Divort. Decizia 12/2010. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 12/
Ședința publică din 14 ianuarie 2010
Președinte:
JUDECĂTOR 1: Nemenționat
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în, județul M, împotriva deciziei civile nr. 181 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat în termenul prevăzut de lege, timbrat cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbre judiciare, iar reclamanta intimată, a depus la dosar prin registratura la data de 22 decembrie 2009, întâmpinare.
Văzând lipsa părților la termenul de astăzi și față de împrejurarea că prin întâmpinarea depusă la dosar s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța în baza actelor dosarului reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr.91 din 27 ianuarie 2009 Judecătoria Târnăveni a admis acțiunea reclamantei împotriva pârâtului; a desfăcut căsătoria părților; a dispus revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv; a încredințat spre creștere și educare pe minorul reclamantei și a obligat pârâtul la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului în cuantum de 800 lei lunar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul.
Apelantul a solicitat prin memoriul de apel schimbarea în parte a hotărârii atacate sub aspectul cuantumului pensie de întreținere.
Prin decizia civilă nr.181 din 23 iunie 2009 Tribunalul Mureșa respins ca nefondat apelul formulat de pârât.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Obligația de întreținere stabilită în sarcina pârâtului apelant a fost corect cuantificată de instanța de fond în sensul în care acesta este de muncă și locuiește în Spania. Orice persoană capabilă de muncă are posibilitatea de a realiza un venit iar prin noțiunea de "mijloace" la care se referă Codul familiei se înțeleg nu numai mijloacele materiale ci și aptitudinea de a muncii a celui obligat. În lipsa unei cauze temeinice de exonerare, chiar și atunci când nu există un venit concret al persoanei capabile de a munci, pensia se va stabili în limita unei contribuții minime, respectiv venitul minim pe economie din țara unde locuiește debitorul.
Apreciind asupra celor de mai sus, instanța de apel s- pronunțat în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâtul invocând în drept prevederile art.304 pct.7,8 și 9.pr.civ.
Din dezvoltarea criticilor de nelegalitate, Curtea apreciază ca fiind incidente prevederile art.304 pct.9 pr.civ.
Prin memoriul de recurs recurentul a arătat că potrivit art.11 din Legea 105/1992 relațiile de familie ale persoanei fizice sunt cârmuite de legea sa națională. Potrivit art.34 lit.a din Legea nr.105/1992 legea aplicabilă obligației de întreținere în raporturile dintre părinți și copii este legea care cârmuiește potrivit art.25, 28 și 31, efectele filiației.
Recurentul a arătat că îi este aplicabilă legea română iar cuantumul pensiei de întreținere poate și trebuie să fie stabilit potrivit legii române prin raportare la salariul minim pe economie în România.
Nu în ultimul rând recurentul a arătat că întreținerea este datorată și prin raportare la mijloacele celui ce urmează aop lăti precum și nevoia celui care o cere. Din această perspectivă recurentul a subliniat că nu realizează un venit constant în țara unde locuiește temporar astfel că nu are posibilitatea să onoreze obligația de întreținere astfel cum a fost stabilită.
Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.94 alin.1 și 3 Codul familiei, pensia de întreținere este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează aop lăti. Aceasta poate fi stabilită până la o pătrime din câștigul realizat de debitor.
Aceleași principii sunt reluate și de dispozițiile Legii nr.105/1992 în sensul în care potrivit art.35 din această lege, legea aplicabilă obligației de întreținere, în speță legea română, determină, printre altele, întinderea obligației de întreținere. "Pentru a determina întinderea obligației de întreținere trebuie să se țină seama, chiar dacă legea străină aplicabilă dispune altfel, de posibilitățile materiale ale debitorului și de nevoile efective ale creditorului" (art.35 alin.2 din Legea 105/1992).
Chiar dacă instanțele nu au invocat aceste dispoziții legale la nivel de principiu, ele sunt identice cu dispozițiile cuprinse în Codul familiei. Ca atare, obligația de întreținere a fost stabilită potrivit legii române; întinderea acesteia, respectiv din veniturile pârâtului a fost de asemenea stabilită potrivit legislației naționale.
Criticile de nelegalitate formulate de recurent prin prisma greșitei aplicări a Legii 105/1992 vor fi înlăturate întrucât atât textele invocate de recurent cât și cele reținute de instanța de recurs nu presupun, prin aplicarea legislației naționale, raportarea la salariul minim pe economia națională. Aceasta este în mod evident o interpretare speculativă a recurentului care nu își găsește suport în textele legale amintite anterior.
Instanța de recurs va reține ca întemeiate însă, criticile recurentului privitoare la cuantumul pensie de întreținere stabilit de instanța de fond și menținut de instanța de apel.
Din considerentele hotărârii pronunțate la fond nu rezultă veniturile la care instanța s-a raportat pentru a stabili un cuantum al pensiei de întreținere de 800 lei lunar.
Având în vedere susținerile recurentului potrivit cărora acesta locuiește în Spania, instanța de recurs va avea în vedere valoarea salariului minim pe economie în Spania potrivit http//www.wall-street.ro. respectiv suma de 600 euro lunar.
Instanța de recurs va ține seama de susținerile recurentului necombătute de reclamanta intimată și anume, faptul că acesta nu realizează în mod constant venituri iar contractul de muncă, la care probabil s-a raportat instanța de fond, este expirat. De asemenea, va ține seama și de interesul minorului precum și de nevoile concrete ale acestuia înlăturând pretenția recurentului pârât de a raporta pensia de întreținere la salariul minim pe economie în România.
Ca atare, Curtea va admite recursul declarat, va modifica în tot decizia atacată, va admite apelul pârâtului, va schimba în parte hotărârea pronunțată de instanța de fond și va obliga pârâtul la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 450 lei lunar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul, domiciliat în localitatea, județul M, împotriva deciziei civile nr.181 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Modifică în tot hotărârea atacată.
Admite apelul declarat de același pârât împotriva sentinței civile nr.91 din 27 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Târnăveni.
Schimbă în parte hotărârea atacată în sensul obligării pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, născut la 17.06.1995, în cuantum de 450 lei lunar.
Menține restul dispozițiilor din sentința atacată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată azi, 14 ianuarie 2010, în ședință publică.
PRESEDINTE JUDECĂTORI
- -
GREFIER
Red.
Tehnored.
5 exp./05.02.2010
Jud.fond:
Jud.apel:-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Divort. Decizia 285/2009. Curtea de Apel Oradea | Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere... → |
|---|
