Divort. Decizia 381/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 381/2010-
Ședința publică din data de 24 februarie 2010
PREȘEDINTE: Viorel Pantea | - - | - JUDECĂTOR 2: Doina Măduța |
- - | - JUDECĂTOR 3: Felicia Toader | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul reclamant, domiciliat în O,-, -. 58, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă, domiciliată în O,-, -. 58, județul B și AUTORITATEA TUTELARĂ DIN CADRUL PRIMĂRIEI, O, nr.1, județul B, împotriva deciziei civile nr. 273/A din 19 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 3405 din 6 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, având ca obiect: divorț.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentantul recurentului reclamant -lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 19/24.02.2010 emisă de Baroul Bihor - Societatea Civilă de Avocați"", precum și intimata pârâtă -personal și asistată de reprezentantul acesteia, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 23.02.2010, emisă de Baroul Bihor -Cabinet Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, după care:
Reprezentantul intimatei pârâte depune la dosar întâmpinare și un set de acte din care rezultă faptul că și partea pe care o reprezintă a făcut plăți în ceea ce privește achitarea locuinței în care domiciliază părțile.
Întrebați fiind, reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat, sens în care solicită cuvântul asupra recursului de față.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentului recurs.
Reprezentantul recurentului reclamant solicită admiterea căii de atac promovată de partea pe care o reprezintă, respectiv modificarea hotărârii atacate și în urma reaprecierii materialului probator administrat în cauză să se dispună respingerea apelului formulat de intimată și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de instanța de fond, fără acordarea cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul intimatei pârâte solicită respingerea recursului promovat de partea adversă, ca nefondat, menținerea hotărârii atacate, pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică, fără acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civila nr. 3405/2009, din 6 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a admis în parte cererea formulată și precizată de reclamantul, împotriva pârâtei -, și a desfăcut căsătoria încheiată între părți la data de 2 mai 2001 în loc., jud. B din culpă comună.
Pârâta redobândit numele avut anterior căsătoriei, acela de " ".
A încredințat la pârâtă spre creștere și educare pe minorul -, născut la 24.08.1995, în loc. O, jud. B și l-a obligat pe reclamantul sa-i plătească pârâtei, în favoarea minorului, pensie de întreținere în cotă de 15 % lei lunar, din venitul net lunar realizat de acesta, începând cu data de 16.10.2008 până la majoratul beneficiarului.
S-a respins capătul de cerere în ceea ce privește stabilirea obligației de plată a pensiei de întreținere începând cu data pronunțării sentinței.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța de fond a reținut că părțile s-au căsătorit la data de 02.11.1993, în loc. O, jud. B, și sub durata căsătoriei soților, s-a născut minorul -, la 24.08.1995, în loc. O, jud. B, aspect ce rezultă din certificatul de naștere seria - nr. -/1995.
S-a reținut că ambele părți solicita instanței aplicarea art. 617 alin.2 Cod procedură civilă, respectiv hotărârea prin care se pronunță divorțul să nu se motiveze.
Cu privire la data de la care va fi obligat reclamantul la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului, a reținut că acesta se consideră că se află în stare de nevoie, din momentul înregistrării acțiunii, iar pe de altă parte, întrucât din probele administrate nu rezultă că reclamantul contribuie material la creșterea acestuia, instanța apreciind că se impune să se facă plata cu titlul enunțat, de la data înaintării cererii Judecătoriei Oradea, adică 24.08.1995.
S-a luat act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe în termen legal, la data de 03.06.2009 pârâta a declarat apel, solicitând instanței al admite, a modifica sentința atacată, în sensul de a obliga reclamantul intimat, să plătească în favoarea minorului o pensie de întreținere în cuantum de 25% din venitul net realizat de acesta, conform art. 94 Codul familiei.
Prin decizia civilă nr. 273/A din 19 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanta, în contradictoriu cu intimatul, împotriva sentinței civile nr. 3405 din 06.05.2009 pronunțată de Judecătoria Oradea, care a fost schimbată în parte, în sensul că intimatul a fost obligat să-i plătească apelantei, în favoarea minorului, pensie de întreținere în cotă de 25% lunar, din venitul net realizat de acesta, cu începere de la data de 16.10.2008 până la majoratul minorului.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de apel a reținut următoarele aspecte:
Tribunalul a apreciat că, criticile aduse sentinței apelate sunt fondate, deoarece așa cum rezulta din actele dosarului, minorul se află în stare de nevoie, din momentul înregistrării acțiunii, iar pensia se datorează de la data introducerii acțiunii, și este 25%pentru un copil și nu 15%, cum greșit a reținut instanța de fond.
În stabilirea cuantumului pensiei de întreținere pentru minori, instanța îi asigura minorului un venit lunar minim, asigurat de către părintele căruia nu îi este încredințat, fiind obligată să țină cont în principal de veniturile părintelui căruia nu îi este încredințat, și totodată trebuie înțeles încă de la început, de către ambii părinți, că pensia de întreținere, este un drept al copilului, nu al părintelui care îl creste.
La calcularea cuantumului pensiei întreținere, nu se iau în considerare decât veniturile obținute, nu și cele întâmplătoare, și nici nu se ține cont de alte cheltuieli ale părților.
În raport de cele reținute, tribunalul a admis ca fondat apelul civil, declarat de apelanta împotriva sentinței amintite, care a fost schimbată în parte, în sensul că reclamantul - intimat a fost obligat să plătească pârâtei apelante, în favoarea minorului, o pensie de întreținere de 25% lunar din venitul net realizat de acesta, cu începere de la data introducerii acțiunii, respectiv 16.10.2008, până la majoratul acestuia.
Fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul recurent, în termen legal și scutit de taxă de timbru, solicitând admiterea recursului și modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului formulat de intimată și menținerii ca legală și temeinică a sentinței civile nr. 3405/2009 pronunțată de Judecătoria Oradea.
Criticile formulate de recurent vizează dispoziția instanței de apel privind obligarea sa la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului, în cuantum de 25% din veniturile sale în condițiile în care a făcut dovada că nu poate suporta o cotă mai mare de 15% din venituri cu titlu de pensie de întreținere întrucât suportă singur costurile de întreținere ale apartamentului plătind și ratele la creditele contractate în timpul căsătoriei astfel că în aceste condiții nu își permite obținerea unor venituri la limita subzistenței, aspecte corect reținute de prima instanță.
Menționează că instanța de apel nu a avut în vedere adeverințele de salariu din care rezultă veniturile suficient de mari ale intimatei, respectiv veniturile soției.
Art. 94 al. 3 din Codul familiei nu enunță procentul de 25% ca un procent fix, dând dreptul instanței de a stabili pensia de întreținere la un procent de până la 25%, ori în speță intimata realizează venituri substanțial mai mari, putând asigura astfel o creștere și educație normală a minorului în măsura stabilirii obligației sale de plată a pensiei de întreținere în cuantum de 15%, cu atât mai mult cu cât aceasta nu plătește nici o parte din creditele contractate în timpul căsătoriei.
În drept sunt invocate prevederile art. 304 și următoarele Cod procedură civilă și art. 94 al. 3 Codul familiei.
Legal citată intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a deciziei recurate ca legală și temeinică, arătând în motivare că susținerile recurentului în sensul că suportă toate costurile de întreținere ale apartamentului sunt neadevărate, atât cheltuielile de întreținere cât și ratele la credite fiind suportate în cote egale de ambele părți, iar recurentul a efectuat aceste plăți ca acte administrative, în temeiul mandatului tacit reciproc.
Invocă și practica unitară a instanțelor în sensul stabilirii pensiei de întreținere pentru un copil, în cuantum procentual de 25% din veniturile realizate de părintele căruia nu i-a fost încredințat minorul.
Pe de altă parte arată că minorul este în clasa a VIII-a, aflându-se astfel la o vârstă la care cheltuielile sunt mari astfel că plata unei pensii de întreținere de 15% nu este suficientă, prin raportare la nevoile minorului.
În drept sunt invocate prevederile art.115 și următoarele Cod procedură civilă.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu instanța o apreciază ca legală și temeinică urmând a respinge recursul ca nefondat având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 86 și 94 Codul familiei părintele căruia nu i-a fost încredințat minorul are obligația de plăti o pensiei de întreținere în favoarea acestuia, pensie care urmează a fi stabilită în raport de nevoile minorului, respectiv veniturile celui ce datorează întreținerea, neavând astfel relevanță împrejurarea invocată de recurent în sensul că intimata realizează venituri mai mari decât aceasta, venituri care pot asigura o creștere și educare normală a minorului, întrucât fiecare părinte are obligația de a contribui la creșterea și educarea minorului, bineînțeles în raport de posibilitățile materiale ale fiecăruia.
Într-adevăr, dispozițiile art. 94 din Codul familiei nu prevăd obligativitatea stabilirii pensiei de întreținere în cuantumul maxim de (25%) pentru un minor, stabilind doar limita maximă a pensiei de întreținere pentru un minor, respectiv din veniturile debitorului întreținerii, însă în speță trebuie avută în vedere vârsta minorului și nevoile personale ale acestuia, minorul fiind născut în anul 1995, iar la această vârstă cheltuielile privind creșterea și educarea sunt mari, atât din punct de vedere școlar cât și extrașcolar.
În consecință se apreciază că în mod temeinic și legal a fost stabilită pensia de întreținere datorată de recurent în cuantum de 25% din veniturile nete realizate de acesta, aspectele invocate de recurent privind plata costurilor de întreținere ale apartamentului, respectiv a ratelor la bănci, neputând fi luate în considerare în privința modului de stabilire a pensiei minorului, avându-se în vedere interesul major al copilului.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat, menținând în totalitate decizia recurată ca legală și temeinică.
Fără cheltuieli de judecată nefiind solicitate de intimată conform art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurentul reclamant, domiciliat în O,-, -. 58, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă, domiciliată în O,-, -. 58, județul B și AUTORITATEA TUTELARĂ DIN CADRUL PRIMĂRIEI, O, nr.1, județul B, împotriva deciziei civile nr. 273/A din 19 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 24 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecător fond -
- judecători apel - Antik
- redactat decizie - judecător -15.03.2010
- dactilografiat grefier - 16.03.2010 -5 ex.
-comunicat 17.03.2010 -3 ex.
-, domiciliat în O,-, -. 58, județul
-, domiciliată în O,-, -. 58, județul
- AUTORITATEA TUTELARĂ DIN CADRUL PRIMĂRIEI, O, nr.1, județul
Președinte:Viorel PanteaJudecători:Viorel Pantea, Doina Măduța, Felicia Toader
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 1196/2009. Curtea de Apel Pitesti → |
|---|
