Divort. Decizia 303/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 303
Ședința publică din data de 2 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Elisabeta
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta, domiciliată în B, II, -.3,. 15, Cod poștal -, Județ B împotriva deciziei civile nr.335 pronunțată la 12 noiembrie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în B, II, -.3,. 15, Cod poștal -, Județ
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns, intimatul-reclamant asistat de avocat din Baroul Buzău, lipsind recurenta-pârâtă și autoritatea tutelară.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul este nemotivat și netimbrat.
Curtea, din oficiu, invocă excepția netimbrării recursului.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-reclamant, solicită admiterea excepției și anularea recursului ca netimbrat.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 4843 la data de 18.05.2006, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună desfacerea căsătoriei din culpă comună, încredințarea spre creștere și educare a minorilor și - mamei lor, pârâta, cu obligarea sa la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea acestora și reluarea de către pârâtă a numelui purtat anterior încheierii căsătoriei.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat instanței că, după o conviețuire de aproximativ 10 ani, în relațiile dintre părți au apărut disfuncționalități legate de comportarea pârâtei, care nu s-a adaptat la noul său program de muncă, determinat de faptul că în perioada respectivă avea două locuri de muncă. Pe acest fond, între părți s-au derulat certuri repetate, soldate cu violențe verbale și fizice, ce au condus la separarea în fapt a soților în cursul anului 2003.
A apreciat reclamantul că relația sa cu pârâta este grav și iremediabil vătămată, iar conviețuirea acestora nu mai poate fi reluată.
La data de 25.08.2006, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii promovate de reclamant ca neîntemeiată, arătând că reclamantului îi revine culpa exclusivă în destrămarea relațiilor de familie, care în cursul lunii octombrie 2003 părăsit domiciliul conjugal, întrucât în viața sa a intervenit o altă femeie.
A precizat pârâta că reclamantul a mai formulat o cerere de divorț, ce format obiectul dosarului nr. 3386/2004 al Judecătoriei Buzău, cerere ce a fost respinsă ca neîntemeiată prin sentința civilă nr. 4335/01.09.2004, iar în prezenta acțiune reclamantul invocă aceleași motive, care au fost apreciate de instanță ca neîntemeiate în vederea desfacerii căsătoriei și în sensul dispozițiilor art. 38 din Codul familiei.
În susținere, pârâta a depus copie de pe sentința civilă nr. 4335/2004 pronunțată de Judecătoria Buzău, adeverința nr. 28.0/28246/06.09.2006 eliberată de Direcția Regională de Poștă P - Serviciul financiar și note de concluzii scrise.
În urma probelor administrate, cu acte și martori, Judecătoria Buzăua pronunțat sentința civilă nr. 4808/18.10.2006, prin care a respins acțiunea de divorț formulată de reclamant.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că părțile s-au căsătorit la data de 02.06.1990, din conviețuirea acestora rezultând doi copii minori, iar în luna octombrie 2003 părțile s-au despărțit în fapt, pârâtul părăsind domiciliul comun pentru a intra într-o relație cu altă femeie, cu care intenționează să-și întemeieze o familie.
Având în vedere că pârâta nu are nicio culpă în destrămarea relațiilor de familie, aceasta datorându-se culpei excelusive a reclamantului, instanța a respins acțiunea de divorț.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece instanța de fond a interpretat greșit probele administrate în cauză, fără a avea în vedere că nu mai este posibilă reluarea conviețuirii.
Prin decizia civilă nr. 84/08.03.2007, Tribunalul Buzăua admis apelul, a desființat hotărârea apelată și a trimis cauza spre rejudecare, în vederea pronunțării divorțului, ocazie cu care vor fi rezolvate și celelalte capete de cerere formulate de reclamant prin acțiune.
Tribunalul a reținut că, din probele administrate, rezultă și o culpă a pârâtei în deteriorarea relațiilor de familie, că părțile sunt la a doua acțiune de divorț, că după separarea în fapt a acestora conviețuirea nu a mai fost reluată și, deci, realțiile dintre părți sunt grav vătămate.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta, care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece nu sunt motive temeinice de divorț în sensul dispozițiilor art. 38 din Codul familiei, culpa excelusivă a reclamantului nu justifică prin ea însăși pronunțarea divorțului.
Solicită admiterea recursului, modificarea deciziei instanței de apel și menținerea ca temeinică și legală a sentinței primei instanțe, însă în concluziile orale a susținut că instanța trebuia să rețină cauza pentru rejudecare, nu să o trimită la prima instanță.
Intimatul a depus întâmpinare, în care a arătat că este de acord cu recursul declarat, numai în ceea ce privește trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Buzău, pentru a se pronunța pe fondul apelului, nefiind de acord cu celalalte critici formulate de recurentă.
Prin decizia nr. 548/22.05.2008, Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul, a casat decizia Tribunalului Buzău nr. 84/08.03.2007 și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a hotărî astfel, instanța de control judiciar a reținut că soluția pronunțată contravine dispozițiilor artr. 297 și urm. Cod proc.civilă, deoarece nu există cauză reală pentru trimiterea dosarului la aceeași instanță de fond, în condițiile în care aceasta a administrat probatorii cu acte și martori și a constatat culpa intimatului-reclamant.
S-a mai reținut că instanța de apel, având în vedere aspectul devolutiv al apelului, trebuia să analizeze actele și lucrările dosarului, probatoriile administrate și să se pronunțe pe acestea, și nu cum greșit a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
După casarea cu trimitere, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Buzău la nr-.
Prin decizia nr. 335 pronunțată la 12 noiembrie 2008, Tribunalul Buzău a admis apelul și a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 02.06.1990 și înregistrată în Registrul stării civile la nr. 368, din vina ambilor soți, urmând ca intimata-pârâtă să păstreze numele dobândit prin căsătorie, acela de "".
Totodată, s-a încredințat mamei intimate cei doi copii ( - - născută la data de 13.01.1999 și - - născut la data de 29.01.1992) spre creștere și educare și s-a menținut pensia de întreținere stabilită pentru cei doi minori prin sentința civilă nr. 904/2005 a Judecătoriei Buzău.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că din dosarul nr. 3386/29.03.2004 rezultă că pe rolul Judecătoriei Buzăua fost înregistrată acțiunea de divorț promovată de reclamantul, acțiune care a fost respinsă prin sentința civilă nr. 4335/01.09.2004.
După această acțiune, reclamantul a formulat o nouă cerere, înregistrată la nr. 4843/18.05.2006, cerere soluționată prin sentința civilă nr. 4808/18.10.2006.În acest dosar a fost administrată proba cu martori, respectiv:, și, martori care au relatat că părțile s-au înțeles bine 15 ani, însă în urmă cu 3 ani părțile s-au despărțit în fapt, dată de la care aceștia nu au mai reluat conviețuirea.
S-a mai reținut că după respingerea primei acțiuni de divorț, părțile nu s-au împăcat și, ca atare, separarea în fapt a acaestora a continuat și, deci, în acest context, nu se poate reține că relațiile dintre părți nu sunt grav afectate și căsătoria mai poate continua.
Tribunalul a apreciat că este cert că între părți nu mai există relații de afecțiune și respect reciproc și faptul că reclamantul a continuat să păstreze legătura cu cei doi copii nu demonstrează decât că acesta este preocupat în permanență de situația lor și se implică în îngrijirea acestora, aspect care nu conduce la concluzia că dorește continuarea conviețuirii.
De asemenea, s-a reținut că martorii audiați în cauză la propunerea reclamantului, au relatat că nu mai este posibilă continuarea căsătoriei părților, având în vedere perioada mare de când sunt despărțiți în fapt, reclamantul întreține relații de concubinaj, iar pârâta nu a făcut demersuri pentru reluarea conviețuirii, dimpotrivă, aceasta chiar l-a lovit pe soțul său, așa cum rezultă din depoziția martorului și certificatul medico-legal nr. 1113/14.07.2004.
Concluzionează instanța de apel că atât timp cât după prima acțiune de divorț părțile nu au reluat conviețuirea, nu se poate reține că nu se află în imposibilitate obiectivă de a continua căsătoria, astfel că instanța de fond a interpretat greșit probatoriile administrate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, care a arătat că hotărârea este nelegală întrucât instanța nu a apreciat corect probele administrate în cauză din care rezultă culpa exclusivă a pârâtului în destrămarea relațiilor de familie.
Având în vedere că recurenta, declarând recursul de față, nu a achitat taxa judiciară de timbru și nici timbru judiciar, deși a fost citată cu mențiunea referitoare la timbraj, așa cum rezultă din dovada de citare aflată la fila 13 din dosar, în baza art. 312 alin. 1 pr.civilă, coroborat cu art. 137 pr.civilă, cu aplicarea dispozițiilor art.20 din Legea nr. 146 /1997, cu modificările si completările ulterioare și art. 9 din OG nr. 32/1995, potrivit cărora instanțele judecătorești nu se pot pronunța asupra cererilor înainte de a fi îndeplinit timbrajul, Curtea va admite excepția netimbrării și va dispune anularea recursului ca netimbrat.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează, ca netimbrat, recursul formulat de pârâta, domiciliată în B, II, -.3,. 15, Cod poștal -, Județ B împotriva deciziei civile nr.335 pronunțată la 12 noiembrie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în B, II, -.3,. 15, Cod poștal -, Județ
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 aprilie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Elisabeta
- - - - - -
Grefier,
Red./tehnored.PJ
2 Ex/3.04.2009
nr. 4843/2006 - Judecătoria Buzău
-
a- Tribunalul Buzău
, G
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Elisabeta
← Plasament. Decizia 232/2009. Curtea de Apel Suceava | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
---|