Divort. Decizia 425/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 425
Ședința publică de la 31 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Sorin Drăguț
JUDECĂTOR 3: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul pârât împotriva deciziei civile nr. 17 din 22 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimata autoritatea tutelară PRIMĂRIA S-SERVICIUL DE AUTORITATE TUTELARĂ, având ca obiect divorț.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul pârât, intimata reclamantă și intimata autoritatea tutelară PRIMĂRIA S-SERVICIUL DE AUTORITATE TUTELARĂ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cererea de judecare în lipsă formulată de recurentul pârât și depusă la dosarul cauzei la data de 17 martie 2009, precum și cererea de judecare a cauzei în lipsă formulată de intimata reclamantă prin întâmpinarea depusă la doar la 31 martie 2009, după care;
Instanța, luând act de cererile privind judecarea cauzei în lipsă formulate de recurentul pârât și de intimata reclamantă, conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, a reținut cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. ll25/28.l0.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina in dosarul nr. 7357/3ll/2008, s-a admis cererea principală astfel cum a fost precizată formulată de reclamanta pârâtă, în contradictoriu cu pârâtul reclamant.
S-a admis cererea reconvențională astfel cum a fost precizată formulată de pârâtul reclamant, împotriva reclamantei pârâtei.
S-a desfăcut căsătoria părților încheiată la data de 24.ll.200l și înregistrată sub nr. 529/24.ll.200l în registrul stării civile S, din culpa comună a părților, urmând ca reclamanta să revină la numele purtat anterior căsătoriei, acela de "".
A fost încredințat reclamantei pârâte spre creștere și educare minorul, născut la l2.l2.2005.
A fost obligat pârâtul reclamant la plata unei pensii de întreținere către minor în sumă de 308 lei lunar, începând de la data introducerii cererii și până la majoratul copilului.
S-a încuviințat pârâtului reclamant să aibă legături personale cu minorul în prima și a treia săptămână a lunii, de sâmbătă ora l0,00 până duminica ora l7,00, o lună în vacanța de vară în perioada 08.- 3l.08. și o săptămână în vacanța de iarnă în perioada 23.l2.- 30.l2. cu luarea minorului de la domiciliul reclamantei pârâte și obligația pârâtului reclamant de a-l aduce înapoi.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere actele și probele dosarului, reținând din răspunsul părților la interogatoriul luat, că relațiile dintre soți sunt grav vătămate, fiind incidente dispozițiile art.37 alin 2 și 38 alin. l Codul familiei.
Că, întrucât între părți nu a intervenit o învoială cu privire la numele pe care îl va purta soția după divorț, instanța a dispus in temeiul dispozițiilor art. 40 alin 3 din Codul familiei, ca aceasta să reia numele avut anterior încheierii căsătoriei.
În ceea ce privește încredințarea minorului, născut la l2.l2.2005, instanța a reținut din referatul de anchetă socială întocmit de autoritatea tutelară de pe lângă Primăria S că reclamanta pârâtă locuiește împreună cu minorul într-un apartament - bun comun, ce asigură condiții pentru creșterea unui copil.
În aceste împrejurări și având în vedere vârsta fragedă a minorului precum și acordul părților, instanța a reținut că este in interesul minorului să fie încredințat mamei,aceasta fiind cea mai în măsură să se ocupe de creșterea sa. În temeiul art. 43 alin 3 coroborat cu art. 86 și art.l0l Codul familiei, pârâtul reclamant a fost obligat să plătească o pensie de întreținere în favoarea minorului raportată la veniturile sale salariale, începând cu data introducerii cererii și până la majoratul copilului.
Potrivit art.43 alin 3 Codul familiei și având în vedere acordul părților, instanța a încuviințat pârâtului reclamant să aibă legături personale cu minorul periodic sâmbăta și duminica, în vacanța de vară și în vacanța de iarnă, cu luarea minorului de la domiciliul reclamantei și obligația de a-l aduce înapoi.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta solicitând să fie modificată numai cu privire la cererea reconvențională formulată de pârât, având în vedere stabilirea programului de vizitare a minorului și solicitând modificarea sentinței în sensul de a se permite reclamantului pârât să aibă legături personale cu minorul de 2 ori pe lună în prima și a treia sâmbătă din lună, respectiv sâmbăta câte 2 ore în domiciliul reclamantei de la ora l2,00 la ora l4,00 având în vedere vârsta fragedă a acestuia și faptul că este o fire sensibilă și nu este acomodat cu nimeni, nici cu tatăl său, apelanta ocupându-se permanent de el îl sensul că îl duce la cămin, stă cu el acasă și merge la plimbare.
În motivarea apelului a arătat că a fost de acord cu programul stabilit la instanța de fond, considerând că este normal ca minorul să aibă legături personale cu tatăl său pentru a se apropia mai mult de acesta, având în vedere că pârâtul de la l mai 2008 - data plecării din domiciliul comun, nu a mai venit să-l ia pe minor la plimbare decât 2 ore în perioada de vară, astfel că minorul îl tratează cu mare și nu dorește să iasă cu acesta la plimbare, nefiind obișnuit să plece și să doarmă la alte persoane.
S-a mai arătat că după pronunțarea sentinței de fond, tatăl a luat copilul la plimbare dar acesta nefiind acomodat a început să plângă, astfel că a fost nevoit să îl aducă acasă, întrucât nu l-a putut calma.
Prin decizia civilă nr.17 din 22 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de pelanta reclamantă, împotriva sentinței civile nr. 1125/28.10.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
A fost schimbată în parte sentința, în sensul că s-a admis în parte cererea reconvențională precizată și s-a încuviințat pârâtului reclamant să aibă legături personale cu minorul, născut la l2.l2.2005, în prima și a treia sâmbătă din fiecare lună la domiciliul reclamantei din S,-, -. A,. 7, Județul O, de la ora l2,00 la ora l4.00.
A fost menținut restul dispozițiilor sentinței.
A fost obligat intimatul la 20 lei cheltuieli de judecată către apelantă.
În motivarea hotărârii s-a reținut că programul de vizită încuviințat tatălui nu este adecvat în raport de vârsta fragedă a minorului și cu faptul că tatăl nu este atașat de copil, nu manifestă un interes deosebit și nu are abilități pentru a capta interesul și afecțiunea copilului.
S-a apreciat această stare de fapt, raportat la răspunsurile la interogatoriu.
Raportat la starea de fapt și la dispozițiile art. 2 și 16 din Legea nr.272/2004, s-a apreciat că se impune ca pârâtul reclamant să aibă legături personale cu minorul în prima și a treia sâmbătă din fiecare lună, la domiciliul mamei reclamante, de la ora 12,00 la ora 14,00.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs pârâtul, criticând-o ca nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a invocat că instanța a făcut o greșită aplicare a legii, raportat la probele administrate, iar prin modalitatea de stabilire a programului pentru legături personale cu minorul, s-a realizat o limitare a exercitării drepturilor părintelui, în condițiile în care nu s-a făcut dovada că ar periclita dezvoltarea fizică, mentală sau socială a minorului, hotărârea fiind sumar și generic motivată.
S-a arătat că la interogatoriul luat reclamantei, aceasta a fost de acord ca reclamantul să aibă legături personale cu minorul, în formele și modalitățile solicitate.
S-a arătat că prezența reclamantei în timpul și locul când ar avea loc vizitele, împiedică realizarea unei legături afective între pârât și minor.
Recursul este fondat.
În conformitate cu dispozițiile art. 43 din Codul familiei, drepturile părintești cu privire la copil se exercită de părintele divorțat căruia i s-a încredințat copilul.
Părintele divorțat căruia nu i s-a încredințat copilul, păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum și de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lui profesională.
Limitarea relațiilor personale și a contactelor personale cu ambii părinți, poate interveni numai în situația de excepție în care acest lucru contravine interesului superior al copilului, iar instanța poate limita exercitarea normală a acestor relații personale, numai dacă există motive temeinicie de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului (art. 2 și 16 din Legea nr.272/2004).
Atâta timp cât nu s-a pronunțat o hotărâre de decădere din drepturile părintești, dreptul și în același timp obligația părintelui căruia i s-a încredințat minorul de a contribui la creșterea și educarea lui, se poate realiza în diferite moduri, ca de pildă, vizitarea copilului la domiciliul celuilalt părinte, lăsarea copilului la domiciliul său, precum și încuviințarea dată de a-l avea pe copil un anumit interval de timp, cum ar fi în perioada vacanțelor.
copiilor la domiciliul părintelui căruia i-au fost încredințați, se face numai în cazul în care din cauza unei boli sau afecțiuni, deplasarea la domiciliul celuilalt părinte nu ar fi posibilă.
Prezența părintelui căruia i-au fost încredințați copiii la locul și în timpul când celălalt părinte urmează să aibă legături personale, mai ales când relațiile sale cu celălalt părinte sunt încordate, îngreunează în asemenea cazuri menținerea unei legături normale cu părintele căruia nu i-a fost încredințat copilul.
. ca părintele să aibă legături personale cu minorul numai în prima și a treia sâmbătă din fiecare lună - la domiciliul reclamantei, fără a se indica eventual intervalul de timp nu corespunde legii, întrucât practic, duce la imposibilitatea exercitării legăturilor personale care trebuie să fie reale și efective.
Având în vedere aceste considerente de ordin juridic și practic, urmează a se admite recursul, a se modifica decizia, a se respinge apelul și a se menține sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul pârât împotriva deciziei civile nr. 17 din 22 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimata Autoritatea Tutelară - PRIMĂRIA S-SERVICIUL DE AUTORITATE TUTELARĂ.
Modifică decizia recurată, în sensul că respinge apelul formulat de apelanta reclamantă.
Menține sentința civilă nr.1125 din 28 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec.-
Tehn./4 ex.
06.04.2009
Jud.apel
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Sorin Drăguț, Costinela Sălan
| ← Stabilire paternitate. Decizia 1528/2009. Curtea de Apel... | Divort. Decizia 1119/2009. Curtea de Apel Craiova → |
|---|
