Divort. Decizia 234/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 234 R
Ședința publică din data de 9.04.2009
PREȘEDINTE: Gabriela Baciu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
JUDECĂTOR 3: Romeo Jirlăeanu
Grefier - - -
La ordine fiind soluționarea recursului civil formulat de reclamantul domiciliat în com. Garoafa sat. jud. V, împotriva deciziei civile nr. 299 din 9.12.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în contradictoriu cu intimata domiciliată în O-,. 5, jud. B, în acțiunea civilă având ca obiect divorț.
La apelul nominal a răspuns recurentul asistat de avocat cu delegație la dosar, pentru intimata lipsă avocat cu delegație la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurentului depune la dosar adeverință din care rezultă că minorul frecventează cursurile grădiniței din comuna și arată că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul recurentului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, în sensul de a se dispune casarea hotărârii dată în apel și menținerea hotărârii dată la instanța de fond ca fiind legală și temeinică cu cheltuieli de judecată. Arată că instanța de apel a dat o interpretare greșită tuturor probelor administrate în cauză și astfel a ajuns la o concluzie greșită că mama nu și-a abandonat copilul, situație nesusținută de recurent, însă mama nu are posibilități de creștere și educare pentru minor, întrucât aceasta este singură, fără rude și fără un loc de muncă în țară unde are și un domiciliu. Mai arată că trebuie urmărit interesul minorului care în situația de față ar fi dezrădăcinat din mediul lui respectiv din domiciliul bunicilor paterni care au fost alături de el și s-au ocupat efectiv de acesta.
Apărătorul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca fiind nelegală și netemeinică pentru motivele arătate și susținute în concluziile scrise pe care le depune la dosar, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele;
Prin acțiunea înregistrată sub nr- PE ROLUL Judecătoriei Focșani, reclamantul a învestit instanța de judecată împotriva pârâtei pentru divorț.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că s-a căsătorit cu pârâta la 1 martie 1996 iar din căsătoria lor a rezultat minorul, născut la 13 februarie 1999.
S-a arătat în motivarea acțiunii că destrămarea relațiilor de familie s-a datorat pârâtei care fără motiv l-a părăsit pe reclamant plecând cu alt și cu o sumă de bani de la domiciliul comun. S-a arătat că minorul rezultat din căsătoria părților a fost crescut în cea mai mare parte a timpului la domiciliul părinților reclamantului, că părțile sunt despărțite în fapt de peste 4 ani și J perioadă în care pârâta nu și-a mai văzut copilul decât de trei ori.
Pe cale de consecință reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtei, încredințarea minorului spre creștere și educare reclamantului cu obligarea pârâtei la plata unei pensii lunare de întreținere pentru minor.
Acțiunea nu a fost întemeiată în drept, dar a fost calificată ca divorț cu minori întemeiată pe dispozițiile art. 38 și următoarele familiei.
Din oficiu, conform art. 42. fam. s-a procedat la citarea în cauză a autorității tutelare a Primăriei O, județul B și Primăria Garoafa, județul V, cu adrese pentru efectuarea anchetelor sociale.
Pârâta legal citată a depus întâmpinare pag. 32 prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Focșani motivat de faptul că, competența ar aparține Judecătoriei Oradea ce e locul încheierii căsătoriei părților, locul ultimului domiciliul comun și toți martorii ce cunosc relațiile dintre părți și conduita acestora.
Prin încheierea din 23 octombrie 2007 instanța a unit excepția invocată de pârâtă cu fondul, conform art. 5 și 607. pr. civ. apreciind necesare administrare de probe.
Împotriva acestei încheieri pârâta a declarat apel care prin decizia civilă nr. 7/8 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vrancea, a fost respins ca inadmisibil, apreciind că, conform art. 158. civ.p., art. 99 alin. 2 și cu referiri la art. 282 alin. 2. civ.p., astfel de încheieri se atacă odată cu fondul, aspect reținut și de instanța de fond când a unit excepția cu fondul.
În urma probelor cu acte și martori administrate prin sentința civilă nr.2681/27.05.2008 a fost respinsă excepția necompetenței teritoriale ca neîntemeiată. Acțiunea de divorț a fost admisă dispunându-se desfacerea căsătoriei din vina ambilor soți, cu revenirea pârâtei la numele avut anterior căsătoriei.
Minorul născut la data de 13.02.1999 a fost încredințat spre creștere și educare reclamantului și obligată pârâta la câte 100 lei lunar pensie de întreținere cu începere de la introducerea acțiunii 09.087.2007 și până la majoratul minorului sau unor dispoziții ale instanței.
A fost respinsă cererea reconvențională ca tardiv formulată de pârâtă.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că la destrămarea relațiilor matrimoniale dintre soți a contribuit atât pârâta care a părăsit domiciliul conjugal luând o sumă de bani cât și reclamantul care mai obișnuia să consume băuturi alcoolice.
În ce privește minorul prima instanță a constatat că din anul 2002 până în prezent acesta a fost crescut în domiciliul părinților reclamantului de care copilul este atașat, acesta este elev ambele părți fiind în prezent plecate din țară.
Împotriva sentinței civile a declarat apel pârâta criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică numai sub aspectul încredințării minorului.
A susținut că inițial reclamantul a plecat în Italia, copilul a fost în grija ei la O ulterior și-a urmat soțul copilul rămânând în grija bunicilor paterni în com.Biliești jud. Datorită comportamentului violent al reclamantului după 3 luni de ședere în Italia soții s-au despărțit, pârâta continuând să contribuie material la creșterea fiului său.
A mai motivat pârâta în cererea sa că reclamantul a refuzat ca ia să-și ia copilul în Italia iar în vara anului 2007 stat împreună cu acesta la părinții pârâtei la B instanța nesocotind deasemeni interesul superior al copilului barierele care au fost opuse mamei de a avea legături cu fiul său motive pentru care s-a solicitat admiterea prezentului apel astfel cum a fost formulat.
Au fost invocate în drept disp.art.282-298 cod procedură civilă.
În condițiile disp.art.295(2) cod procedură civilă instanța de apel a admis și administrat proba cu martori propusă de ambele părți.
Din depoziția martorei audiată la solicitarea apelantei rezultă că din anul 2003 apelanta a plecat în Italia, copilul a rămas la părinții intimatului, în ultimii 2, 3 ani nu i s-a mai permis să ia legătura cu minorul deși aceasta vine în țară de două,trei ori pe an, are loc de muncă în Italia și este dispusă să rămână în țară să-și crească copilul.
În ce privește martora propusă de intimat aceasta a declarat că minorul se află la părinții intimatului din anul 2003 de când părțile au plecat în Italia, tatăl a venit în țară vara și de crăciun, apelanta trimite pachete și vorbește la telefon cu fiul ei iar bunicii paterni au îngrijit și educat minorul care are bune rezultate la învățătură.
Bunicii au vârsta de 65 și respectiv 75 de ani iar copilul vrea să rămână la aceștia pentru că acolo are prieteni și colegi, pe tatăl îl vede mai des.
Prin decizia civilă nr. 299/9.12.2008, Tribunalul Vranceaa admis apelul declarat de pârâta, a schimbat în parte sentința civilă nr. 2681/27.05.2008 în sensul că a încredințat pârâtei spre creștere și educare pe minorul și a obligat pe reclamantul la 300 lei lunar pensie de întreținere pentru minor cu începere de la rămânerea irevocabilă a prezentei decizii și până la majorat.
Pentru a pronunța această decizie civilă, instanța de apel a reținut pe baza probelor administrate că intimatul nu locuiește efectiv cu fiul său, nu-i poate asigura o educație corespunzătoare și nu poate participa efectiv la creșterea, îngrijirea și formarea lui viitoare. În consecință apreciază că încredințarea minorului către tatăl intimat echivalează cu încredințarea către bunicii paterni.
Totodată apreciază că schimbarea mediului de viață al minorului de la bunici la mamă nu poate avea un impact negativ în condițiile în care este singura în măsură să asigure tot sprijinul de care are nevoie fiul său, nevoile fizice, emoționale și educaționale prezente și viitoare ale acestuia.
Față de această situație Tribunalul Vranceaa constatat că instanța de fond în mod greșit a soluționat capătul de cerere privind încredințarea minorului.
Împotriva deciziei civile nr. 299/8.12.2008, a Tribunalului Vrancea, în termen legal, a declarat recurs reclamantul invocând nelegalitatea acesteia ( disp. art. 304 pct. 9 ).
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a arătat că în mod eronat instanța de apel a încredințat minorul mamei în condițiile în care probele administrate sunt clar în favoarea tatălui.
Astfel, din probele dosarului rezultă cu certitudine că din anul 2002 și până în prezent minorul a locuit la bunicii paterni, a urmat cursurile Grădiniței din satul, jud. V precum și cele ale Școlii Generale, în prezent fiind elev în clasa a III-a.
Mai mult decât atât, cei doi soți în anul 2002 s-au înțeles să plece în Italia iar minorul să rămână în grija părinților reclamantului.
De asemenea, minorul fiind audiat de instanța de fond și-a manifestat dorința de a rămâne cu tatăl său și bunicii paterni.
În consecință apreciază că nu este în interesul minorului având în vedere vârsta și că de peste șapte ani a crescut și s-a format într-un anumit mediu familial și socio-școlar, să fie încredințat mamei.
Față de motivele invocate, a solicitat, admiterea recursului, modificarea deciziei civile criticate în sensul respingerii apelului declarat de intimata pârâtă și menținerea ca fiind temeinică și legală hotărârea instanței de fond.
Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Analizând și verificând, decizia civilă prin prisma aspectelor prev. de art. 304 pct. 9 cod proc.civilă, invocate de reclamant se reține că instanța de apel a interpretat eronat probele administrate în cauză, stabilind o situația de fapt neconformă cu realitatea, pronunțând o hotărârea ce necesită a fi reformată, referitor la capătul de cerere privind încredințarea minorului.
Astfel, din întregul material probator administrat în fața ambelor instanțe (declarațiile martorilor, -, acte; adeverința nr. 102/24.01.2008, caracterizări ( fila 28 dosar fond), adresa nr. -/5.02.2008 emisă de Primăria O, referatul de anchetă socială întocmit de Primăria com. Garoafa jud. V și de Primăria O) rezultă fără putință de tăgadă că din anul 2002 și pîână în prezent minorul născut la 12.02.1999, a fost crescut de bunicii paterni, urmând cursurile Grădiniței și școlii generale din comună, că este puternic atașat de tată și părinții acestuia. În consecință, în mod justificat prima instanță, având în vedere vârsta și interesul minorului, astfel cum a fost el definit potrivit dispozițiile Legii 272/2004, l-a încredințat spre creștere și educare reclamantului.
Mai mult decât atât, din actele depuse la dosar a rezultat că pârâta este plecată din țară, nedovedind cu nici un alt mijloc de probă contrariul iar minorul audiat fiind și-a manifestat dorința de a rămâne cu tatăl și bunicii paterni.
În aceste condiții, criticile formulate de reclamant sunt întemeiate, încadrându-se în disp. art. 304 pct. 9 cod proc.civilă astfel cum au fost invocate.
Pentru aceste considerente, curtea, în baza art. 312 alin. 1 cod proc.civilă urmează să admită recursul cu consecința modificării deciziei civile atacate.
În rejudecare, pentru aceleași considerente, va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr- a Judecătoriei Focșani.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil declarat de reclamantul domiciliat în com. Garoafa sat. jud. V, împotriva deciziei civile nr. 299 din 9.12.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în contradictoriu cu intimata domiciliată în O-,. 5, jud. B, în acțiunea civilă având ca obiect divorț.
Modifică decizia civilă nr. 299 din 9.12.2008 a Tribunalului Vrancea în sensul că, respinge apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței civile nr- a Judecătoriei Focșani.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința nepublică de la 09 Aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.ER/8.05.2009
Dact.IS/2ex./13.05.2009
Fond.
Apel./
Președinte:Gabriela BaciuJudecători:Gabriela Baciu, Elena Romila, Romeo Jirlăeanu
| ← Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 85/2009. Curtea de... | Divort. Decizia 460/2009. Curtea de Apel Galati → |
|---|
