Divort. Decizia 354/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - divorț cu copii -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 354
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de pârâtul, domiciliat în satul, orașul, județul B, împotriva deciziei nr. 68 din 30 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosarul nr-.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea ședinței de judecată din 27 octombrie 2009, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, pentru a da posibilitatea pârâtului recurent de a depune concluzii scrise la dosar formulate de apărătoarea angajată - avocat, pronunțarea a fost amânată pentru 3 noiembrie 2009, apoi pentru astăzi 10 noiembrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Botoșani și înregistrată la data de 07.05.2008, sub numărul -, reclamanta a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul să se pronunțe o hotărâre judecătorească prin care să se dispună desfacerea căsătoriei încheiate la data de 31.08.2003, din culpa exclusivă a pârâtului, încredințarea spre creștere și educare a minorei -, născută la data de 07.04.2004, reclamantei și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei, precum și revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, respectiv "".
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că încă de la începutul căsătoriei relațiile dintre ea și pârât nu au fost bune datorită faptului că pârâtul are o fire agresivă, violentă și extrem de dominatoare, nu a respectat-o, a lovit-o cu brutalitate de mai multe ori, și că în iarna anului 2008 fost internată în spital, în urma unei bătăi aplicată de pârât. Reclamanta a mai arătat că, la insistențele pârâtului s-a tot împăcat cu acesta, dar acesta a continuat să o bată și separarea dintre ei a culminat cu izgonirea ei de la domiciliul comun.
În dovedire, reclamanta, a depus la dosar înscrisuri și a solicitat admiterea probei cu martori, probă încuviințată și administrată de către instanța de judecată.
Legal citat, pârâtul, a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpă comună și stabilirea de legături personale cu minora de două ori pe lună, respectiv în primul și al treilea sfârșit de săptămână, la domiciliul său, precum și a doua zi la sărbătorile de Paști și de
În dovedire, pârâtul-reclamant a depus la dosar înscrisuri și a precizat că nu solicită încuviințarea probei cu martori.
Prin sentința civilă nr. 5112 din data de 20.10.2008, Judecătoria Botoșania admis cererea reclamantei și, în parte, cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant, a declarat desfăcută căsătoria părților din vina exclusivă a pârâtului-reclamant și a dispus ca reclamanta-pârâtă să revină la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, respectiv "", a încredințat spre creștere și educare minora -, născută la 07.04.2004 către reclamanta-pârâtă și a obligat pârâtul-reclamant la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei, în cuantum de 400 lei lunar, începând cu data introducerii acțiunii, 07.05.2008 și până la majoratul minorei. A încuviințat pentru pârâtul-reclamant stabilirea legăturilor personale cu minora după următorul program: vizitarea minorei la domiciliul părintelui căruia i-a fost încredințată în primul și al treilea sfârșit de săptămână, de la ora 10,00 la ora 18,00, și în a doua zi de Paști și de C, respingându-i restul pretențiilor, ca nefondate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că relațiile de căsătorie dintre soții s-au deteriorat pe fondul comportamentului violent al pârâtului, care obișnuia să o bată de reclamantă în mod frecvent și să-i adreseze cuvinte injurioase, chiar dacă minora era de față și asista la certurile dintre părți, așa încât se impune desfacerea căsătoriei din vina exclusivă a pârâtului. Cu privire la capătul de cerere accesoriu, referitor la nume instanța a admis solicitarea, reținând că prin destrămarea căsătoriei nu mai există nici un motiv pentru reclamantă pentru a păstra numele dobândit la încheierea căsătoriei, iar cu privire la capătul de cerere privind încredințarea minorei, instanța a reținut că din concluziile anchetei sociale și declarațiile martorilor audiați rezultă că reclamanta prezintă condiții materiale și morale bune pentru creșterea și întreținerea minorei, iar pârâtul a fost de acord cu această solicitare. Cu privire la capătul de cerere privind acordarea și stabilirea cuantumului pensiei de întreținere datorate de pârât în favoarea minorei prima instanță a reținut că din declarațiile martorilor, coroborate cu declarația pârâtului, a rezultat că acesta desfășoară lucrări de construcții pentru care câștigă în jur de 10-15 milioane de lei vechi pe lună și că poate fi achitată o sumă de 400 lei lunar.
De asemenea, prima instanță a admis în parte cererea reconvențională reținând că este în interesul minorei în vârstă de aproape patru ani să aibă legături personale cu tatăl, după programul stabilit, dar la domiciliul reclamantei, deoarece martorii audiați au declarat că minora este afectată de agresivitatea tatălui și dorește să fie însoțită în permanență de mamă sau de bunica maternă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal pârâtul-reclamant, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând în considerente că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de reținere a culpei comune și nu a observat că, la rândul său a solicitat divorțul motivat de comportamentul reclamantei - pârâte care a fost influențată de părinții săi și nu a ținut cont de condițiile pe care el pârâtul-reclamant i le-a asigurat prin muncă proprie, constând într-un trai confortabil și îndestulător pentru familie. De asemenea, în dezvoltarea motivelor de apel, pârâtul-reclamant a arătat că reclamanta-pârâtă a părăsit domiciliul comun cu copilul la insistența părinților ei, dar cu toate acestea el comunică cu soția sa la telefon, aceasta regretă separația și dorește să se întoarcă la domiciliu împreună cu minora, care este foarte atașată de el și pe care o vizitează la grădiniță.
O altă critică adusă sentinței apelate privește stabilirea cuantumului pensiei de întreținere care, s-a raportat la o sumă ipotetică posibilă, dar care nu este sigură, deoarece nu este constructor autorizat, iar pe timpul sezonului nu se construiește ca pe timpul sezonului cald și nu este în măsură să prezinte un venit lunar sigur și garantat din care să se poată deduce suma stabilită cu titlu de pensie lunară.
De asemenea, apelantul a mai solicitat să fie înlăturate cheltuielile de judecată de la fond, iar reclamanta-pârâtă să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată din apel.
Prin decizia civilă nr. 68 din 30 martie 2009, Tribunalul Botoșania admis apelul pârâtului, a modificat în parte sentința în sensul reducerii cuantumului pensiei de întreținere datorate minorei, de la 400 lei la 300 lei lunar, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut că probatoriul complex, administrat în cauză, a relevat că destrămarea relațiilor de afecțiune și respect reciproc pe care soții și le datorează au fost determinate de comportamentul pârâtului-reclamant care a dat dovadă de agresivitate verbală și fizică la adresa reclamantei care, a fost nevoită să se refugieze la domiciliul părinților ei, împreună cu copila în vârstă de cinci ani rezultată din căsătorie, stresată de comportamentul agresiv al tatălui. În apel, concluziile rezultate din probele administrate la prima instanță, au fost confirmate de către martorii propuși de pârât, care au relevat că reclamanta este o persoană serioasă, iar martora propusă de intimat a arătat că a văzut-o de multe ori cu urme de violență și că, chiar cu o săptămână înainte de a se despărți de pârât, aceasta a fost bătută și a stat în spital timp de șase zile pentru că nu auzea bine cu urechea.
Ca atare, față de cele arătate instanța de apel a constatat că instanța de fond a reținut corect culpa exclusivă a pârâtului la desfacerea căsătoriei, deoarece dovezile administrare nu au relevat o culpă concurentă din partea reclamantei-pârâtei, iar faptul că părinții acesteia au intervenit pentru încetarea violenței nu-i poate fi nici într-un fel imputabil reclamantei.
Instanța de apel a constatat că motivul de apel ce privește stabilirea cuantumului pensiei de întreținere este întemeiat, în sensul că, în cauză nu s-au administrat dovezi clare că, pârâtul realizează venituri sigure, iar cuantumul cuprins între 10 și 15 milioane de lei vechi, ci a fost precizat de pârâtul-reclamant în interogatoriul care i s-a luat în ședința publică din data de 20.06.2008, așa încât instanța de apel va raporta cota de o pătrime la o bază de aproximativ 12 milioane lei vechi, considerată ca fiind o medie lunară, pentru veniturile fluctuante ale pârâtului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul care a susținut că în mod greșit a fost obligat la plata unei pensii de întreținere de 300 lei lunar în favoarea minorei în condițiile în care nu s-a dovedit că obține în mod constat și continuu venituri care să facă posibilă suportarea unei astfel de obligații de întreținere. Pârâtul a susținut că lucrează ca ziler în construcții în mod ocazional, veniturile obținute în cadrul AF fiind reduse, astfel încât în mod greșit a fost obligat la plata unei pensii de întreținere ce depășește posibilitățile sale reale.
Analizând recursul ale cărei motive se încadrează la art. 304 pct. 9 raportat la art. 94 Codul familiei, instanța îl constată a fi neîntemeiat.
Deși pârâtul a contestat obținerea unor venituri în cuantum de 1200 lei lunar, venituri caracterizate de constanță și continuitate, instanța reține că nivelul acestor venituri a fost indicat de însuși pârâtul audiat în ședința publică din 20 iunie 2008 în fața primei instanțe (fila 19 dosarul Judecătoriei Botoșani ). Declarațiile pârâtului au fost completate, inclusiv în fața instanței de recurs, cu înscrisuri din care instanța a reținut că acesta desfășoară în mod constant lucrări în domeniul construcțiilor, veniturile astfel obținute permițându-i suportarea pensiei de întreținere în favoarea minorei în cuantumul stabilit de către instanța de apel. De remarcat că instanța de apel a procedat la diminuarea cuantumului pensiei de întreținere într-un cuantum care nu poate fi apreciat ca important (de la 400 la 300 lei lunar), criticile pârâtului nefiind susținute de înscrisuri care să constituie surse independente de informații, deciziile de impunere și adeverințele de venituri depuse de către pârât fiind întocmite în baza propriilor declarații ale pârâtului.
Prin cererea de recurs pârâtul a arătat o serie de disfuncționalități din cadrul relațiilor dintre acesta și reclamantă respectiv dintre acesta și minoră, precizând însă că nu înțelege să formuleze recurs în privința relației cu minora. Față de modul în care au fost formulate nemulțumirile recurentului, instanța va reține că nu constituie motive de recurs susținerile acestuia cu privire la modul în care se desfășoară relațiile cu reclamanta și relațiile cu minora, pârâtul înțelegând să respecte modul stabilit de către instanțe în ceea ce privește derularea relațiilor personale cu minora, respectiv programul de vizitare stabilit prin sentință.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul, domiciliat în satul, orașul, județul B, împotriva deciziei nr. 68 din 30 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./11.12.2009
Președinte:Timofte CristinaJudecători:Timofte Cristina, Ciută Oana, Andrieș Catrinel
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 679/2009. Curtea de Apel Craiova → |
|---|
