Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 12/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 12/2010
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Trif președinte secție
JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 3: Marius Aurel
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții - și recurent împotriva deciziei civile nr. 182/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția civilă în dosar nr-, având ca obiect
partaj bunuri comune.
dezbaterilor și concluziile părților au avut loc la termenul de judecată din 25.01.2010 și au fost consemnate în încheierea de amânare inițială a pronunțării întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, față de lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Constată că prin sentința civilă nr. 5242/21 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Devaa fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta," împotriva pârâților - și și a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională;
S-a constatat că în timpul căsătoriei pârâții - și au dobândit apartamentul cu două camere, baie, bucătărie, hol, balcon - în suprafață de 36,7 mp situat în D, str. -, - 1,. A,. 1,. 2, județul H, înscris în CF nr. 6462/2 D, nr. top. 802/x/1, în cote de fiecare;
S-a dispus partajarea apartamentului menționat prin atribuirea acestuia în natură pârâtei reclamante reconvenționale, cu obligarea acesteia din urmă la plata unei sulte în cuantum de 64.240 lei în favoarea pârâtului -;
A fost obligată pârâta reclamantă reconvențională să achite această sultă reclamantei," în calitate de creditoare personală a pârâtului -;
S-a dispus întabularea dreptului de proprietate în cota de 1/1 parte asupra imobilului în litigiu pe numele pârâtei reclamante reconvenționale și
Au fost obligați pârâții - și să achite reclamantei," suma de 1.437,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată taxă de timbru, timbru judiciar, onorar avocat și onorar expert.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel pârâta-reclamantă reconvențională solicitând modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii în totalitate a cererii reconvenționale și, în consecință: să se constate că apelanta a avut o contribuție majoritară, de 95% la dobândirea apartamentului în litigiu și să se dispună ieșirea din indiviziune prin atribuirea în natură a imobilului către apelantă, cu obligarea la achitarea unei sulte corespunzătoare cotei de 5% cuvenită pârâtului -.
Reclamanta," a formulat, în termen legal, apel împotriva aceleași sentințe, apel prin care a criticat valoarea stabilită ca preț al imobilului, susținând că aceasta este mai mică decât valoarea reală a bunului imobil, sens în care a solicitat efectuarea unei expertize pentru determinarea valorii reale a imobilului.
În apel s-a formulat, de către intervenienții și, cerere de intervenție accesorie, prin care s-a solicitat admiterea apelului declarat de către pârâta-reclamantă reconvențională și modificarea sentinței atacate în sensul de a se constata că numita apelantă a contribuit cu o cotă majoritară, de 95% la dobândirea bunului în litigiu.
Prin decizia civilă nr. 182/A/18.05.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Civilă au fost respinse ca nefondate apelurile civile declarate de pârâta și reclamanta," precum și cererea de intervenție formulată în apel d e intervenienții și.
Apelanta-reclamantă," a fost obligată la plata sumei de 1.200,00 lei - diferență onorar expert în favoarea experților judiciari, și.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Examinând apelurile formulate de către părți și cererea de intervenție accesorie în favoarea pârâtei - admisă în principiu la termenul de judecată din data de 15 septembrie 2008 (fila - 38), raportat la probele administrate la primul fond și în apel, susținerile părților și în considerarea disp. art. 295 și urm. pr.civ. - Tribunalul a reținut următoarele:
Sub durata căsătoriei - pârâții - și - au dobândit, în comun, în baza Decretului-Lege nr. 61/1990, imobilul apartament evidențiat în CF nr. 6462 D, nr. cadastral 802/X/II (extras de carte funciară - fila 6; contract de vânzare-cumpărare nr. 426 din 16.10.1990 - filele 119-121), bun în valoare de 128.480 lei (expertiză - fila 112).
Este adevărat că, din ansamblul coroborat al probelor administrate în cauză - probe testimoniale - rezultă că părinții pârâtei, intervenienții accesorii din apel - și, au contribuit cu sume de bani la achitarea prețului de cumpărare al apartamentului, însă, contrar aprecierilor făcute de către instanța primului fond cu privire la consecința ce decurge din probele testimoniale administrate, nu s-a putut reține că respectivele sume de bani au fost acordate cu titlu de donație de către intervenienți ambilor soți - față de disp. art. 31 alin. 1 lit. b fam. din probele administrate nerezultând intenția certă a intervenienților de a gratifica pe ambii soți.
Însă, plata unei sume mai mari la achiziționarea apartamentului la prețul de protecție socială - în baza Decretului-lege nr. 61/1990, nu este de natură să confere pârâtei o cotă parte de contribuție majorată, raportat la valoarea de circulație a imobilului - împrejurare care a fost corect reținută de către instanță.
În consecință, în mod corect a determinat instanța de fond cota egală de contribuție a celor doi pârâți la dobândirea bunului imobil asupra căruia poartă devălmășia.
Față de aceste împrejurări, apelul pârâtei reclamate reconvenționale și cererea de intervenție accesorie - apar ca nefondate și au fost respinse.
Apelul formulat de creditoarea pârâtului - - reclamantă în cererea de sistare a comunității de bunuri," - este de asemenea nefondat.
Critica adusă de apelantă s-a referit la determinarea valorii de circulație actuale a imobilului, valoare care a fost estimată de apelanta menționată la nivelul sumei de 150.000 lei.
După ce s-a solicitat administrarea unei expertize tehnice judiciare, probă încuviințată de către instanța de apel (încheiere de ședință - fila 38-39), apelanta-reclamantă nu a achitat costul acesteia, în principal obiectând asupra faptului că la data deplasării expertului la locul imobilului, nu i s-a permis accesul în întregul imobil, dar nu a înțeles să formuleze obiecțiuni sau să solicite efectuarea unei noi expertize, ci a persistat în atitudinea de a refuza plata decontului - situație perpetuată timp de mai multe termene de judecată, instanța constatând că proba nu poate fi administrată datorită culpei procesuale a părții care a solicitat-
În consecință, valoarea imobilului ce a fost reținută a fost aceea stabilită de către prima instanță și, pentru că lucrarea a fost executată, s-a dispus obligarea apelantei reclamante la plata integrală a contravalorii acesteia - față de culpa sa procesuală.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen, pârâții și -.
Prin recursurile lor pârâții și - au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În motivarea recursurilor pârâții și - au arătat că instanța de apel a pronunțat o soluție pe bază de prezumții, contrar principiului garantării dreptului la un proces echitabil.
Din probele administrate a rezultat că imobilul a fost achiziționat printr-o contribuție personală de 95% a pârâtei, astfel că având o cotă de contribuție majoritară trebuie să i se atribuie imobilul cu plata unei sulte în valoare de 5% în favoarea recurentului -.
În mod greșit instanța de apel a apreciat că expertiza tehnică de determinare a valorii imobilului este suficientă pentru lămurirea aspectului privind valoarea imobilului.
Tribunalul trebuia să admită în probațiune efectuarea unei expertize pentru a se stabili valoarea de circulație a imobilului, ținând seama de scăderea valorii de circulație a imobilelor în prezent și de greșelile existente în raportul de expertiză efectuat.
Instanța a primit la dosarul cauzei lucrări ce au fost depuse după încheierea dezbaterilor, lucrări avute în vedere la soluționarea cauzei.
În drept s-au invocat disp. art. 304 pct. 5, 9 și 10.civ.
Cod PenalReclamanta intimată nu a formulat întâmpinare.
Curtea de Apel examinând recursul declarat de pârâta prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că acesta este nefondat și va fi respins, iar recursul pârâtului - va fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente:
Pârâții recurenți - și - au dobândit, în comun, în baza Decretului-Lege nr. 61/1990, un imobil apartament evidențiat în CF nr. 6462 D, nr. cadastral 802/X/II, contract de vânzare-cumpărare nr. 426 din 16.10.1990, bun în valoare de 128.480 lei ( conform expertizei - fila 112 dosar fond).
Cumpărarea apartamentului s-a făcut la un preț de protecție socială, fiecare din părți având o cotă de proprietate de părți.
Din probele administrate în cauză, atât la fond cât și la apel nu s-a dovedit că recurenta pârâtă a primit cu titlu de donație suma de 144.286 lei de la părinții săi - intervenienții și, din probe rezultând că această sumă a fost împrumutată de către intervenienți ambilor pârâți.
Acest fapt nu este în măsură să confere pârâtei recurente o cotă de contribuție majoritară la dobândirea bunurilor comune, astfel că sub acest aspect decizia atacată este legală și temeinică.
În ce privește motivul de recurs referitor la faptul că Tribunalul trebuia să admită în probațiune efectuarea unei expertize pentru a se stabili valoarea de circulație a imobilului Curtea constată că la instanța de fond s-a efectuat o asemenea expertiză, care nu a fost contestată de către recurentă.
Mai mult, acest aspect nu a constituit nici un motiv de apel al recurentei pârâte a sentinței pronunțate în cauză, recurentă care nu a contestat valoarea de circulație a imobilului apartament stabilită de către instanța de fond. În aceste condiții recurenta pârâtă nu poate invoca acest motiv în recurs.
Recurenta pârâtă invocă și împrejurarea că instanța a primit lucrări depuse după închiderea dezbaterilor, lucrări de care a ținut seama la pronunțarea soluției.
Examinând dosarul cauzei Curtea constată că atât la fond cât și în apel pronunțările soluțiilor au fost amânate pentru a da posibilitate tuturor părților să depună concluzii scrise. Se constată că toate părțile din dosar au depus concluzii scrise, fiecare susținându-și punctele de vedere, neputându-se constata că instanțele de fond și de apel au pronunțat soluții pe baza acestor concluzii și nu pe baza probelor administrate în cauză.
În ce privește recursul declarat de către pârâtul -, acesta este inadmisibil. Acesta nu a înțeles să declare apel în cauză, achiesând la soluția instanței de fond, astfel că nu mai putea ataca cu recurs soluția pronunțată în cauză.
Față de cele expuse, în baza art. 312.civ.Cod Penal recursul pârâtei va fi respins ca nefondat iar recursul pârâtului - va fi respins ca inadmisibil.
În baza art. 274.civ.Cod Penal obligă pe numiții recurenți pârâți la plata sumei de câte 545 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs în favoarea reclamantei SC "" SA
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta împotriva Deciziei civile nr. 182/A/18.05.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de pârâtul - împotriva aceleiași decizii civile.
Dispune restituirea către recurentul pârât - a Chitanței seria - nr. - PJ din 16.11.2009 eliberată de Primăria Municipiului A I în valoare de 1301 lei, reprezentând taxă de timbru.
Obligă pe numiții recurenți pârâți la plata sumei de câte 545 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs în favoarea reclamantei SC "" SA
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 01 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
red./tehnored. -
2 ex/25.02.2010, CA
Președinte:Sanda TrifJudecători:Sanda Trif, Dana Ghițoaica, Marius Aurel
| ← Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 12/2009. Curtea de... | Divort. Decizia 687/2010. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
