Divort. Decizia 1300/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

completul II recurs

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1300/2009-

Ședința publică din data de 21 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Felicia Toader

- -

- JUDECĂTOR 2: Doina Măduța

- -

- JUDECĂTOR 3: Dana Cigan

- -

- judecător

- -

- grefier

Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare declarate de contestatorul, domiciliat în comuna, sat, nr. 158, județul B, în contradictoriu cu intimata, domiciliată în comuna, sat, nr. 158, județul B și AUTORITATEA TUTELARĂ DIN CADRUL PRIMĂRIEI, județul B, împotriva deciziei civile nr. 1463/R din 21 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-, având ca obiect: divorț.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă contestatorul -personal, asistat de reprezentantul acestuia, avocat, precum și reprezentanta intimatei -lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 27.09.2009 emisă de Baroul Bihor -Cabinet Individual, lipsă fiind reprezentanții Autorității Tutelare din cadrul Primăriei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezenta contestație în anulare este legal timbrată cu suma de 10 lei, achitată prin chitanța nr. -/18.02.2009 emisă de Poșta Română SA și timbre judiciare în valoare de 0,3 lei, după care:

Reprezentantul contestatorului depune la dosar un set de act, învederând faptul că nu mai are alte probe, solicitând cuvântul asupra căii extraordinare de atac.

Reprezentanta intimatei depune la dosar concluzii scrise.

Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentei contestații în anulare.

Reprezentantul contestatorului solicită admiterea căii extraordinare de atac exercitate de partea pe care o reprezintă, respectiv schimbarea hotărârii pronunțate de instanța de recurs, în baza art. 318 Cod procedură civilă, în sensul admiterii ca fondat al recursului declarat împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel, cu acordarea cheltuielilor de judecată.

Reprezentantul contestatorului arată, în esență, că instanța de recurs omis să cerceteze, din greșeală toate motivele de recurs, instanțele motivând în mod superficial hotărârile pronunțate, nerăspunzând în fapt la toate pretențiile și apărările contestatorului.

Mai mult, instanța de fond și cea de apel nu a ținut cont de materialul probator administrat în cauză.

Reprezentanta intimatului solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată, menținerea hotărârii atacate, cu acordarea cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațiale.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra prezentei contestații în anulare, instanța reține următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1463/R din 21 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-, s-a respins ca nefondat recursul civil declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 1023 din 6 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, care a fost menținută în întregime.

Partea recurentă a fost obligată să plătească părții intimate suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Pentru a pronunța în acest sens, instanța de recurs a avut în vedere următoarele aspecte:

Curtea a reținut că ecursul este o cale extraordinară de atac, ce poate fi promovată pentru motivele de nelegalitate, expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.

Motivele invocate de recurent vizează în principal aspecte de netemeinicie a hotărârii, respectiv de apreciere a probelor și mai puțin de nelegalitate.

Referitor la motivarea hotărârii, s-a reținut că instanța nu are obligația de a răspunde separat fiecărui argument invocat de părți, literatura și practica făcând distincție între motive și argumente.

Altfel spus, argumentele oricât de larg ar fi dezvoltate, sunt întotdeauna subsumate motivului de apel, astfel că instanța poate grupa argumentele pentru a răspunde la motivul de apel printr-un considerent comun, fără ca hotărârea să fie în acest fel considerată nemotivată.

În ceea ce privește locuința conjugală, atribuirea acesteia s-a făcut potrivit criteriilor legale, măsura având caracter provizoriu, până la finalizarea împărțirii de bunuri.

Față de considerentele mai sus expuse, Curtea în temeiul art. 312 alin. 1, coroborat cu art. 316 și 296 Cod procedură civilă, a respins recursul ca nefondat, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă l-a obligat pe recurent la 500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul recurent solicitând admiterea contestației în anulare și schimbarea hotărârii atacate în baza art. 318 al. 1 Cod procedură civilă în sensul admiterii recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 1023 din 6 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, cu cheltuieli de judecată.

În motivare arată contestatorul că în speță sunt incidente dispozițiile art. 318 al. 1 Cod procedură civilă, în sensul că instanțele au motivat superficial hotărârile date în cauză, nerăspunzând în fapt la toate pretențiile și apărările formulate.

Astfel, instanța de recurs nu a cercetat motivul invocat în ceea ce privește raționamentul prin care s-a stabilit culpa comună în desfacerea căsătoriei, considerând necesar a se analiza recursul ca și cale extraordinară de atac, pentru motive de nelegalitate.

Menționează că instanța de recurs a reținut ca și concludentă depoziția martorului, depoziție atacată în instanță și că în conformitate cu probele analizate în cauză, divorțul s-a produs din culpa exclusivă a intimatei.

Mai arată că instanța de recurs nu a analizat aspectul învederat în sensul că a fost dispus să renunțe la divorț pentru o încercare de reluare a relației cu intimata, și nu s-a pronunțat nici asupra apărării invocate în recurs în sensul că este unicul proprietar tabular al locuinței, respectiv a faptului că intimata mai deține în proprietate o altă locuință, în timp ce acest fapt nu există în cazul său.

În drept sunt invocate prevederile art. 318 al. 1 Cod procedură civilă.

Legal citată intimata a depus la dosar concluzii scrise solicitând respingerea contestației în anulare, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei.

Analizând decizia atacată prin prisma temeiurilor de fapt și de drept invocate în cadrul contestației în anulare, instanța urmează a respinge ca nefondată calea de atac pentru considerentele ce vor fi expuse.

Contestația în anulare, fiind o cale extraordinară de atac poate fi formulată doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 317 și art. 318, în speță fiind invocate prevederile art. 318 Cod procedură civilă prin prisma cărora urmează a fi analizată prezenta cale de atac.

În speță, deși se face referire la ambele teze cuprinse în art. 318 Cod procedură civilă pentru admisibilitatea contestației în anulare, contestatorul nu a adus nici un argument în sensul că hotărârea pronunțată de instanța de recurs este rezultatul unei erori materiale, criticând hotărârea instanței de recurs prin raportare la cea de-a doua teză cuprinsă în articolul mai sus menționat.

Acest text de lege are în vedere neanalizarea motivelor de casare sau de modificare, nefiind necesară analizarea tuturor apărărilor, în măsura în care acestea concură în justificarea unui anumit motiv de casare sau de modificare fiind astfel suficientă analizarea în bloc printr-un raționament juridic de sinteză a apărărilor invocate în sprijinul aceluiaș motiv de recurs.

Faptul că instanța de recurs a analizat temeinicia dispozițiilor deciziei de apel sub aspectul modului de atribuire a beneficiului locuinței conjugale fără a se referi în mod expres la toate apărările invocate de recurent, nu constituie temei pentru admisibilitatea contestației în anulare, instanța de recurs apreciind că atribuirea locuinței s-a făcut potrivit criteriilor legale.

De asemenea, nici celelalte critici aduse de contestator privind greșita apreciere a probelor de către instanța de recurs și analizarea criticilor sale doar prin raportare la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă nu se circumscriu dispozițiilor art. 318 Cod procedură civilă pentru admisibilitatea contestației în anulare.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 318 și următoarele Cod procedură civilă, instanța va respinge contestația în anulare ca nefondată și reținând culpa procesuală a contestatorului, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă va dispune obligarea acestuia la plata sumei de 500 lei în favoarea intimatei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare declarată de contestatorul, domiciliat în comuna, sat, nr. 158, județul B, în contradictoriu cu intimata, domiciliată în comuna, sat, nr. 158, județul B și AUTORITATEA TUTELARĂ DIN CADRUL PRIMĂRIEI, județul B, împotriva deciziei civile nr. 1463/R din 21 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care o menține în întregime.

Obligă partea contestatoare să plătească părții intimate suma de 500 lei cheltuieli de judecată în contestația în anulare.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 21 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - - -

- judecător fond -

- judecători apel -

- judecători recurs -

- redactat judecător - - 11.11.2009

- dactilografiat grefier -11.11.2009- 5 ex.

- comunicat 12.11.2009 - 3 ex.

-, domiciliat în comuna, sat, nr. 158, județul

-, domiciliată în comuna, sat, nr. 158, județul B

- AUTORITATEA TUTELARĂ DIN CADRUL PRIMĂRIEI, județul

Președinte:Felicia Toader
Judecători:Felicia Toader, Doina Măduța, Dana Cigan

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Divort. Decizia 1300/2009. Curtea de Apel Oradea