Divort. Decizia 1569/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1580/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1569
Ședința publică de la 16.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Fănica Pena
JUDECĂTOR 2: Mihai Andrei Negoescu Gândac
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-pârât-reclamant G, împotriva deciziei civile nr.84 A din 29.04.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă-pârâtă și Autortiatea Tutelară - PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DE VEDE.
Cauza are ca obiect - divorț cu copii.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul-pârât-reclamant G, personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale fără număr, emiăs de Baroul București - Cabinet Individual și intimata-reclamantă-pârâtă, personal, lipsind Autortiatea Tutelară - PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DE VEDE.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că s-a depus, prin serviciul registratură, din partea recurentului-pârât-reclamant dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 3 lei și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei, precum și o tranzacție încheiată între părți.
Recurentul-pârât-reclamant G se legitimează cu Ci seria - nr.-, eliberată de Municipiul R de Vede, la data de 26.04.2002.
Intimata-reclamantă-pârâtă se legitimează cu CI seria - nr.-, eliberată de SPCLEP R de Vede, la data de 05.09.2008.
Părțile învederează că au încheiat tranzacție pe aspectul încredințării minorilor, fetița, tatălui și băiețelul de 3 ani, mamei, cu compensarea pensiei de întreținere datorată pentru minori și stabilirea unui program de vizitare a minorilor de fiecare părinte.
Se depune în acest sens semnând fiecare, personal în fața instanței, tranzacția în forma susmenționată, învederându-se că aceasta reprezintă voința lor.
Apărătorul recurentului-pârât-reclamant arată că între părți s-a încheiat o tranzacție și solicită a se lua act de aceasta.
Intimata-reclamantă-pârâtă solicită, de asemenea, a se lua act de tranzacția intervenită între părți, punând aceleași concluzii.
La interpelarea instanței, părțile arată că nu realizează venituri, întrucât nu au un loc de muncă.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
La data de 14 iulie 2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul G, solicitând instanței desfacerea căsătoriei din culpa pârâtului, revenirea sa la numele purtat anterior căsătoriei, încredințarea spre creștere și educare a celor doi copii minori:, născut la data de 01 iulie 2006 și, născută la data de 13 aprilie 2003, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere pentru minori.
La data de 15 iulie 2008, reclamantul Gaf ormulat o cerere într-o altă cauză - dosarul nr. 1664/292 prin care a solicitat stabilirea unui program de păstrare a legăturilor personale cu minorii, prin luarea la domiciliul său în anumite perioade.
Acest dosar a fost conexat la primul dosar de divorț, nr-.
La data de 29 august 2008 pârâtul Gaf ormulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa reclamatei - pârâte, încredințarea spre creștere și educare a celor doi copii, și obligarea reclamantei la pensie de întreținere pentru minori.
S-au administrat probele cu înscrisuri, interogatorii, declarații de martori și anchete sociale.
Din ancheta socială a Consiliului Local al municipiului Ri de Vede a rezultat că părțile s-au căsătorit în urmă cu șase ani, stabilindu-și domiciliul în locuința părinților pârâtului - reclamant, soții separându-se prin plecarea reclamantei cu cei doi minori, ca urmare a agresiunilor soțului și consumului de alcool, în prezent aceasta locuind cu cei doi copii la concubinul care este divorțat, având în întreținere trei copii, într-o casă cu trei camere, și dependințe, dotată corespunzător, propunându-se încredințarea copiilor, mamei.
Din ancheta socială efectuată de Primăria comunei, județul T, a rezultat că G este agricultor, locuiește în casa părinților săi - agricultori, în vârstă de 54 și 59 de ani, împreună cu sora sa de 31 de ani casnică, casă formată din patru camere, dependințe, dotate corespunzător, având și teren agricol și animale, o mașină, propunându-se ca încredințarea copiilor să se dispună de către instanță.
Între înscrisurile depuse la dosar s-a depus și un raport medico - legal psihiatric nr. 814 D din 02 iulie 2004 din care rezultă că G suferă de oligofrenie tip DM cu tulburări psihice, crize de pierdere a cunoștiinței, neavând discernământul faptelor sale, certificat de încadrare în grad de handicap, fișe medicale și sentința penală nr. 467 din 14 septembrie 2004 pronunțată de Judecătoria Ri de Vede prin care Gaf ost achitat pentru infracțiunile prevăzute de art. 180 alin. 1, 193, 205 și 206 Cod penal, la plângerea părții vătămate G, față de inculpatul G luându-se măsura de siguranță a obligării la tratament medical până la însănătoșire, potrivit art. 113 raportat la art. 112 lit. A Cod penal.
S-au depus și acte doveditoare privind înființarea unei societăți comerciale de către concubinul reclamantei, având ca obiect de activitate, comerțul cu amănuntul.
Prin sentința civilă nr. 1499 din 10 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Ri de Vede - județul T, în dosarul nr-, s-a admis cererea principală, s-a respins cererea reconvențională, s-a admis în parte, cererea de exercitare a drepturilor părintești și în consecință:
S-a declarat desfacerea căsătoriei părților încheiată la data de 13 septembrie 2002 și înregistrată la nr. 24 din Registrul Stării Civile din cadrul Primăriei comunei - județul T - din culpa exclusivă a soțului - pârât.
S-a încuviințat reclamatei să-și reia numele purtat anterior căsătoriei - acela de "".
S-au încredințat reclamantei, spre creștere și educare, cei doi copii minori, născută la 13 aprilie 2003 și, născut la 01 iulie 2006.
Pârâtul - reclamant a fost obligat să plătească pensie de întreținere pentru fiecare din cei doi minori, de câte 70 lei lunar, calculată la venitul minim pe economia națională.
Reclamanta - pârâtă a fost obligată să permită pârâtului - reclamant să aibă legături personale cu cei doi copii, în sensul de a-i lua în domiciliul său, în prima și a treia săptămână a fiecărei luni, de luni ora 1600până duminică ora 1600și în intervalul 1 - 21 august în vacanța de vară a fiecărui an.
Reclamanta a fost obligată să plătească pârâtului suma de 706,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de judecată a reținut din probele administrate, că pârâtul se face vinovat de destrămarea relațiilor din căsătorie, lovind-o pe reclamantă pe fondul consumului de alcool, insultând-o și jignind-o, reproșându-i că ar fi întreținut relații intime cu un alt, chiar cu un prieten de-al său și că minorul de 3 ani nu ar fi copilul său.
Privitor la cererile de încredințare a copiilor, s-a reținut că ambele părți dețin condiții foarte bune de locuit: reclamanta la concubinul său unde se află în prezent, cu copiii, acesta având la rândul său, alți trei copii, o fată și doi băieți de 20, 18 și 16 ani, fata ocupându-se de copiii minori, cât timp reclamanta și se află la muncă, în cadrul firmei sus-numitului; pârâtul la părinții săi, având casă cu patru dormitoare, anexe - gospodărești, animale și teren agricol, dotări corespunzătoare (mobilier, televizor etc.), unde au locuit copiii în cauză, de care s-a ocupat reclamanta, ajutată de pârât și părinții paterni, până la plecarea reclamantei din domiciliul comun.
Întrucât cei doi copii au crescut împreună, și datorită vârstei fragede a acestora, sexul minorei, s-a dispus încredințarea minorilor, spre creștere și educare, mamei - reclamante, pârâtul fiind obligat la pensie de întreținere pentru aceștia, calculată la venitul minim pe economia națională, în lipsa unor venituri realizate constant, într-un loc de muncă, făcându-se aplicarea art. 42 alin. 1, 42 alin. 3, 86, 94 și 101 din Codul familiei, stabilindu-se și un program de vizitare minori spre a se păstra legăturile personale ale tatălui cu minorii, prin luarea acestora în domiciliul său, în baza art. 43 alin. 3 din Codul familiei și a Convenției asupra relațiilor personale care privesc copiii, adoptată la Strasbourg în data de 15 mai 2003.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel ambele părți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
1. În apelul său, reclamanta - pârâtă a arătat că nu este de acord ca tatăl să păstreze legături legăturile personale cu minorii prin luarea în domiciliul acestuia, la fond dovedind că tatăl suferă de o boală psihică, și în mod greșit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.
2. În apelul său, pârâtul - reclamant a arătat că în mod greșit i-a fost respinsă cererea reconvențională, ignorându-se probele pe care le-a administrat - cu declarații de martori și înscrisuri - acte medicale din care rezultă urmarea tratamentului medical prin care a fost obligat prin sentința penală nr. 467/2004, având diagnostic pozitiv, în sensul că nu mai suferă de afecțiunea psihică respectivă, motiv pentru care, prin sentința penală nr. 1155 din 02 martie 2006 s-a dispus revocarea măsurii de siguranță luată de instanță în 2004 conform art. 113 Cod penal. Martorii audiați au arătat că reclamanta s-a ocupat de creșterea copiilor, dar ajutată de către pârât și bunicii paterni care dețin condiții optime de locuit, necesare creșterii și dezvoltării celor doi minori, tatăl având față de aceștia un comportament corespunzător.
În plus, s-a arătat că minora a fost lovită de concubinul reclamantei, depunându-se la dosar un certificat medico - legal de constatare a leziunilor, fetița refuzând să se întoarcă la mama sa, în prezent aflându-se la pârât.
În apel s-au depus la dosar: un certificat medico - legal din 28 octombrie 2008 privind lovirea minorei pe coapse și genunchi cu un corp dur și rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Ri de Vede din 06 februarie 2009 de neîncepere a urmării penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 306 Cod de procedură civilă (rele tratamente aplicate minorilor) față de reclamantă și concubinul, o anchetă socială - efectuată de comuna, județul T din 17 februarie 2009 din care rezultă că minorul se află la mamă, dar fetița este la tatăl său, frecventează grădinița, fiind îngrijită, curată, tatăl și bunicul patern aducând-o zilnic la grădinița din comună, bunicii paterni ocupându-se alături de tatăl fetiței de creșterea acesteia, într-o locuință corespunzătoare cu o cameră pentru minoră, cu bunicii locuind și sora pârâtului de 33 de ani, bolnavă cu handicap accentuat, opunându-se pentru ca fetița să fie încredințată tatălui, dacă soții nu se împacă și o declarație favorabilă propunerii sus-menționate, dată la Primăria de către educatoarea a de la grădinița fetiței, din care rezultă temerea acesteia față de mamă, care a avut o atitudine necorespunzătoare la vizitarea fetiței, perturbând procesul instructiv și educativ, în cadrul grădiniței, al tuturor copiilor, menționând între altele, că fetița are condiții bune de creștere și îngrijire la tatăl și bunicii paterni, nefiind corespunzătoare situația ca fetița să doarmă în pat cu minorul concubinului mamei, de 17 ani, handicapat.
S-a depus și sentința penală nr. 155/2006 a Judecătoriei Ri de Vede prin care s-a constatat potrivit raportului medico - legal întocmit în cauză ca urmare a tratamentului urmat, că G nu mai prezintă pericol social, se renunță la tratamentul medical instituit de către Spitalul, astfel că potrivit art. 437 Cod de procedură civilă s-a admis cererea sus-numitului de revocare a măsurii de siguranță dispusă în baza art. 113 Cod penal prin sentința penală nr. 467/2004 a aceleiași instanțe - sentință cu mențiunea definitivă.
Apelanta - reclamantă a depus întâmpinare la dosar prin care a arătat că ea a avut grijă de cei doi copii și i-a crescut, îi iubește și dorește să-i fie ei încredințați spre creștere și educare, în familia pârâtului locuind și sora acestuia bolnavă psihic, atașând ca înscrisuri, declarație de martor extrajudiciară privind comportamentul corect al mamei care se ocupă de cei doi copii, nu-i, îi duce la plimbare, la cofetărie, le asigură cele necesare îngrijirii lor.
Prin decizia civilă nr. 84 din 29 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleormans -au respins ca nefondate, apelurile formulate.
În considerentele deciziei s-a constatat că soluția de încredințare a celor doi minori, mamei, este temeinică și legală, ținându-se seama de afecțiunea dezvoltată între cei doi copii, crescuți de mamă în domiciliul tatălui și bunicilor paterni, de vârsta lor fragedă, cu respectarea interesului superior al copiilor.
În raport de aceste criterii, faptul că,martorii nu au relatat că tatăl ar fi fost violent cu copiii, ori că din înscrisurile de la dosar rezultă că pârâtul a urmat tratamentul medical prescris pentru afecțiunea psihică, cu rezultate pozitive, nu prezintă relevanță.
Declarațiile de martori extrajudiciare de la dosar au fost înlăturate, iar certificatul medico - legal s-a constatat că nu face dovada, că minora a fost lovită de către concubinul mamei.
Întrucât nu s-a făcut dovada, că tatăl ar fi avut vreo atitudine necorespunzătoare față de minori, s-a înlăturat critica din apelul reclamantei că legăturile personale cu minorii să aibă loc la domiciliul acesteia, fără a fi luați în domiciliul tatălui, unde ei au crescut.
Iar reclamanta a fost obligată la cheltuielile de judecată, având în vedere admiterea cererii conexe a pârâtului - reclamant privind stabilirea legăturilor personale cu minorii.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul - reclamant G, criticând-o pentru nelegalitate, cu invocarea art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă - aplicarea greșită a legii prin neanalizarea întregului material probator, care a dus la soluția greșită de respingere a cererii reconvenționale a pârâtului - reclamant privind încredințarea lui, spre creștere și educare, a celor doi minori.
În motivarea recursului s-a arătat că s-a ignorat complet certificatul medico - legal din care rezultă că fetița a fost lovită de concubinul reclamantei, având echimoze pe corp și genunchi, fiind bătută de mai multe ori, chiar cu cablul de la antena televizorului, fiind obligată să doarmă cu minorul de 17 ani al concubinului handicapat, astfel cum i-a relatat minora, care a și rămas la tată, cu ocazia primei vizite, refuzând reîntoarcerea la mamă, față de care are o temere, ignorându-se în acest sens, și declarația educatoarei de la grădiniță și faptul că martorii au arătat că tatăl a avut un comportament corect față de copii, aceștia fiind crescuți de mamă, ajutată de tată și de bunicii paterni, în locuința acestora din urmă, în care se oferă condiții optime de dezvoltare și stabilitate.
S-a ignorat faptul că fetița merge la grădiniță, fiind însoțită de tată și de bunicii paterni care se interesează de situația acesteia, în locuința concubinului locuind circa nouă persoane, fiind necesară audierea minorei chiar de către instanța de recurs.
S-a solicitat admiterea recursului și încredințarea minorilor către pârâtul - reclamant.
În recurs nu s-au administrat noi probe.
La termenul din 16 noiembrie 2009, părțile au depus o tranzacție.
Curtea a constatat, după ce a legitimat părțile cu cărțile de identitate, că tranzacția reprezintă voința părților pe cererile privind încredințarea minorilor spre creștere și educare, în sensul ca fetița de 6 ani să fie încredințată tatălui la care se află în prezent, iar băiețelul de 3 ani, mamei, stabilindu-se și un program de vizitare de către părinți a minorilor la fiecare sfârșit de săptămână și două săptămâni în vacanța de vară.
Privitor la aspectul primirii tranzacției pe cererile referitoare la încredințarea spre creștere și educare, Curtea constată că ea este admisibilă, potrivit principiului disponibilității, conturat în înțelegerea dintre părinți cu privire la acest capăt de cerere din acțiunea principală, respectiv din cererea reconvențională și care, în cauză, potrivit probelor administrate, corespunde și interesului superior al copiilor, inclusiv din perspectiva dorinței acestora de stabilitate, de siguranță.
Astfel, se constată că fetița simte stabilitate în locuința tatălui, alături de acesta și bunicii paterni, care se ocupă de frecventarea grădiniței și îngrijirea ei, fetița având o temere față de mamă și familia acesteia - dorință care este respectată prin voința părinților, prin tranzacția încheiată, chiar dacă cei doi minori sunt astfel despărțiți.
personală dintre cei doi minori și față de părintele căruia n-au fost încredințați, va fi, în continuare păstrată, printr-un program de vizitare - de asemenea stabilit de comun acord, de către părinți.
Referitor la încredințarea fetiței către tată, Curtea urmează să mai constate că în locuința acestuia, care este cea a bunicilor - paterni, minora are condiții materiale corespunzătoare de creștere și îngrijire, având o cameră a ei, dotată corespunzător, avându-se în vedere că va fi și în prag de început școlar, tatăl și bunicii ocupându-se de situația ei instructiv - educativă.
Se mai constată că tatăl nu mai suferă de boala psihică pe care o avea la nivelul anului 2004, ca urmare a tratamentului medical urmat și ultimelor concluzii ale unui raport medico - legal psihiatric efectuat în anul 2006.
În plus, Primăria și educatoarea de la grădinița fetiței au învederat instanțelor că se impune, față de situația concretă a părinților, ca fetița să rămână la tată.
La întrebarea instanței, s-a învederat că părțile nu au un loc de muncă în prezent, realizând venituri în gospodărie, solicitând prin tranzacție ca pensia de întreținere să fie stabilită pentru fiecare minor, în raport de venitul minim pe economie și compensarea celor două pensii de întreținere.
Prin tranzacția încheiată, Curtea constată că părțile au stabilit prin acordul lor și în mod legal, încredințarea minorilor, compensarea pensiei de întreținere și programul de vizitare a minorilor, urmând ca potrivit art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, art. 312 Cod de procedură civilă, art. 296 Cod de procedură civilă și art. 271 alin. 1 Cod de procedură civilă să fie admis recursul, modificată decizia recurată în sensul admiterii apelurilor părților, schimbarea în parte a sentinței apelate și pe fond, pe cererile sus-menționate ale părților, să se ia act și să se consfințească tranzacția acestora, în forma depusă la dosar, care menționează compensarea pensiilor de întreținere stabilite conform venitului minim pe economia națională pentru fiecare minor (fila 13 dosar recurs).
Vor fi însă menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul - pârât - reclamant G, împotriva deciziei civile nr. 84 din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă - pârâtă și Autoritatea tutelară din cadrul Primăriei municipiului Ri de Vede.
Modifică decizia recurată, în sensul că:
Admite apelurile formulate de apelanta - reclamantă și de apelantul - pârât G, împotriva sentinței civile nr. 1499 din 10 octombrie 2008 Judecătoriei Roșiori d Vede.
Schimbă în parte sentința apelată și pe fond:
Pe cererile privitoare la încredințarea minorilor spre creștere și educare, pensie de întreținere datorată și stabilire legături personale cu minorii de către părți, conform art. 271 Cod de procedură civilă - ia act și consfințește tranzacția părților "TRANZACȚIE - G, domiciliat în comuna județul T, în calitate de recurente - apelant - pârât - reclamant, și, -, domiciliată în Ri de Vede,- A, județul T, în calitate de intimată - reclamantă - pârâtă, privind obiectul dosarului nr-, aflat pe rolul Curții de Apel București, Secția a III a Civilă pentru Cauze cu Minori și Familia - Completul II - intimata - reclamantă - pârâtă este de acord ca minora, să fie încredințată spre creștere și educare către recurentul - apelant - pârât - reclamant G - recurentul - apelant - pârât; reclamantul G este de acord ca minorul, să fie încredințat spre creștere și educare către intimata - reclamantă - pârâtă. Recurentul - apelant - pârât - reclamant G este de acord să se stabilească pensia de întreținere în favoarea minorei, de la intimata - reclamantă - pârâtă la venitul minim pe economia națională. Intimata - reclamantă - pârâtă este de acord să se stabilească pensia de întreținere în favoarea minorului, de la recurentul - apelant - pârât - reclamant G la venitul minim pe economia națională. Reclamantul - apelant - pârât - reclamant G și intimata - reclamantă - pârâtă sunt de acord ca instanța să stabilească un program de vizitare în favoarea celor doi minori, astfel: - la sfârșitul fiecărei luni în weekend de sâmbătă orele 10,00 dimineața și până la orele 18,00; două săptămâni în vacanța de vară. Prin prezenta tranzacție părțile înțeleg să litigiul ce formează obiectul dosarului nr-, (număr format vechi 1580/2009) al Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și Familie, recurs. Suntem de acord cu compensarea reciprocă, la nivelul veniturilor. Recurentul - apelant - intimat - pârât G, seria - nr. - elib. la 26.04.2002 de. Mun. Ri de Vede, CNP -, semnătură indescifrabilă; Intimata - reclamantă - pârâtă, seria - nr. - elib. de SPCLEP Ri de Vede, CNP -, semnătură indescifrabilă".
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
-
Grefier,
Red.
.
2ex./02.12.2009
T-;
Jud.Ri de Vede-
Președinte:Fănica PenaJudecători:Fănica Pena, Mihai Andrei Negoescu Gândac
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 135/2010. Curtea de Apel Timisoara → |
|---|
