Divort. Decizia 436/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 436
Ședința publică de la 01 Aprilie 2009
PREȘEDINTE: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 512 din 12 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 308 din 28 ianuarie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, autoritate tutelară fiind CONSILIUL LOCAL, având ca obiect divorț.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant, personal și intimata pârâtă, personal, lipsind autoritatea tutelară CONSILIUL LOCAL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Recurentul reclamant a depus la dosar chitanța nr. -/01.04.2009 prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, aferente recursului formulat în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea deciziei civile recurate, iar pe fond să se constate desfăcută căsătoria din vina ambilor soți.
Intimata pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile atacate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. Cărbunești sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 6 iunie 1990 din vina exclusivă pârâtei; să fie încredințați spre creștere și educare minorii născut la data de 27 iunie 1991 și, născută la data de 3 martie 1996mamei pârâte solicitând de asemenea, reluarea de către pârâtă a numelui avut anterior încheierii căsătoriei, acela de "" fiind de acord cu stabilirea unei pensii de întreținere în sarcina sa și în favoarea celor doi minori.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că pârâta are un comportament neadecvat, datorat programului de lucru al reclamantului, certurile dintre aceștia fiind frecvente și culminând cu despărțirea în fapt a celor doi.
Fiind interogată, pârâta a declarat că nu este de acord cu desfacerea căsătoriei, precizând totodată că în culpă pentru deteriorarea relațiilor de căsătorie este chiar reclamantul, care întreține o relație de concubinaj cu o altă femeie, acesta fiind motivul pentru care acesta a părăsit domiciliul conjugal.
Soluționând cauza, Judecătoria Tg. Cărbunești, prin sentința civilă nr.308 pronunțată la 28 ianuarie 2008, respins acțiunea civilă pentru divorț cu copii minori, formulată de reclamantul, împotriva pârâtei .
Deși reclamantul a arătat în cererea de chemare în judecată că pârâta are o atitudine necorespunzătoare, fiind geloasă, susținând că acesta ar fi de fapt motivul pentru care acesta a părăsit domiciliul conjugal, din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că pârâta este vinovată de destrămarea relațiilor de căsătorie dintre părți, culpa aparținând reclamantului, care întreține o relație extraconjugală și a părăsit în mod nemotivat domiciliul conjugal, lăsând cei doi minori în grija pârâtei.
Au fost reținute dispozițiile art.38 din codul familiei, potrivit cărora instanța nu poate desface căsătoria dintre părți prin divorț, decât în situația în care, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt iremediabil vătămate, astfel încât continuarea căsătoriei este vădit imposibilă pentru soțul care cere desfacerea căsătoriei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul reclamant, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului s-a invocat încălcarea dispozițiilor art. 129.civ.Cod Penal, în sensul că nu s-au administrat probe suficiente pentru aflarea adevărului, că nu s-a consemnat în totalitate declarația martorei.
A mai invocat nemotivarea hotărârii, învederând că de aproximativ 3 ani apelantul nu mai locuiește cu intimata fiind nevoit să părăsească domiciliul conjugal datorită comportamentului necorespunzător al pârâtei, arătând că la data când a părăsit domiciliul conjugal nu avea o relație de concubinaj.
Soluționând apelul, prin decizia civilă nr.134 din 10.04.2008 Tribunalul Gorja respins apelul ca nefondat, reținându-se că hotărârea instanței de fond cuprinde o motivare convingătoare în raport de soluția adoptată, întemeiată pe probatoriul cauzei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, recursul fiind admis de Curtea de Apel Craiova prin decizia civilă nr.213 din 17.09.2008, casată decizia tribunalului și trimisă cauza spere rejudecare aceleiași instanțe, cu motivarea că instanța de apel înainte de soluționarea apelului trebuia să se pronunțe asupra temeiniciei cererii de probatoriu prin admitere sau respingere.
În rejudecare dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Gorj sub nr-.
Tribunalul Gorj prin decizia nr. 512/12 dec. 2008 respins ca nefondat apelul civil declarat de apelantul reclamant împotriva sentinței civile nr. 308/28.01.2008 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul nr-.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Aspectele invocate de apelant în motivele de apel nu sunt întemeiate, din probatoriile dosarului inclusiv cele administrate în rejudecare potrivit îndrumărilor deciziei de casare nu a rezultat că pârâta se face vinovată de destrămarea relațiilor de căsătorie, culpa aparținând reclamantului care a părăsit domiciliul comun lăsând în grija mamei pârâte cei doi copii minori rezultați din căsătorie.
Prin urmare, reclamantul nu poate invoca propria sa culpă în destrămarea relațiilor de căsătorie.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7,8,9, art.617 alin.1 Cod pr.civilă și art.38 Codul familiei, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și pe fond admiterea acțiunii și desfacerea căsătoriei din vina ambilor soți, minorii rezultați din căsătorie să fie încredințați mamei pârâte și aceasta din urmă să-și reia numele avut anterior căsătoriei, acela de "". A menționat că plătește pensie de întreținere minorilor conform sentinței civile 3544/2003 și este de acord să plătească în continuare.
Referitor la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 Cod pr.civilă a arătat că instanța de apel nu a indicat motivele pentru care nu a luat în considerare toate probele administrate, nedezlegând situația de fapt.
Critica întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.8 Cod pr.civilă - privește faptul că instanța nu a acordat eficiență juridică sentinței civile nr.2747/2006 a Judecătoriei Tg.Cărbunești și a celorlalte acte depuse din care reiese și culpa pârâtei în destrămarea relațiilor de familie.
Ultima susținere circumscrisă dispozițiilor art.304 pct.9 Cod pr.civilă vizează faptul că instanța a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.38 Codul familiei și ale art.617 alin.1 Cod pr.civilă precum și a probelor administrate nereținând și culpa pârâtei în sensul arătat.
Apreciază că există motive temeinice ce au dus la vătămarea gravă a raporturilor dintre soți,iar reluarea conviețuirii nu mai este practic posibilă.
S-au depus la dosar: taxa timbru, timbru judiciar.
Recursul este nefondat.
Prima critică întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.7 Cod pr.civilă nu este întemeiată, instanța de apel motivând hotărârea în fapt și în drept. Dând dovadă de rol activ potrivit art.129 Cod pr.civilă și ținând seama de îndrumările deciziei de casare, tribunalul a dispus și completarea probatoriilor, soluția fiind pronunțată prin prisma analizării complete a dovezilor, instanța dezlegand în acest fel starea de fapt.
Nici art.304 pct.8 și 9 nu sunt incidente în speță - atâta vreme cât criticile formulate vizează exclusiv aprecierea probelor, care reprezintă motive nu de nelegalitate ci,de netemeinicie prevăzute de art.304 pct.11 Cod pr.civilă, care în prezent fiind abrogat prin OUG nr.138/2000, nu mi pot fi supuse examinării în calea extraordinară a recursului.
Acest articol 304 pct.8 și 9 este indicat formal față de modul de formulare a criticilor și referirea la greșita apreciere a probelor de către instanță, toate motivele sale circumscriindu-se exclusiv acestui aspect.
Hotărârea nu este lipsită de temei legal, iar instanța a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale în materie.
Art.617 alin.1 Cod pr.civilă și art.38 Codul familiei nu trebuie privite izolat, trunchiat ci coroborat.
Potrivit art.617 alin.1 Cod pr.civilă " instanța poate să pronunțe divorțul împotriva ambilor soți, chiar atunci când numai unul din ei a făcut cerere, dacă din dovezile administrate reiese vina amândurora". Este adevărat că potrivit art.38 Codul familiei - divorțul se poate pronunța atunci când continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.
Dar, acest text de lege nu trebuie privind separat, ci coroborat cu art.617 alin.1 Cod pr.civilă.
Or, atâta vreme cât în speță nu a reieșit culpa comună a celor doi soți ci numai culpa exclusivă a soțului reclamant, corect instanțele au făcut aplicarea dispozițiilor menționate.
Reclamantul nu poate invoca propria culpă în destrămarea relațiilor de familie, așa încât față de cele expuse, în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă,instanta va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 512 din 12 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 308 din 28 ianuarie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, autoritate tutelară fiind CONSILIUL LOCAL.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Aprilie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.-
Tehn.2 ex
8.04.2009
Președinte:Mariana MudavaJudecători:Mariana Mudava, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
← Divort. Decizia 140/2009. Curtea de Apel Craiova | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
---|