Divort. Decizia 1626/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1603/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1626
Ședința publică din 25.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Aurora Herold Petre
JUDECĂTOR 2: Elena Vlad
Judecător - - -
Grefier - -
- XX -
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de recurentul pârât -, împotriva încheierii de ședință din 6.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă - și cu Autoritatea Tutelară de pe lângă Primăria.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 11 noiembrie 2009, care face parte integrantă din prezenta, când pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 18 noiembrie, apoi la 25 noiembrie 2009 și a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată la data de 06.05.2009 în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de apelantul-pârât, privind neconstituționalitatea dispozițiilor art.1 alin.2 din Codul familiei.
A reținut tribunalul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.29 alin.1 din Legea nr. 47/1992, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 232/2004, respectiv, excepția ridicată nu are legătură cu soluționarea cauzei.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamantul.
Prin motivele de recurs se arată că încheierea este nelegală deoarece instanța nu a avut în vedere că dispozițiile art.1 alin.2 Codul familiei au legătură cu cauza ce formează obiectul dosarului -, întrucât, pe de o parte, se soluționează cererea mamei de a-i fi încredințat copilul minor spre creștere și educare, iar, pe de altă parte, se soluționează cererea tatălui formulată în același sens, astfel încât litigiul este unul de dreptul familiei, ce se judecă potrivit dispozițiilor Codului familiei.
Recurentul a arătat că, în cadrul proceselor privind încredințarea minorilor și exercițiul drepturilor părintești în fața instanțelor de judecată, mamele au o poziție favorabilă, superioară față de tată, asigurată prin dispozițiile art.1 alin.2 Codul familiei, dispoziții ce încalcă principiul egalității în drepturi a cetățenilor români.
Având în vedere cele de mai sus, și faptul că în prezent Curtea Constituțională nu a constatat ca fiind neconstituționale prevederile art.1 alin.2 Codul familiei, recurentul consideră că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art.29 alin.1 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind Organizarea și Funcționarea Curții Constituționale, astfel cum a fost modificată și completată, iar Tribunalul Bucureștii -a respins în mod greșit ca inadmisibilă cererea.
Recursul este nefondat.
Potrivit art.29 alin.1 din Legea nr. 47/1992,"Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia".
Prin urmare, pentru a se sesiza Curtea Constituțională cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate este necesar ca excepția invocată să aibă legătură cu soluționarea cauzei.
În speță, obiectul cererii de chemare în judecată și al cererii reconvenționale îl reprezintă desfacerea căsătoriei încheiată de părți la data de 5 iunie 1998, încredințarea spre creștere și educare a minorului rezultat din căsătorie, obligarea la plata unei pensii de întreținere pentru minor și păstrarea de către reclamantă a numelui dobândit prin căsătorie.
Cererile au fost întemeiate pe dispozițiile art.38, 40 și 42 Codul familiei și nu pe dispozițiile art.2 alin.1 Codul familiei.
Aceste din urmă dispoziții sunt dispoziții de principiu, cu caracter general, potrivit cărora"Statul apără interesele mamei și copilului și manifestă deosebită grijă pentru creșterea și educarea tinerei generații",ce nu au legătură cu cauza.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 se va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-pârât, împotriva încheierii de ședință din data de 06.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă și AUTORITATEA TUTELARĂ - PRIMĂRIA.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
--- --- - - ---
GREFIER,
-
Red.
Tehnodact. / 2 ex./17.12.2009
- Secția a V-a Civ. -; -
Președinte:Ioana Aurora Herold PetreJudecători:Ioana Aurora Herold Petre, Elena Vlad
| ← Contestare recunoastere paternitate. Decizia 1073/2009. Curtea... | Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 236/2009. Curtea de... → |
|---|
