Divort. Decizia 1473/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1473
Ședința publică de la 23 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR 2: Daniela Părău
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine s-a luat în examinare recursul civil promovat de recurenta-reclamantă împotriva deciziei civile nr. 226 din 29.06.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru recurentă; avocat pentru intimatul; lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat pentru intimatul, depune la dosar un act nou care se comunică și recurentei prin apărător.
Nemaifiind alte cereri și/sau excepții de formulat, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru recurentă, pune concluzii pentru admiterea recursului așa cum a fost formulat și depus în scris la dosar, casarea celor două hotărâri și pe fond, a se dispune reîncredințarea minorei spre creștere și educare recurentei, cu obligarea intimatului la plata pensiei de întreținere. Arată că părțile nu aveau posibilități materiale pe timpul când minora avea vârsta de 1 an și 5 luni, astfel încât recurenta a plecat la lucru în străinătate pentru a-și îmbunătăți situația materială a familiei. Părțile au locuit la părinții intimatului, nu au avut o locuință proprie. Nici în prezent intimatul nu are o locuință proprie și locuiește împreună cu părinții. Depune concluzii scrise la dosar și arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimatul, arată că minora are în prezent vârsta de 6 ani, locuind de la vârsta de 1 an și 4 luni la același domiciliu, în același climat familial. Recurenta a plecat în Italia, a intrat într-o relație care o sustrage de la obligațiile de mamă. recurenta a văzut minora o singură dată la grădiniță, așa cum rezultă și din declarația educatoarei. Depune concluzii scrise la dosar pe care le reiterează oral. Nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.556 din 19 februarie 2009 Judecătoriei Oneștis -a admis acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâtului, s-a admis cererea reconvențională, s-a declarat desfăcută căsătoria încheiată la 7 iulie 2001 din culpă comună, fiind încredințată pârâtului, spre creștere și educare minora - născută la 1 mai 2003 și obligată reclamanta la plata unei pensii de întreținere pentru minoră de 150 lei lunar, de la data pronunțării hotărârii până la majoratul minorei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea introductivă reclamanta a chemat în judecată pârâtul pentru a se declara desfăcută căsătoria părților din culpă comună și să-i fie încredințată minora rezultată din căsătorie, spre creștere și educare.
Pârâtul a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat să-i fie încredințată lui, spre creștere și educare minora, cu obligarea reclamantei la plata pensiei de întreținere pentru aceasta.
Instanța de fond a apreciat că ambii soți au culpă în destrămarea relațiilor de familie și că în interesul minorei este ca aceasta să fie încredințată spre creștere și educare pârâtului, între acesta și minoră existând o legătură puternică, pârâtul îngrijind de aceasta de la vârsta de 1 an și 4 luni, când reclamanta a plecat în Italia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta iar Tribunalul Bacău prin decizia civilă nr.226 din 29 iunie 2009 respins, ca nefondat apelul, reținând că în interesul minorei este necesitatea oferirii unei stabilități afective, emoționale, materiale și de domiciliu, stabilitate care îi este oferită de intimatul pârât, apelanta reclamantă având reședința în străinătate, unde și lucrează, unde minora nu a locuit niciodată, minora urmând cursurile unei grădinițe din Municipiul
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel a declarat recurs reclamanta, recursul fiind declarat și motivat în termen și legal timbrat cu taxă de timbru de 20 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
În motivarea recursului, se arată în esență că hotărârile pronunțate în cauză sunt nelegale și netemeinice sub aspectul încredințării minorei, întrucât a plecat din țară cu acordul pârâtului pentru a face rost de bani pentru creșterea minorei și că a venit în țară de 2-3 ori pe an, stând cu minora cu care are o relație de afecțiune deosebită, putând asigura acesteia suportul moral și material.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Recurenta este nemulțumită de faptul că minora a fost încredințată spre creștere și educare tatălui, deși ar avea condiții și ea pentru creșterea acesteia.
Se va aprecia, însă, că în cauză trebuie avut în vedere interesul minorei raportat la condițiile oferite de ambii părinți de creștere și educare.
Astfel, recurenta lucrează în Italia, fiind angajată pe perioadă nedeterminată, și rezidentă în această țară.
De când recurenta a plecat în Italia minora a rămas în grija tatălui, locuind efectiv cu acesta, fiind înscrisă și frecventând cursurile unei grădinițe din Municipiul
În perioada lipsei recurentei din țară, intimatul s-a ocupat în bune condiții de creșterea și educarea minorei.
Încredințarea minorei recurentei ar implica schimbarea totală a mediului în care trăiește, a domiciliului, întreruperea cursurilor preșcolare și acomodarea cu recurenta cu care s-a întâlnit doar de 2-3 ori pe an, așa cum recunoaște recurenta în motivele de recurs.
De aceea se va aprecia că în mod corect ambele instanțe au considerat că în interesul minorei este să fie încredințată tatălui spre creștere și educare pentru a-i asigura o stabilitate a condițiilor de trai, o stabilitate afectivă, emoțională și educațională.
Recurenta având la îndemână mijloace legale în situația în care tatăl nu ar îngriji și educa corespunzător minora în viitor sau dacă ar împiedica pe aceasta să viziteze minora.
În considerarea celor reținute anterior Curtea de Apel în baza art.304. pct.9 Cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil promovat de recurenta-reclamantă împotriva deciziei civile nr. 226 din 29.06.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 23 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent.-
red.dec.apel.- /
red.dec.rec. - / 09.12
tehnored. BC/ 5 ex/ 18.12.2009
Președinte:Jănică GioacășJudecători:Jănică Gioacăș, Daniela Părău, Liliana Ciobanu
| ← Interdicție. Decizia 130/2008. Curtea de Apel Galati | Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 283/2009. Curtea de... → |
|---|
