Divort. Decizia 50/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI

ASIGURĂRI SOCIALE

Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie

DECIZIA CIVILĂ NR. 50/FM

Ședința publică din 27 mai 2009

Completul de judecată constituit din:

PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă

JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici

JUDECĂTOR 3: Mariana Bădulescu

Grefier - - -

Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de reclamantul, domiciliat în comuna,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 711 din 27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, domiciliată în Spania, localitatea, strada - - nr. 36, parter, cod 46900, având ca obiectdivorț.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită, în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că recurentul reclamant a depus la dosar precizări și înscrisuri, în copie (filele 33-37).

Instanța, rămâne în pronunțare asupra recursului.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 378 din 21.02.2006 pronunțată de Judecătoria Mangalia în dosarul civil nr.1998/2005 a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta, a fost desfăcută căsătoria înregistrată sub nr. 32/21.11.2003 la Primăria din culpa exclusivă a pârâtei, s-a dispus revenirea pârâtei la numele de familie purtat înaintea încheierii căsătoriei, "" și a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de partaj.

Pentru a pronunța această sentința civilă, in baza materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că relațiile dintre soți sunt grav și iremediabil vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă datorită culpei pârâtei care a părăsit domiciliul conjugal, deși reclamantul are o stare de sănătate precară și necesită îngrijire permanentă.

Cât privește cererea de împărțire a bunurilor dobândite de către soți în timpul căsătoriei, a reținut instanța de fond că părțile nu au dobândit bunuri în perioada în care au fost căsătorite, deoarece imobilul dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1980/27.07.2000 a fost dobândit de către pârâta, anterior încheierii căsătoriei dintre aceasta și reclamant.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, însă ulterior, a solicitat instanței de apel să acțiunea de divorț, deoarece s-a împăcat cu pârâta.

Prin decizia civilă nr. 748/19.10.2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar civil nr.2019/2006 a fost admis apelul declarat de către reclamantul în contradictoriu cu pârâta împotriva sentinței civile nr. 378 din 21.02.2006 pronunțată de Judecătoria Mangalia în dosarul civil nr.1998/2005, a fost schimbată în tot aceasta și s-a dispus stingerea acțiunii de divorț ca efect a împăcării părților.

Împotriva acestei decizii civile a declarat recurs apelantul reclamant, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 45/FM/15.06.2007 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosar civil nr- a fost admis recursul declarat de către recurentul reclamant în contradictoriu cu intimata pârâtă împotriva deciziei civile nr. 748/19.10.2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar civil nr.2019/2006, s-a casat aceasta, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare către instanța de apel, întrucât părțile au revenit asupra hotărârii de a-și reface căsnicia.

Rejudecând cauza, Tribunalul Constanțaa respins ca nefondat apelul civil declarat de către apelantul-reclamant.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că pretențiile materiale pe care reclamantul le are față de pârâta nu pot fi valorificate în cadrul acțiunii de desfacere a căsătoriei, ci pe cale separată fie penală, atunci când o instanță penală cercetează săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, furt între soți etc. fie pe cale civilă, în cadrul unei acțiuni în pretenții.

De asemenea, a mai reținut că reclamantul nu a dovedit că în timpul căsătoriei cu pârâta a dobândit bunuri al căror regim juridic să fie cel reglementat prin art. 30 din Codul familiei, soluția dată de către instanța de fond cu privire la cererea de sistare a codevălmășiei patrimoniale fiind corectă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, care a susținut că instanța nu a analizat pretențiile sale din cererea de partaj, cu atât mai mult cu cât plângerea penală formulată împotriva pârâtei pentru înșelăciune și furt între soți a fost respinsă pentru lipsa elementelor constitutive ale infracțiunilor reclamate, prin Decizia penală nr. 696/16.08.2007 și Decizia penală nr. 694/16.08.2007 pronunțate de Tribunalul Constanța.

A arătat recurentul că din suma de 300.000.000 lei vechi obținută din vânzarea unei locuințe proprietate personală a cheltuit 123.000.000 lei pentru îmbunătățirea locuinței proprietatea soției, cu scopul de aof ace locuibilă. În acest sens au fost efectuate lucrări de instalare a curentului electric și racordul la rețeaua electrică, a fost acoperită casa cu țiglă, a fost casa tencuită pe exterior, a fost făcut racordul la rețeaua de apă și canal, s-a montat cadă la baie, boilere, chiuvetă, etc.

Susține recurentul că pentru aceste lucrări suportate în totalitate din banii săi pârâta trebuia obligată la plata unei sulte, această pretenție a sa nefiind analizată de instanță. Arată că în acest fel au fost nesocotite dispozițiile din decizia nr. 45/FM/15.06.2007 prin care Curtea de APEL CONSTANȚAa stabilit cu autoritate de lucru judecat ca pretențiile reclamantului să fie judecate pe fond.

Arată că instanța, prin eliminarea sa din sala de judecată, a încălcat principiul contradictorialității și art. 6 din CEDO, respectiv dreptul la un proces echitabil.

Examinând legalitatea deciziei recurate în raport de criticile formulate de reclamant, Curtea constată că recursul este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea adresată instanței reclamantul a solicitat atât desfacerea căsătoriei încheiată cu pârâta în noiembrie 2003, dar și partajarea bunurilor comune. Prin cererea de partaj reclamantul a solicitat ca imobilul dobândit prin actul de vânzare cumpărare nr. 1980/2000 de către pârâta ( după căsătorie) să devină proprietatea sa în schimbul sumelor de bani pe care le-a plătit pentru efectuarea lucrărilor de extindere și amenajare a locuinței.

Prima instanță a considerat că nu poate dispune asupra cererii de partaj formulată de reclamant câtă vreme imobilul menționat în cererea acestuia nu este un bun comun al soților, ci proprietatea privată a soției, bunul fiind dobândit de aceasta anterior căsătoriei.

În apel, reclamantul a afirmat din nou că a adus îmbunătățiri locuinței soției sale, îmbunătățiri făcute cu contribuția sa exclusivă și a solicitat ca aceste îmbunătățiri să fie constatate printr-o expertiză tehnică "deoarece consider că personal justific un drept de creanță pe care îl invoc prin prezenta pe care îl apreciez la 130.000.000 lei vechi bani proprii cheltuiți în primele trei luni după căsătorie". A solicitat "și obligarea la plata acesteia pe intimata pârâtă ".

Fără a lua în discuție cererea formulată de reclamantul apelant cu privire la îmbunătățiri și nesocotind prevederile art. 129-130 Cod procedură civilă, care obligă instanța ca mai întâi de toate, aplicând principiul rolului activ al judecătorului, să dea acțiunii calificarea juridică exactă și în funcție de aceasta să verifice condițiile de admisibilitate a cererii și să se pronunțe în concret asupra tuturor cererilor formulate, tribunalul a considerat, ca și judecătoria, că părțile nu au dobândit bunuri comune în timpul căsătoriei, care să poată fi supuse partajului.

O astfel de soluție dată cererii formulate de reclamant cu privire la îmbunătățirile aduse imobilului proprietatea fostei soții este nelegală, așa cum s-a arătat, pe de o parte pentru că nesocotește principiul rolului activ al judecătorului și, pe de altă parte, pentru că nesocotește principiul disponibilității.

Astfel, deși a solicitat partajarea bunurilor comune și nu constatarea unui drept de creanță constând în îmbunătățirile aduse imobilului proprietatea exclusivă a soției sale, în virtutea rolului activ și ținând seama de vârsta înaintată și de pregătirea juridică a reclamantului, instanța trebuia să dea cererii reclamantului calificarea juridică exactă și nu să se limiteze a constata că părțile nu au dobândit bunuri comune în timpul căsătoriei. În plus, îmbunătățirile aduse imobilului în timpul căsătoriei pot avea caracterul unor bunuri comune sau proprii ale uneia sau celeilalte dintre părți, astfel încât instanța, funcție de probele pe care le administrează, poate ajunge la o concluzie în privința caracterului acestora.

Pe de altă parte, tribunalul nu a observat și nu a analizat susținerea din apel referitoare la dreptul de creanță al reclamantului pentru aceste îmbunătățiri, încălcând principiul disponibilității.

Prin urmare, constatând că cererea formulată de reclamant cu privire la îmbunătățiri nu a fost analizată nici de judecătorie și nici de tribunal și reținând că nu s-a analizat fondul pretențiilor reclamantului vizând dreptul său de creanță, în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312 Cod procedură civilă Curtea va admite recursul și va casa decizia tribunalului și sentința judecătoriei, în parte, cu privire la cererea de partaj, dispunând a se relua judecata pe fondul pretențiilor formulate de reclamant în cadrul acestei cereri.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei cu privire la desfacerea căsătoriei, care nu au făcut obiectul criticilor din recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul civil formulat de reclamantul, domiciliat în comuna,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 711 din 27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, domiciliată în Spania, localitatea, strada - - nr. 36, parter, cod 46900, având ca obiectdivorț.

Casează în parte decizia și sentința și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Constanța pentru a se pronunța pe cererea de partaj.

Menține restul dispozițiilor deciziei și sentinței în referire la desfacerea căsătoriei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, Grefier,

- - - - - -

- -

Red.hot.jud.fond

Red.dec.jud.apel

Red.dec.jud.recurs /09.07.2009

gref.AB/4 ex./09.07.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI

ASIGURĂRI SOCIALE

Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie

Dosar nr-

Data ____________2009

CĂTRE,

JUDECĂTORIA CONSTANȚA

Vă înaintăm alăturat, dosarul civil nr- - recurs civil formulat de reclamantul, domiciliat în comuna,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 711 din 27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, domiciliată în Spania, localitatea, strada - - nr. 36, parter, cod 46900, având ca obiect divorț, întrucât Curtea, prin decizia civilă nr. 50/FM din 27 mai 2009, a decis:

"Admite recursul.Casează în parte decizia și sentința și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Constanța pentru a se pronunța pe cererea de partaj.Menține restul dispozițiilor deciziei și sentinței în referire la desfacerea căsătoriei. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 mai 2009."

Dosarul conține un nr. de ___file și are atașate următoarele dosare: nr- al Tribunalului Constanța (123 file); nr- al Curții de APEL CONSTANȚA (87 file); nr. 2019/2006 al Tribunalului Constanța (54 file) și, respectiv, nr. 1998/2005 al Judecătoriei Mangalia (105 file).

PREȘEDINTE DE COMPLET, Grefier,

Judecător - - - -

- 2 ex. -

Președinte:Mihaela Popoacă
Judecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici, Mariana Bădulescu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Divort. Decizia 50/2009. Curtea de Apel Constanta