Divort. Decizia 595/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI ĂENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 595
Ședința publică din data de 23 iunie 2009
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTOR 2: Eliza Marin
JUDECĂTOR 3: Constanța Pană C -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul-reclamant G, cu reședința în P, B-dul. B, nr. 2 B,. 15 B,. B,. 14, județul P, împotriva deciziei civile nr. 118/13 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă, domiciliată în P,-,.6,. C,.41, județul
Cerere de recurs timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 19.50 lei potrivit chitanței fiscale cu nr. -/2009, timbru judiciar de 0,15 lei atașate și anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-pârât-reclamant G, intimata-reclamantă-pârâtă - personal și asistată de avocat conform împuternicirii avocațiale /2009 din Baroul Prahova.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-pârât-reclamant G și avocat având pe rând cuvântul arată că alte cereri nu mai au de formulat.
Curtea, ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul-pârât-reclamant G având cuvântul arată că decizia civilă nr. 118/13 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova cât și sentința civilă nr. 7288/12 august 2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești sunt nelegale și netemeinice. Susține recurentul că în mod greși s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între părți din culpă comună, culpa de fapt aparține în totalitate intimatei-reclamante-pârâte -.
Consideră nejustificat și de natură a provoca suspiciuni legitime faptul că, în motivarea deciziei atacate, respectiv a constatării tribunalului potrivit căreia" apelul este nefondat" considerentele care au stat la baza acestei concluzii greșite sunt extrem de succint prezentate.
A mai apreciat recurentul că în mod surprinzător, susținerile sale detailate și pe deplin argumentate cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 192 și 198 Cod procedură civilă de către instanța de fond sunt considerate de tribunal ca fiind " aprecieri eronate față de regulile procedurale".
A mai arătat recurentul că a prezentat cu argumente logice și clare neadevărule și născocirile cuprinse în declarația martorei, ca și acele deosebiri flagrante dintre ceea ce a declarat în ședința publică din data de 12 august 2008 și ceea ce a apărut ulterior la dosar în declarația scrisă.
Recurentul-pârât-reclamant Gam ai precizat că fără vreo motivare sau un singur argument, tribunalul a ignorat explicațiile și probele sale cuprinse la pct. 6 și 7 apel privind caracterul părtinitor și discriminator în care s-au alcătuit cele două dosare conexate. În mod absolut greșit, Tribunalul Prahovaa înlăturat toate elementele pe care le-a prezentat, argumentat, la pct. 9 apel. Mai mult, în decizia atacată se face aprecierea incorectă care sfidează realitatea, potrivit căreia, calvarul suferit legat de imposibilitatea studierii dosarului " vizează aspecte de ordin administrativ, care nu pot constitui obiect al analizei instanței de control judiciar". Dar, susține recurentul că a prezentat date și probe concrete privind deținerea dosarului în toată acea perioadă la instanța de fond, nu la arhivă, unde avea să fie predat la 10 octombrie 2008, neputându-se astfel reproșa ceva lucrătorilor de la arhivă.
Totodată mai precizează recurentul că file dosarului ar fi fost cusute și numerotate în dezordine.
A solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri cu consecința desfacerii căsătorie încheiate între părți din culpa exclusivă a intimatei-reclamante-pârâte, aceasta să își reia numele avut anterior căsătoriei. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul arată că toate criticile aduse ambelor hotărâri sunt neîntemeiate, ambele instanțe au dat soluții legale și temeinice. Toată această manifestare a recurentului este practic o manifestare a orgoliului său. Solicită respingerea recursului ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei sub nr- reclamanta - a chemat în judecată pe pârâtul G, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desfacerea căsătoriei încheiate între părți la data de 18.06.1959 din culpa pârâtului, partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, precum și să își reia numele dobândit anterior căsătoriei, acela de.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 18.06.1959, iar din căsătorie au rezultat copii 3 copii, în prezent majori.
Mai arată reclamanta că relațiile de căsătorie sunt grav afectate, având în vedere că sunt despărțiți în fapt din data de 24.03.2008, când pârâtul a părăsit domiciliul conjugal, luându-și toate bunurile personale, inclusiv piese de mobilier, mutându-se împreună cu concubina sa cu care are o relație de peste 15 ani.
La termenul de judecată din data de 23.06.2008 reclamanta a precizat că înțelege sa renunțe la judecarea capătului de cerere privitor la partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei.
În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat admiterea probei cu înscrisuri și un martor.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr- reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta -, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtei.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că din anul 2001 soții au încetat orice fel de raporturi normale dintre ei, astfel că, deși au continuat să locuiască în aceeași casă, fiecare dintre ei a înțeles să ducă o viață separată.
În dovedirea acțiunii sale, reclamantul a solicitat admiterea probei cu înscrisuri.
Prin încheierea pronunțată la data de 23.06.2008, în temeiul art. 164.proc.civ. instanța a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.
Prin sentința civila nr. 7288/12.08.2008 Judecătoria Ploieștia admis acțiunile conexe formulate de părți și a declarat desfăcută căsătoria încheiată între ei la data de 18.06.1959, și înregistrată în registrul de stare civilă sub nr. 718/18.06.1959 din culpa comună a soților, iar după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii, reclamanta-pârâtă își va relua numele avut anterior căsătoriei, acela de.
Pentru a pronunța aceasta sentința instanța de fond a reținut ca părțile s-au căsătorit la data 18.06.1959, iar din relația lor au rezultat 3 copii, toți în prezent majori si a constatat că între părți există de foarte mult timp o stare profund tensionată, plină de discuții și de neînțelegeri, iar în tot acest timp soții au refuzat să se adreseze instanței pentru desfacerea căsătoriei, complăcându-se în a trăi într-un compromis total, pentru a salva "aparențele".
A reținut prima instanța că amândoi soții sunt vinovați de deteriorarea atât de profundă a relațiilor de căsătorie și că niciunul dintre ei nu a făcut vreun efort serios pentru salvarea ei, fiecare a urmărit propriul interes, pentru supraviețuirea individuală, și nicidecum unul comun.
Împotriva sentinței civile anterior menționata declarat apel paratul reclamant, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând in esența faptul ca instanța de fond a încălcat dispozițiile ar. 192 pct.4 cod pr. civila, deoarece a încuviințat audierea martorei cu care este in relații de dușmănie, că modalitatea în care a fost enunțată această depoziție, nu corespunde celor afirmate în fața completului de judecată, că au fost încălcate și dispozițiile art. 198 alin.1 cod pr. civilă, întrucât președintele completului de judecată nu consemnat integral cele declarate de martorii audiați în cauză.
De asemenea, apelantul arătat că anumite aspecte învederate de martorii audiați la propunerea intimate nu sunt reale, că în mod discriminatoriu fost menționată calitatea părților din prezenta cauză, respectiv de reclamantă și pârât, deși cele două acțiuni ale părților au fost conexate, că o serie de consemnări cuprinse în încheierile de ședința sunt greșite, iar pe fondul cauzei apelantul a arătat că greșit au fost interpretate de instanța de fond probatoriile administrate în sensul că prima instanța le-a dat interpretări cu totul injuste, contrare conținutului lor și a înlăturat susținerile pe care apelantul le-a făcut în fața instanței.
Astfel, apelantul a criticat faptul că instanța de fond a dispus desfacerea căsătoriei din culpa comună a soților, în realitate numai intimata făcându-se vinovată de deteriorarea relațiilor de căsătorie.
Susținerile pe care le-a făcut apelantul spre finalul motivelor de apel, viza modalitatea în care au fost respectate dispozițiile procedurale cu privire la pronunțarea hotărârii în ședința publică, precum și imposibilitatea studierii dosarului în arhiva Judecătoriei Ploiești între termenele de judecată.
La data de 06.02.2009 intimata - depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Prin decizia civilă nr. 118/13 februarie 2009, Tribunalul Prahovaa respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-pârât-reclamant G împotriva sentinței civile nr. 7288/12.08.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata-reclamanta-parata, având ca obiect divorț.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că, reclamantul nu a făcut dovada unei interpretări greșite probelor de către instanța de fond sau existența unor mijloace de apărare pe care aceasta să nu le fi luat în considerare la pronunțarea hotărârii.
Motivele de apel referitoare la administrarea probei cu martori, precum și cele referitoare la redactarea unei hotărâri judecătorești și soluționarea unui dosar, sunt aprecieri eronate față de regulile procedurale.
Alte critici,cum ar fi imposibilitatea studiului dosarului în arhiva instanței, viza aspecte de ordin administrativ, care nu au putut constitui obiect al analizei instanței de control judiciar.
Fondul cauzei dedusă judecății s-a referit la culpa pe care o poartă soții în destrămarea relațiilor de căsătorie, apreciată în mod corect de prima instanța ca fiind comună acestora. Astfel, în considerarea depozițiilor tuturor martorilor audiați în cauză la propunerea părților, tribunalul a constatat că este imputabilă ambilor soți cauza dezbinării și nu doar intimatei, cum a susținut apelantul în mod nefondat. Prima instanța în mod just a reținut că fiecare dintre soți a urmărit propriul interes și nu unul comun, situație de fapt constatată și de tribunal, întrucât a rezultat din probatoriul administrat că au fost încălcate toate obligațiile personale dintre soți, respectiv aceea de sprijin moral reciproc, de a conviețui împreună, precum și aceea a respectării îndatoririlor conjugale.
Acestea au fost considerentele pentru care tribunalul a constatat că nu este afectata legalitatea si temeinicia hotărârii instanței de fond, pe care a menținut-o,în baza disp. art. 296. proc. civ. respingând ca nefondat apelul.
Împotriva susmenționatei decizii a declarat recurs în termen legal pârâtul-reclamant G criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că nejustificat și de natură a provoca suspiciuni legitime este faptul că, în motivarea deciziei atacate, respectiv a constatării tribunalului potrivit căreia" apelul este nefondat" considerentele care au stat la baza acestei concluzii greșite sunt extrem de succint prezentate.
A mai apreciat recurentul că în mod surprinzător, susținerile sale detailate și pe deplin argumentate cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 192 și 198 Cod procedură civilă de către instanța de fond sunt considerate de tribunal ca fiind " aprecieri eronate față de regulile procedurale".
A mai arătat recurentul că a prezentat cu argumente logice și clare neadevărurile și născocirile cuprinse în declarația martorei, ca și acele deosebiri flagrante dintre ceea ce a declarat în ședința publică din data de 12 august 2008 și ceea ce a apărut ulterior la dosar în declarația scrisă.
Recurentul-pârât-reclamant Gam ai precizat că fără vreo motivare sau un singur argument, tribunalul a ignorat explicațiile și probele sale cuprinse la pct. 6 și 7 apel privind caracterul părtinitor și discriminator în care s-au alcătuit cele două dosare conexate. În mod absolut greșit, Tribunalul Prahovaa înlăturat toate elementele pe care le-a prezentat, argumentat, la pct. 9 apel. Mai mult, în decizia atacată se face aprecierea incorectă care sfidează realitatea, potrivit căreia, calvarul suferit legat de imposibilitatea studierii dosarului " vizează aspecte de ordin administrativ, care nu pot constitui obiect al analizei instanței de control judiciar". Dar, susține recurentul că a prezentat date și probe concrete privind deținerea dosarului în toată acea perioadă la instanța de fond, nu la arhivă, unde avea să fie predat la 10 octombrie 2008, neputându-se astfel reproșa ceva lucrătorilor de la arhivă.
Totodată a mai precizat recurentul că file dosarului ar fi fost cusute și numerotate în dezordine.
A solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri cu consecința desfacerii căsătorie încheiate între părți din culpa exclusivă a intimatei-reclamante-pârâte, aceasta să își reia numele avut anterior căsătoriei. Fără cheltuieli de judecată.
Curtea, examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, în raport de lucrările și actele dosarului, precum și a dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea pricinii, în baza art.304 rap.la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul pentru următoarele considerente:
De la început se impune precizarea că motivele de recurs nu pot fi primite și considerate ca întemeiate, întrucât ambele instanțe au dat o justă interpretare probelor administrate în cauză, probe din care rezultă, fără putință de tăgadă că ambii soți sunt vinovați de destrămarea căsătoriei.
Fiecare a avut gradul său de vinovăție, nerespectând obligațiile personale dintre soți, privind respectul reciproc, sprijinul moral și material cuvenit, obligații esențiale în păstrarea unei căsnicii.
Celelalte critici sunt de fapt nemulțumirile recurentului care nu a reușit să păstreze împreună cu soția un climat de și liniște într-o familie care ar trebui să se bazeze pe afecțiune, respect reciproc, încredere, bună credință.
În fine, Curtea, în conformitate cu prevederile art. 304 rap.la art.312 alin.1 Cod pr.civilă, pentru considerentele expuse mai sus va respinge ca nefondat recursul.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul-reclamant G, cu reședința în P, B-dul. B, nr. 2 B,. 15 B,. B,. 14, județul P, împotriva deciziei civile nr. 118/13 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă, domiciliată în P,-,.6,. C,.41, județul P, ca nefondat.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 iunie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - C -
Fiind în concediu de odihnă
prezenta se semnează de
Președintele instanței
Grefier,
- -
Fiind în concediu de odihnă
prezenta se semnează de
Grefier șef secție
Red.EG/BA
2 ex./6.07.2009
f-- Judecătoria Ploiești
-
a-- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120/2006
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Eliza Marin, Constanța Pană
| ← Divort. Decizia 1523/2009. Curtea de Apel Pitesti | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
