Divort. Decizia 687/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(142/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.687
Ședința publică de la 23.04.2009.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Stere Learciu
JUDECĂTOR 2: Claudiu Marius Toma
JUDECĂTOR 3: Corina
GREFIER -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul pârât-reclamant, împotriva deciziei civile nr. 1448 A din 05.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă-pârâtă.
are ca obiect - divorț.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul pârât-reclamant personal, avocatul pentru intimata reclamantă-pârâtă, în baza împuternicirii avocațiale nr. 92123/2009, eliberată de Baroul București, pe care o depune la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocatul intimatei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în două acte prin care face dovada imposibilității de prezentare la acest termen a părții pe care o reprezintă și, care, este plecată în străinătate, fiind invitată la o conferință la.
Curtea, în temeiul dispozițiilor sart. 305 din Codul d e procedură civilă încuviințează pentru intimata reclamantă proba cu înscrisuri, astfel cum a fost solicitată și administrată la acest termen.
Părțile arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea motivelor de recurs.
Recurentul pârât-reclamant solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, pentru următoarele considerente:
Hotărârea instanței de apel a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 304 pct.5 din Codul d e procedură civilă. Deși, instanța de apel, i-a pus în vedere reclamantei să satisfacă cerința timbrajului, aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței, iar, neachitarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar stabilite prin rezoluția de primire a dosarului, constituie un motiv de nulitate prevăzut de art.20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997. Deși se constată lipsa timbrajului, aspect reținut de instanță, prin încheierea de ședință de la 20.02.2008, se dispune suspendarea judecării apelului.
Arată că împotriva încheierii de ședință de la 20.02.2008, prin care instanța a suspendat judecarea cauzei, a declarat recurs, soluționat prin decizia civilă nr. 1063/2008, hotărâre care privește numai legalitatea măsurii suspendării și nu face nici o referire la obligarea instanței de a constata că cererea de apel este nulă prin netimbrare până la primul termen de judecată, astfel încât hotărârea respectivă nu poate reprezenta autoritate de lucru judecat cu privire la nulitatea cererii de apel, după ce apelante i s-a făcut cunoscută obligația plății taxei de timbru și a timbrului judiciar printr-o procedură de citare legal îndeplinită.
De asemenea, prin hotărârea pronunțată de instanța de apel, au fost încălcate dispozițiile prevăzute de art. 304 pct.7 din Codul d e procedură civilă, hotărârea cuprinzând motive contradictorii și străine de natura pricinii.
Arată că se opune în continuare ca intimata să păstreze numele dobândit prin căsătorie, întrucât nu există temei legal în acest sens. Împrejurarea că reclamanta este administratorul unei societăți comerciale, nu justifică păstrarea numelui din căsătorie. Deși a susținut că funcțiile de redactor și administrator de editură nu conferă calitatea de persoană publică, instanța de apel a reținut în considerentele hotărârii recurate numai apărarea sa, conform căreia fosta soție urmărește să se folosească de notorietatea numelui recurentului și după desfacerea căsătoriei. Precizează că funcția de redactor este una de execuție, iar calitatea de editor o funcție administrativă.
Au fost nesocotite dispozițiile art. 304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, hotărârea fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, în condițiile în care nu este respectată cerința de temeinicie a motivelor pentru care se cere păstrarea numelui. Așa cum a mai arătat, o funcție de execuție sau una administrativă, nu pot fi echivalate unei funcții publice. În plus, reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului pe care l-ar suferi prin schimbarea numelui.
Depune la dosar concluzii scrise.
Avocatul intimatei reclamante-pârâte solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca temeinică și legală.
În ceea ce privește primul motiv de recurs, referitor la constatarea nulității cererii de apel, arată următoarele: la termenul de judecată din data de 20.02.2008, procedura de citare cu intimata a fost în realitate viciată. În aprecierea îndeplinirii procedurii de citare la termenul respectiv, instanța a apreciat în mod formal asupra acestui lucru, având în vedere că a luat în considerație numai existența faptică a dovezii de citare, fără a analiza conținutul acesteia. Astfel, deși la adresa indicată ca domiciliu ales se află un singur imobil, cu intrare unică, erau subliniate de către agentul procedural toate rubricile, astfel că nu se putea înțelege în ce modalitate s-a procedat la comunicarea citației. În realitate, această citație nu a ajuns la adresa indicată ca domiciliu ales, astfel că partea nu a avut cunoștință de termenul de judecată, aflând abia în data de 27.02.2008, când a primit încheierea de suspendare.
Exercitarea unui recurs împotriva încheierii de suspendare pentru a invoca procedura viciată la termenul din 20.02.2008, ar fi dus la întârzierea judecății pe fondul apelului, astfel încât a formulat cerere de repunere pe rol și la care a atașat dovada achitării taxei judiciare de timbru. Deși cauza fusese repusă pe rol, intimatul a formulat recurs împotriva încheierii de suspendare, recurs respins de Curtea de APEL BUCUREȘTI. Deci, în această fază procesuală, nu mai poate fi analizată problema legalității suspendării judecății în apel.
Trecând peste legalitatea sau nu a îndeplinirii procedurii de citare cu intimata reclamantă la termenul din 20.02.2008, este evident că nici una dintre părți nu era prezentă în instanță și nici nu ceruse judecarea în lipsă.
Referitor la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 din Codul d e procedură civilă, nici acesta nu este fondat. Din parcurgerea considerentelor hotărârii recurate se poate constata că instanța de apel a făcut o analiză atentă a particularităților spețe, stabilind în mod corect situația de fapt, astfel cum ea rezultă din probele administrate în cauză. Argumentele prezentate de recurs în dezvoltarea acestui motiv de recurs, nu se circumscriu situației vizare de dispozițiile art. 304 pct. 7 din Codul d e procedură civilă, având în vedere că modul de stabilire a situației de fapt și interpretarea probelor nu mai constituie motiv de recurs, sens în care, nu poate fi avut în vedere de instanța de control judiciar.
Și în dezvoltarea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, recurentul face referire la aprecierea instanței de apel asupra situației de fapt, deci asupra temeiniciei hotărârii și a nelegalității acesteia.
În mod corect s-a apreciat că există motive temeinice ca intimata reclamantă să păstreze în continuare numele dobândit prin căsătorie, nume pe care, de altfel, l-a purtat timp de 30 de ani, timp în care aceasta a desfășurat o activitate profesională în domeniul culturii, ca redactor și editor. Susținerile recurentului în sensul că nu există motive temeinice pentru păstrarea numelui sunt nefondate, având în vedere că intimata a justificat cererea invocând exclusiv funcția de administrator de editură. A arătat că sub acest nume a fost și este invitată și în prezent la toate manifestările culturale și mediatice în domeniu - conferințe de specialitate, emisiuni televizate, interviuri, târguri de carte. Pe acest nume i-au fost eliberate diplome și distincții pentru activitatea desfășurată în domeniul editorial și tot sub acest nume are relații de parteneriat și semnează contracte cu agențiile literare.
Solicită obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei, reprezentând onorariu de avocat, potrivit chitanței nr. 4041 din 26.03.2099, pe care o depune la dosar.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6369/16.11.2007 a Judecătoriei Sectorului 4 B, îndreptată prin încheierea de la 07.12.2007, au fost admise, în parte, atât cererea principală formulată de reclamanta pârâtă cât și cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant, fiind desfăcută căsătoria părților prin acordul lor și dispunându-se revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei acela de, anulându-se cererea de partaj bunuri comune din cererea reconvențională, pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 133 alin. 1 Cod procedură civilă.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că părțile și-au exprimat acordul pentru desfacerea căsătoriei și sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 6131 Cod procedură civilă, iar cât privește cererea reclamantei pârâte de a păstra numele din căsătorie, s-a reținut că pârâtul se opune păstrării numelui și nu există temeiuri pentru a dispune astfel, în pofida opoziției pârâtului, reclamanta nefăcând dovada prejudiciului pe care l-ar suferi prin schimbarea numelui. Împrejurarea că este administratorul unei societăți comerciale nu justifică păstrarea numelui din căsătorie.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta pârâtă, solicitând schimbarea în parte a sentinței în sensul admiterii capătului de cerere privitor la păstrarea numelui dobândit prin căsătorie și după divorț.
În motivare apelanta arată că este o persoană cu activitate publică, fiind editor de carte (așa cum rezultă din actele autentice ale societății care a constituit edituri cu tematici diverse: Editura Juridică, Editura Lider, Editura Științelor Medicale, etc.). Este cunoscută sub numele de și ca urmare a activității sale de redactor la diferite publicații literare, dar și în calitate de editor de carte, cititorii orientându-se la achiziționarea unei cărți și după numele editorului sau al editurii. Codul familiei a prevăzut posibilitatea pentru persoanele cu activitate publică, care sunt cunoscute sub un anumit nume, să păstreze respectivul nume și după divorț, chiar în condițiile opoziției fostului soț.
În dovedirea apelului a fost administrată proba cu înscrisuri, apelanta depunând la dosarul cauzei dovezi cu privire la activitatea sa de editor de carte.
Intimatul pârât nu a formulat întâmpinare, depunând, la rândul său, înscrisuri cu privire la propria activitate profesională.
Prin decizia civilă nr. 1448 din 05.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, s-a admis apelul formulat de apelanta - reclamantă - pârâtă, s-a schimbat în parte sentințe apelată, în sensul că a încuviințat ca reclamanta să păstreze numele dobândit prin căsătorie, acela de.
Împotriva deciziei civile de mai sus, a declarat recurs, recurentul - pârât - reclamant, susținând următoarele:
- cererea de apel nu a fost timbrată; la primul termen de judecată, instanța însă a dispus suspendarea judecării cauzei pentru lisa părților - art.304 pct.5 Cod procedură civilă;
- în mod greșit s-a dispus ca intimata să-și păstreze numele din căsătorie, întrucât părțile nu au copii rezultați din căsătorie față de care schimbarea numelui mamei să creeze probleme; o funcție de execuție sau una administrată nu pot fi confundate cu funcția de reprezentare publică.
- intimata nu a făcut dovada că schimbarea numelui i-ar produce vreun prejudiciu.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.299 - 316 Cod procedură civilă.
Intimata, depune la dosar o întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
Recursul este nefondat.
În ceea ce privește problema timbrajului cererii de apel, Curtea constată că inițial judecarea apelului a fost suspendată la primul termen pentru lipsa părților, însă la repunerea pe rol a cauzei a fost satisfăcută și taxa de timbru aferentă.
Pe fondul cauzei, potrivit art.40 alin.2 Codul Familiei, la desfacerea căsătoriei prin divorț, chiar dacă soții nu se învoiesc asupra păstrării numelui purtat în timpul căsătoriei de soțul care a luat numele de familie al celuilalt soț și după desfacerea căsătoriei, instanța poate să-i încuviințeze acest drept, chiar și în lipsa învoielii dintre soți, dacă există motive temeinice.
În cauza de față, apelanta-reclamantă - pârâtă a dovedit că a desfășurat o activitate îndelungată în calitate de redactor la publicații literare, respectiv editor de carte, sub numele dobândit în timpul căsătoriei. Soții au fost căsătoriți timp de aproape 30 de ani și în această perioadă soția a avut o activitate profesională sub numele de, în domeniile anterior menționate, construindu-si o carieră.
Conform concluziilor puse în cauză, intimatul pârât reclamant se opune păstrării numelui de către fosta soție pe motiv că aceasta urmărește să se folosească de influența numelui soțului și după desfacerea căsătoriei. Curtea nu poate reține un astfel de argument ca fiind determinant în cauză și de natură a înlătura dreptul soției la păstrarea numelui, cât timp aceasta a desfășurat, la rândul său și pe cont propriu, o activitate profesională în domeniul editării de carte.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul - pârât - reclamant.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul pârât-reclamant, împotriva deciziei civile nr. 1448 A din 05.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă-pârâtă.
Obligă pe recurent la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnodact.
Ex.2/28.05.2009
Secția a V-a Civ. -
-
Jud.sector 4. -
Președinte:Stere LearciuJudecători:Stere Learciu, Claudiu Marius Toma, Corina
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 1605/2009. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
