Divort. Decizia 446/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.446/
Ședința publică din 07.10.2009
PREȘEDINTE: Luminița Cristea
JUDECĂTOR 2: George Popa
JUDECĂTOR 3: Anica Ioan
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâta, cu domiciliul în G,-, -.1 C.42 împotriva deciziei civile nr.75/19.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns recurent-pârâtă personal și asistată de av., în baza delegației pe care o depune la dosar, pentru intimatul-reclamant G, lipsă, av., în baza delegației depusă la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul recurentei av. având cuvântul în susținerea motivelor de recurs precizează că s-a formulat prezentul recurs întrucât s-a desfăcut căsătoria din vina ambelor părți. Atât instanța de fond cât și cea de apel nu au motivat în ce a constat culpa recurentei în destrămarea căsătoriei. Există trei motive: o gelozie nejustificată - prin martorii audiați s-a făcut dovada netemeiniciei motivelor invocate de reclamant. Al doilea motiv - că pârâta nu se ocupa de gospodărie nici pe acesta nu l-a putut dovedi. Insuși martorul reclamantului respectiv a afirmat că recurenta era cea care se ocupa de menaj și de creșterea copiilor. Consideră că recurentei nu-i aparține vina pentru desfacerea căsătoriei. Părțile sunt despărțite de cinci ani, dar motivul este că reclamantul a plecat cu o altă femeie. Doctrina și jurisprudența este aceea că în lipsa cererii reconvenționale, dacă se constată netemeinicia motivelor de divorț invocate de reclamant, căsătoria nu se va putea desface, chiar dacă din dezbateri rezultă vina soțului reclamant. Consideră că reclamantul nu și-a dovedit acțiunea, recurenta s-a ocupat de gospodărie, reclamantul a fost violent cu pârâta. Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii și în rejudecare respingerea acțiunii ca nefondată.
Intrebat fiind apărătorul recurentei care este temeiul de drept, acesta răspunde că art.304 pct.9 pr.civilă.
Apărătorul intimatului av. având cuvântul menționează că în motivele de recurs se invocă disp.art.304 pct.9 pr.civilă însă din aspecte nu se încadrează în aceste prevederi. Sub acest aspect recursul ar fi inadmisibil.
Apărătorul recurentei precizează că art.304 pr.civilă așa cum se arată a fost dată hotărârea cu încălcarea legii.
Apărătorul intimatei menționează că motivele s-ar fi încadrat în prevederile art.304 pct.10 pr.civilă care a fost abrogat. Pe fond hotărârile pronunțate sunt temeinice și legale, s-a reținut corect vina comună a părților în condițiile în care acestea sunt despărțite de peste 5 ani, nu mai există nici o altă modalitate de comunicare, nu mai poate continua căsătoria. Solicită respingerea recursului.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.5708/16.07.2008, Judecătoria Galația admis acțiunea civilă de divorț formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâta și a declarat desfăcută căsătoria părților din vină comună.
A dispus ca pârâta să revină la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv acela de "".
A încredințat reclamantului spre creștere și educare pe minora, născută la 2 septembrie 1991.
A obligat pe pârâtă la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea minorei, de 25 % din venitul minim pe economie, începând cu data pronunțării hotărârii și până la majorat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că părțile s-au căsătorit la data de 6 septembrie 1981, iar din căsătoria lor au rezultat trei copii, în prezent doar fiind minoră.
Neînțelegerile dintre părți, potrivit martorilor audiați în cauză, s-au datorat nepotrivirii de caracter, orientărilor religioase pe care fiecare dintre soți le aveau și nu în ultimul rând separării lor în fapt care durează de aproximativ 5 ani de zile.
La încredințarea minorei s-a avut în vedere în primul rând opțiunea acesteia exprimată cu ocazia audierii sale în camera de consiliu, dar și posibilitățile materiale și garanțiile morale pe care le oferă tatăl pentru creșterea și educarea copilului.
Pensia de întreținere datorată de celălalt părinte căruia nu i s-a încredințat copilul, a fost stabilită prin raportare la nivelul minim pe economie, având în vedere că nu s-a făcut dovada că pârâta ar realiza venituri din muncă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta.
Prin motivele de apel aceasta a solicitat respingerea acțiunii de divorț introdusă de reclamant deoarece nu există motive temeinice pentru desfacerea căsătoriei.
Pârâta a susținut că nu se face culpabilă de destrămarea relațiilor de familie și nici nu are o anumită orientare religioasă, incompatibilă cu cea a reclamantului. Este creștină ortodoxă. Mai degrabă, reclamantul se poate face vinovat de destrămarea relațiilor de familie deoarece are o fire violentă, iar pe fondul consumului de alcool ajungea chiar să o lovească pe pârâtă și să-i adreseze tot felul de injurii.
Reclamantul este cel care a părăsit domiciliul conjugal de circa 5 ani de zile și trăiește în concubinaj cu o altă femeie.
În dovedirea celor susținute, prin motivele de apel formulate, pârâta a solicitat completarea probatoriilor cu alți doi martori.
Această probă însă nu a mai fost susținută și oral de către apelanta-pârâtă.
Prin decizia civilă nr.75/2009 a Tribunalului Galațis -a respins apelul ca nefondat reținându-se următoarele:
Din declarațiile martorilor audiați la instanța de fond, atât la cererea reclamantului cât și la cererea pârâtei rezultă că ambele părți se face vinovate de destrămarea relațiilor de familie.
Așa cum prima instanță a reținut, culpa este comună și nu i se poate imputa doar reclamantului deteriorarea relațiilor de familie.
Chiar și separarea în fapt a soților de mai bine de 5 ani constituie un motiv temeinic pentru desfacerea căsătoriei prin divorț.
Apelanta pârâtă deși invocă culpa exclusivă a reclamantului nu este de acord cu divorțul.
Cum însă probele administrate în cauză au demonstrat că relațiile dintre soți sunt grav vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, Tribunalul constată că prima instanță a apreciat în mod just probele și a aplicat în mod corect legea în speță.
Impotriva deciziei civile nr.75/2009 a Tribunalului Galația declarat recurs pârâta invocând faptul că-n mod greșit s-a reținut o culpă a sa în destrămarea căsniciei atâta vreme cât din depoziția martorilor reiese contrariul.
Din depozițiile acestora rezultă că reclamantul a fost cel care a părăsit domiciliul conjugal, că era violent și provoca scandal, că au văzut-o bătută și plină de sânge, că era alungată din domiciliu.
Instanța de apel a reținut că și separarea-n fapt a soților este un motiv temeinic pentru desfacerea căsătoriei, însă nu-i vinovată dumneaei pentru că el a plecat pentru a locui cu altă femeie.
Nu s-a dovedit nici reproșul că nu ar fi fost bună gospodină.
A solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii pentru că-n speță s-a dovedit doar culpa reclamantului în destrămarea căsniciei.
Apărătorul părții adverse a invocatinadmisibilitatearecursului pentru că motivele vizează netemeinicia hotărârii, aspect nepermis de niciunul din punctele 304 cod procedură civilă.
Apărătorul recurentei a învederat instanței că-și întemeiază-n drept recursul pe art.304 pct.9 Cod procedură civilă (încălcarea greșită a legii).
Examinând actele și lucrările dosarului se constată că excepția inadmisibilității recursului e întemeiată.
Astfel, prin încălcarea legii prevăzută de art.304 pct.9 Cod procedură civilă legiuitorul a făcut referire la situațiile în care instanța recurge la textele de lege aplicabile speței dar le încalcă în litera sau spiritul lor.
Prin motivele de recurs se invocă interpretarea greșită a probelor. Astfel, recurenta pretinde că martorii au declarat una, dar instanțele au înțeles alta. Ori această nemulțumire a părții vis-a-vis de hotărârile date-n cauză nu ne trimite la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, ci la punctul 10 al art.304 care-n prezent e abrogat.
Față de considerentele de mai sus urmează a se admite excepția inadmisibilității recursului pentru că motivele invocate nu se încadrează la niciunul din punctele art.304 Cod procedură civilă în vigoare la acest moment.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul civil declarat de pârâta, cu domiciliul în G,-, -.1 C.42 împotriva deciziei civile nr.75/19.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.LC-16.10.2009
Dact.MH-23.10.2009/4 ex.
Fond:
Apel: -
Președinte:Luminița CristeaJudecători:Luminița Cristea, George Popa, Anica Ioan
← Divort. Decizia 39/2010. Curtea de Apel Bacau | Contestație la executare (art.461 c.p.p.). Sentința 4/2009.... → |
---|