Divort. Decizia 747/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
decizia civilă nr.747/R/MF Dosar nr-
Ședința publică din data de 26 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică judecător
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
Judecător: - -
Grefier: -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.55 din data de 17 martie 2009 pronunțată de Tribunalul pentru minori și familie Brașov, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 25 mai2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi 26 mai 2009.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin sentința civilă nr.8869/19.09.2008, Judecătoria Brașov a admis acțiunea formulată de reclamanta - împotriva pârâtului și în consecință;
A declarat desfăcută prin divorț căsătoria părților încheiată la data de 10.07.1976 și înregistrată în registrul stării civile sub nr.28/10.07.1976 al Consiliului local al comunei, din culpa pârâtului.
A dispus ca reclamanta să revină la numele avut anterior căsătoriei de "".
A dispus evacuarea pârâtului din imobilul situat în comune, sat,-, înscris în CF 514, nr.top. 334,335.
A obligat pârâtul să achite reclamantei cheltuieli de judecată în valoare de 49,6 lei.
Prin decizia civilănr.55/A/17.03.2009 Tribunalul pentru Minori și familie Brașova admis apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.8869/19.09.2008 a Judecătoriei Brașov, pe care a schimbat-o în tot, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:
În analiza cererii privind desfacerea căsătoriei instanța trebuie să constate - potrivit dispozițiilor art.38 alin.1 din Codul Familiei - existența unor motive temeinice care să fi vătămat atât de grav raporturile dintre soți astfel încât continuarea căsătoriei să nu mai fie posibilă pentru cel care solicită desfacerea ei, în speța de față, pentru reclamantă, dat fiind faptul că pârâtul s-a opus în mod constant desfacerii căsătoriei. Așadar, divorțul nu poate fi privit în afara ideii de imposibilitate a continuării conviețuirii determinată însă de existența unor motive temeinice care să fi vătămat grav relația de familie. În aprecierea acestor motive temeinice și a imposibilității părților de continuare a conviețuirii, instanța va analiza dacă în fapt este vorba despre neînțelegeri pasagere între soți, analizând gravitatea și durata în timp a acestor neînțelegeri, ca și disponibilitatea fiecărui soț de a continua mai departe traiul în comun, dată fiind esența morală a căsătoriei.
Din ansamblul probelor administrate în cauză atât în fața primei instanțe cât și în fața instanței de apel Tribunalul nu a identificat existența nici unui motiv temeinic cară să conducă lavătămarea gravă a raporturilor dintre soți astfel încât continuarea căsătoriei să devină imposibilă pentru cel care cere desfacerea ei.
Se observă astfel că acuzele aduse de reclamantă pârâtului deși grave - violență, consum de băuturi alcoolice, lipsa de implicare în treburile gospodărești și de participare la sarcinile căsătoriei -nu au fost probate de către reclamantă. Martorii propuși de către reclamanta relatează la modul general despre neînțelegeri ale părților astfel cum au fost percepute din cele povestite de către aceasta. Se observă astfel depoziția martorei care susține căștiu de la reclamantă că a fost agresată de pârât dar eu nu am văzut personal astfel de incidente și nici nu am văzut-o cu urme de lovituri (fila 30 dosar fond). În continuare celălalt martor propus de către reclamantă - care este și vecină cu părțile - povestește de asemenea despre diferite neînțelegeri existente în viața părților, privind neimplicarea pârâtului la cheltuielile casei ori despre agresiunile fizice la care a fost supusă reclamanta - împrejurări pe care nu le-a perceput în mod direct, ci le-a cunoscut din cele relatate de către reclamantă. Cu toate acestea martora deși era vecină cu părțile, respectiv locuia în imediata apropiere a acestora, nu a asistat niciodată la aceste discuții sau la agresiuni exercitate de către pârât, ci numai a putut observade mai multe ori că pârâtul era în stare de ebrietate agresând-o verbal pe reclamantă- fila 31 dosar fond.
Martorii propuși de către pârât - unul dintre aceștia fiind vecin și locuind vis a vis de casa părților iar celălalt fiind prieten de familie - l-au perceput în mod direct pe pârât ca fiind un muncitor, care a efectuat lucrări de renovare a casei și care a contribuit la cheltuielile necesare întreținerii familiei, o persoană care nu consuma alcool în mod excesiv ( martor - fila 36 dosar fond) sau deși era uneori sub influența alcoolului nu era în stare de ebrietate și nu devenea agresiv ( martor - - fila 40 dosar fond).
Din cele ce preced Tribunalul constată că reclamanta nu a reușit sa probeze nimic acuzator și suficient de grav la adresa pârâtului, astfel încât raporturile dintre soți să fie grav vătămate iar continuarea căsătoriei să nu mai fie cu putință pentru reclamantă, deși aceste neînțelegeri - potrivit susținerilor acesteia - s-ar fi derulat în timp, pe parcursul a ani de zile, fără putință de a se consuma cu așa mare discreție încât să fie imposibil de cunoscut sau de dovedit. Văzând și atitudinea pârâtului de opoziție la desfacerea căsătoriei instanța este îndreptățita să creadă că soții au putut depăși aceste neînțelegeri ducându-și mai departe traiul în comun. Această realitate a fost surprinsă de altfel și de trei martorii dintre cei patru audiați în fața primei instanțe care au susținut că părțile nu au fost separate în fapt niciodată.
Pe de alta parte, raportat și la dispozițiile art. 1169 Cod civil, potrivit căroracel care face o afirmație în fata instanței trebuie să o și dovedească,în speța de față, reclamanta era datoare să dovedească, și avea la îndemână orice mijloc de probă, realitatea celor susținute în cererea de chemare în judecată și implicit, a imposibilității de continuare a acestei căsătorii.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, solicitând modificarea în tot a deciziei, în sensul respingerii apelului declarat de pârâtul și păstrării sentinței civile nr.8869/19.09.2008 a Judecătoriei Brașov.
În dezvoltarea motivelor de recurs se invocă existența neînțelegerilor dintre părți datorate atitudinii pârâtului, care consumă în mod excesiv băuturi alcoolice, creează atmosferă tensionată în familie și nu se implică în problemele gospodărești.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Examinând decizia în raport cu actele, lucrările dosarului și cu motivele de recurs, Curtea reține următoarele:
Hotărârea instanței de apel a fost pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art.38 Codul familiei, în raport cu starea de fapt expusă în considerentele acesteia.
Astfel, declarația martorei, reținută de instanță face dovada faptului că raporturile dintre părți sunt grav vătămate iar continuarea căsătoriei nu mai e cu putință.
Această martoră, vecină cu părțile, a arătat că l-a văzut pe pârât de mai multe ori în stare de ebrietate și că acesta este agresiv cu reclamanta.
Având în vedere că relațiile de familie se bazează pe sprijin, respect și afecțiune reciprocă, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă Curtea va admite recursul declarat de recurenta reclamantă - împotriva deciziei civile nr.55/17.03.2009 a Tribunalului pentru Minori și familie Brașov, pe care o modifică în tot, în sensul că va respinge apelul declarat de pârât împotriva sentinței civile nr.8869/19.09.2008 a Judecătoriei Brașov, pe care o va păstra.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a intimatului pârât, Curtea îl va obliga la plata către recurenta reclamantă - a sumei de 20,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă - împotriva deciziei civile nr.55/17.03.2009 a Tribunalului pentru Minori și familie Brașov, pe care o modifică în tot, în sensul că respinge apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.8869/19.09.2008 a Judecătoriei Brașov, pe care o păstrează.
Obligă intimatul pârât la plata către recurenta reclamantă - a sumei de 20,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 mai 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red./30.06.09
Tehnored. 01.07.09- 3 ex.
Jud apel AM /AN
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Daniel Marius Cosma
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Supraveghere specializată. Decizia 1366/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
