Divort. Decizia 29/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 29/
Ședința publică din 26 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Mihai Secuianu judecător
JUDECĂTOR 2: George Popa
JUDECĂTOR 3: Irina
Grefier -
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de către pârâta, împotriva deciziei civile nr. 105 din 09.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, în acțiunea civilă având ca obiect divorț.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenta - pârâtă - personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar și intimatul - reclamant personal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că: procedura este legal îndeplinită, după care:
Av., pentru recurenta-pârâtă, depune la dosarul cauzei un set de act, indicate cu opis, și înmânează un exemplar și intimatului-reclamant. Nu are alte cereri de formulat.
Intimatul-reclamant, precizează că nu dorește acordarea unui termen pentru a studia actele primite. Nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av., pentru recurenta-pârâtă, precizează că ambele hotărâri sunt nelegale, instanțele de judecată nerespectând dispozițiile art. 38 Codul familiei.
Arată că s-a demonstrat faptul că recurenta este partea inocentă, victimă relațiilor de familie iar soțul care-și invocă propria culpă a obținut soluții favorabile de la două instanțe de judecată.
S-au depus acte din care rezultă faptul că este vorba despre o căsnicie longevivă, de peste 30 de ani, timp în care părțile nu au avut nimic a-și reproșa, dar la un moment dat în viața reclamantului a apărut o femeie fapt ce a condus la destrămarea căsătoriei; reclamantul a luat din imobil atât bunuri personale cât și comune și a plecat la femeia cu care are o relație, după care a introdus acțiunea de divorț, deși nu existau semne de destrămare a căsătoriei.
Solicită a se avea în vedere faptul că ambele părți sunt persoane în vârstă, pârâta a fost profesoară la cursurile serale iar la momentul la care a ieșit la pensie a continuat să-și desfășoare activitatea. Este singura care dorește împăcarea cu reclamantul.
Cu privire la probele administrate de reclamant, arată că acestea sunt confecționate, pro cauza din ele nerezultând nici un motiv serios care să conducă la desfacerea căsătoriei iar depozițiile martorilor pârâtei surprind cel mai bine de familie.
Nu trebuie ignorat nici faptul că deși mama reclamantului a fost dusă la azil, pârâta s-a ocupat de îngrijirea acesteia în permanență.
În concluzie, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, pârâta nefiind de acord cu desfacerea căsătoriei întrucât nu se consideră vinovată cu nimic în deteriorarea relațiilor. Cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Intimatul-reclamant, având cuvântul, precizează faptul că a plecat din căminul conjugal nu pentru că ar fi avut o relație cu o altă femeie ci chiar din cauza pârâtei care de 10 ani își schimbase atitudinea, pleca din domiciliu zilnic și întrebată fiind spunea că merge acolo unde are ( deși era pensionară). La momentul la care a părăsit domiciliul și-a luat din casă bunuri proprii și a plecat la casa de la Soveja, singur, iar din urmă pârâta a formulat o plângere penală împotriva sa.
Cu privire la depozițiile martorilor pârâtei, arată faptul că una dintre martore nu a fost niciodată în domiciliul lor iar alta o singură dată, astfel că nu avea cunoștință despre viața lor de cuplu, familie iar cu privire la faptul că mama sa a ajuns la azil acest lucru s-a datorat faptului că pârâta a dat-o afară din casă.
Referitor la susținerea pârâtei că i s-a încălcat dreptul la apărare și afirmații în ceea ce privește imaturitatea completului de judecată - privitor la vârsta membrilor completului de judecată, arată faptul că acesteia nu i s-a încălcat dreptul la apărare, pe perioada cât a fost plecată din țară procesul fiind suspendat, iar soluția pronunțată a fost dată de un complet matur.
Relația dintre ei este iremediabilă, pârâta fiind singura vinovată de destrămarea acestora, nu pot comunica între ei pe problemele de familie, nu-și poate spune părerea cu privire la nimic din viața de zi cu zi.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 25.01.2007 reclamantul - a chemat în judecată pe pârâta solicitând desfacerea căsătoriei din culpa pârâtei.
În fapt, reclamantul a arătat că s-a căsătorit cu pârâta în anul 1971 și din căsătorie au rezultat doi copii, în prezent majori.
Neînțelegerile au fost declanșate de pârâtă, pe fondul unei atitudini autoritare, neglijente, între soți existând certuri frecvente. Aceste certuri au dus la degradarea relațiilor dintre soți.
Pârâta a formulat întâmpinare dar a fost prezentă și personal la instanță și a precizat constant că nu este de acord cu acțiunea de divorț.
Prin sentința civilă nr.7469/17.10.2008, Judecătoria Galația admis acțiunea reclamantului, a desfăcut căsătoria părților din culpă comună și a dispus revenirea la numele purtat de către pârâtă anterior căsătoriei.
Instanța a reținut că despărțirea în fapt un timp îndelungat, din 2006, relația de concubinaj a reclamantului, dar și împrejurarea că pârâta a fost plecată din țară mai mult timp au condus la degradarea căsniciei și la imposibilitatea reluării relațiilor conjugale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, susținând în esență că relațiile dintre soți nu sunt iremediabil vătămate și o împăcare este posibilă, că nu a administrat probe la instanța de fond întrucât martorii propuși de ea au fost în imposibilitate să se prezinte la proces, că i s-a încălcat dreptul la apărare, nu i s-au audiat martorii și s-a respins cererea de amânare formulată de apărătorul său ales, astfel încât nu a putut dovedi culpa exclusivă a soțului, chiar reclamantul intimat recunoscând că are o relație extraconjugală;
Apelanta a solicitat respingerea acțiunii de divorț ca nefondată, singurul în culpă de destrămarea relațiilor de familie fiind reclamantul.
Prin decizia civilă nr. 105 din 09.03.2009 a Tribunalului Galați, apelul pârâtei a fost respins ca nefondat.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că relațiile dintre soți sunt grav vătămate și împăcarea soților, precum și șansa de a continua căsătoria dintre cele două părți, este mică deoarece reclamantul-intimat manifestă o atitudine potrivnică. Pe tot parcursul procesului, precum și anterior formulării cererii de chemare în judecată, reclamantul a manifestat hotărâre în a desface această căsătorie refuzând reluarea relațiilor cu pârâta. Cum în fiecare căsătorie este nevoie de voința comună a două părți, s-a apreciat că această căsătorie nu mai poate continua în ciuda eforturilor pârâtei. Această situație rezultă și din relația extraconjugală a reclamantului-intimat, începută după separarea în fapt a părților, relație recunoscută ca existând atât de către reclamant cât și de către pârâtă.
Tribunalul a reținut culpa ambilor soți în destrămarea relațiilor de familie, apelanta-intimată fiind culpabilă pentru atitudinea neglijentă, ostilă și exagerată manifestată față de reclamant înaintea separației în fapt.
La acest moment relațiile dintre soți sunt practic inexistente, reclamantul manifestând lipsă de afecțiune față de pârâtă, afecțiune specifică sentimentelor normale dintre soți.
Nici critica apelantei vizând încălcarea dreptului la apărare nu a fost primită motivat de faptul că, la judecarea în fond a pricinii, s-au acordat numeroase termene pentru audierea martorilor propuși de către pârâtă, instanța de fond dând eficiență în consecință dispozițiilor legale în materie. S-a mai reținut, totodată, că s-a dat posibilitatea pârâtei să depună concluzii scrise, deși s-a respins cererea de amânare, astfel încât s-a apreciat că acesteia i-au fost respectate garanțiile procesuale și dreptul la apărare.
Împotriva deciziei civile nr. 105 din 09.03.2009 a Tribunalului Galația declarat recurs pârâta criticând-o pe motive de nelegalitate sub aspectul greșitei aplicării a legii, respectiv a dispozițiilor art. 38 din Codul familiei.
În esență, recurenta pârâtă a susținut că nu i se poate reține nici o culpă în destrămarea relațiilor de familie și că singurul vinovat de situația actuală este reclamantul care are o relație extraconjugală și care refuză reluarea vieții de familie. Or, susține recurenta, reclamantul nu își poate invoca propria culpă în cadrul acțiunii de divorț astfel încât acțiunea formulată de acesta trebuie respinsă.
Recurenta a mai arătat că i-a fost încălcat dreptul la apărare la fond întrucât personal nu s-a putut prezenta în instanță pentru a-și susține cauza, fiind plecată din țară, apărătorul său a fost în imposibilitatea obiectivă de a se prezenta la proces din motive medicale iar martorii au lipsit din motive de serviciu.
În aceste condiții, susține recurenta, nu s-a putut apăra, amânarea pronunțării hotărârii pentru depunerea de concluzii scrise, dispusă de instanță, nefiind de natură a-i permite să-și facă o apărare temeinică.
A solicitat admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârilor pronunțate în cauză în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
Recursul este nefondat.
În mod corect instanța de apel, ca și cea de fond, de altfel, a reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 38 din Codul familiei în sensul că relațiile dintre părți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă din vina comună a acestora.
Dincolo de relația extraconjugală pe care reclamantul o are în prezent și care îi atribuie acestuia partea sa de vină în destrămarea relațiilor de familie, din probele administrate în cauză a rezultat fără putință de tăgadă că pârâta se face, la rândul ei, vinovată, deopotrivă, de acest lucru.
frecvente provocate de pârâtă, absența îndelungată din domiciliu, atitudinea neglijentă și ostilă manifestată față de reclamant, refuzul de a comunica în termeni firești cu acesta sunt aspecte care, în timp, au contribuit la erodarea relațiilor de familie, la crearea unei situații tensionate între cele două părți care a culminat cu separarea acestora și imposibilitatea de a mai relua conviețuirea în ciuda eforturilor depuse de pârâtă și a disponibilității pe care și reclamantul a manifestat-o în acest sens.
În aceste condiții, soluția instanței de apel d e menținerii a hotărârii Judecătoriei Galați prin care căsătoria părților a fost desfăcută apare ca fiind legală și temeinică, fiind evident că, la acest moment, în ciuda celor 35 de ani de căsnicie, relațiile dintre cei doi soți sunt, practic inexistente, astfel încât menținerea căsătoriei ar fi doar formală, fără nici un beneficiu pentru nici una dintre părți.
Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs care vizează încălcarea dreptului la apărare al reclamantei, Curtea constată că susținerile acesteia nu pot fi primite în condițiile în care, așa cum s-a reținut și de către instanța de apel, în cauză au fost acordate mai multe termene pentru audierea martorilor propuși de pârâtă, ultimul chiar sub sancțiunea decăderii din proba testimonială, fără ca aceasta să prezinte martorii în instanță.
Pe de altă parte, la dosar au fost depuse numeroase cereri de amânare a judecării cauzei formulate de pârâtă sau de apărătorul acesteia, intenția părții de a tergiversa soluționarea cauzei fiind evidentă.
În final, respectând întocmai dispozițiile procedurale, instanța de fond a decăzut-o pe pârâtă din proba cu martori și a acordat cuvântul în dezbateri amânând pronunțarea hotărârii o săptămână pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise.
Prin urmare, nu i se poate imputa instanței de fond încălcarea dreptului la apărare al pârâtei, aceasta din urmă având întreaga culpă pentru neaudierea martorilor propuși în apărare și formularea altor eventuale apărări prin concluziile finale.
Pentru toate aceste considerente, reținând ca fiind neîntemeiate criticile formulate de pârâtă, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de aceasta, menținând hotărârea instanței de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul pârâtei, împotriva deciziei civile nr. 105 din 09.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 26 Ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. și tehnored./25.02.2010
Tehnored. decizie
4 exp./26.02.2010
Com. 2 exp./02.03.2010
Fond: Judecătoria Galați -
Apel: Tribunalul Galați - judecători -
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu, George Popa, Irina
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 70/2008. Curtea de... | Divort. Decizia 866/2009. Curtea de Apel Craiova → |
|---|
