Divort. Decizia 1387/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1387/
Ședința publică din 06 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Roxana
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta R împotriva deciziei civile nr.45 din data de 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul pentru minori și familie Brașov, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 2 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, a amânat pronunțarea în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 6 2009.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 11118/05.12.2007, Judecătoria Brașova admis in parte acțiunea formulată si precizată de reclamantul R împotriva pârâtei R.
A admis in parte cererea reconventionala formulată de pârâta R împotriva reclamantului R.
A desfăcut căsătoria încheiata de părți la data de 26.02.2000 si înregistrată în Registrul Stării Civile al Primăriei FELDIOARA, din culpa comuna a părților.
După divorț, reclamanta va purta numele avut in timpul căsătoriei, acela de .
A încredințat pe minorul R, născut la data de 16.06.2000 spre creștere si educare mamei parate.
A obligat reclamantul sa plătească pârâtei suma de 70 EURO lunar, reprezentând pensie de întreținere în favoarea minorului R începând cu data de 29.11.2006 si până la majoratul minorului.
A permite reclamantului sa aibă legături personale cu minorul R după următorul program:
- din doua in doua săptămâni, de sâmbăta de la ora 09:00 pana duminica la ora 17:00 la locuința paratului
- o săptămâna in vacanta de iarna si o luna in timpul vacantei de vara a minorului.
A respins restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut culpa comună a părților în destrămarea relațiilor de familie.
Cu privire la încredințarea minorului R, instanța a avut în vedere starea de fapt existentă în prezent, respectiv ca acesta se afla in îngrijirea paratei, cele arătate de martorii audiați si de ancheta sociala.
În temeiul art. 42 al. 3 Cod fam. raportat la art. 86 al. 3 Cod fam și art. 94 Cod fam. instanța a obligat reclamantul sa plătească pârâtei suma de 70 EURO lunar, reprezentând pensie de întreținere în favoarea minorului R începând cu data de 29.11.2006 si până la majoratul minorului.
In ce privește cerea de stabilire a unui program de vizitare a minorilor instanța a avut în vedere art.43 alin.1 si 3.fam. ținând seama de vârsta minorului, de cele arătate in ancheta sociala si de poziția parților.
Prin decizia civilă nr. 45/A/26.02.2009, Tribunalul pentru minori și familie Brașova admis apelul declarat de reclamantul R, modificând sentința judecătoriei sub aspectul programului privind legăturile personale ale reclamantului cu minorul, respectiv:
- în prima și a treia săptămână din lună, de vineri de la orele 16 până duminică la orele 18, la locuința din țară a reclamantului;
- o săptămână în vacanța de iarnă în perioada 24 decembrie - 30 decembrie în anii pari și respectiv 30 decembrie - 05 ianuarie în anii impari și o lună în perioada 01 august - 31 august, cu posibilitatea tatălui de a lua copilul la domiciliul sau la reședința sa.
În argumentarea deciziei s-a arătat că sentința primei instanțe nu precizează perioadele exacte ale legăturilor personale dintre reclamant și minorul, fiind adoptată soluția expusă în dispozitivul deciziei, raportat la prevederile art. 16 din Legea nr. 272/2004, la starea de fapt a speței, din care se desprinde împrejurarea că reclamantul are reședința în Franța.
Au fost respinse criticile din apel purtând asupra cuantumului pensiei de întreținere stabilit de prima instanță, fiind însă apreciate ca întemeiate motivele relative la dispoziția de menținere a numelui din căsătorie de către pârâtă, dispunându-se ca aceasta, după divorț, să revină la numele purtat anterior încheierii căsătoriei.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta R, solicitând modificarea în parte a acesteia, în sensul restrângerii programului în care reclamantul să aibă legături personale cu minorul.
Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9. pr. civ. învederându-se că hotărârea atacată nu este motivată sub aspectul soluției de stabilire a legăturilor personale cu copilul, aceasta fiind dată cu greșita aplicare a prevederilor art. 16 din Legea nr. 272/2004, prin faptul că instanța de apel a avut în vedere în principal drepturile părintești ale reclamantului iar nu interesul superior al minorului. Pe de altă parte se arată că dispoziția instanței de a permite reclamantului să aibă posibilitatea de a lua copilul la reședința sa din Franța este nelegală, de natură a aduce prejudicii minorului.
Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor de nelegalitate invocate curtea apreciază recursul ca nefondat.
Criticile din recurs vizează exclusiv programul stabilit de instanța de control judiciar în păstrarea legăturilor personale dintre reclamantul R și minorul, argumentele tribunalului specializat atestând aplicarea întocmai a legii în privința ocrotirii interesului superior al minorului.
Astfel cum se desprinde din cuprinsul deciziei date în apel, instanța a dat eficiență prevederilor art. 16 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care recunoaște dreptul copilului de a păstra legături personale cu ambii părinți, mai ales în situația scindării exercițiului drepturilor părintești, cum este situația în speță.
Având în vedere conținutul acestui drept, corelativ îndatoririi ce revine părintelui căruia nu i-a fost încredințat copilul de a veghea la creșterea, educarea, formarea acestuia, față de vârsta copilului, starea de sănătate, prezența tatălui reclamant în conturarea personalității copilului este benefică și în interesul minorului. Nu în ultim rând, programul stabilit al legăturilor personale permite exercitarea liberă a drepturilor și îndatoririlor părintești de către mama pârâtă, iar dispozitivul deciziei nu cuprinde nicio mențiune cu privire la luarea de către reclamant a copilului la reședința sa din Franța.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312. pr. civ. urmează a respinge recursul și a menține hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta R împotriva decizie civile nr. 45/A/26.02.2009 a Tribunalului pentru minori și familie Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 06 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, |
Red. -/11.11.2009
Dact. /13.11.2009
Jud. fond:
Jud. apel: -
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Nicoleta Grigorescu, Roxana
| ← Divort. Decizia 1100/2009. Curtea de Apel Brasov | Reintegrare în familie. Decizia 1/2009. Curtea de Apel Suceava → |
|---|
