Divort. Decizia 847/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- SECȚIA CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE, DE CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.847/DOSAR NR-
Ședința publică din 16 iunie 2009
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel- - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
- - judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat depârâtulîmpotriva deciziei civile nr.32/A din 17.02.2009 și a încheierii ȘI pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 17 aprilie 2008 în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 19 mai 2009, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 26 mai 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin decizia civilă nr.32/A/2009 a Tribunalului Brașova fost respins ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât în contradictoriu cu intimata reclamantă împotriva sentinței civile nr.1054/12.06.2008 pronunțată de Judecătoria Făgăraș în dosarul civil nr-, pe care a menținut-
A obligat apelantul pârât să plătească intimatei reclamante suma de 2500 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut, în aprecierea probelor administrate atât în fața primei instanțe cât și a instanței de apel, că destrămarea relației de familie s-a produs cu circa doi ani în urmă și a ajuns în prezent fără dorință de conciliere din partea
reclamantei. Cauza acestei rupturi a fost determinată de comportamentul pârâtului care în timp a dus la încetarea comunicării necesare și specifice raporturilor de familie precum și a respectului reciproc. Această realitate a fost exprimată cu prisosință de depozițiile acelor persoane cărora reclamanta --a împărtășit problemele sale intime în considerarea relației lor apropiate de familie precum și de depoziția martorei - persoană străină de familie care a confirmat.susținerile acestor rude, respectiv a violenței domestice exercitată de către pârât asupra soției sale, în mod repetat.
În contraprobă, martorul propus de către pârât și audiat în fața primei instanțe a relevat împrejurări din viata de familie a părților anterioare separării acestora în fapt, martora însăși declarând că "ultima oară a fost în locuința părților când s-a născut copilul, adică în urmă cu 4 ani".Această realitate - a unei vieți de familie armonioase pe care soții au trăit-o la început de căsnicie - nu a fost negată nici de reclamantă și nici de martorii propuși de aceasta. A se vedea în acest sens declarația martorei, propusă de reclamantă și audiată în fața Tribunalului care a arătat că la început relațiile dintre soți erau foarte armonioase.însă din anul 2007 pârâtul a început să fie violent.
n continuare, cel de-al doilea martor propus de către pârât - numita - și audiat de Tribunal a relevat neînțelegerile existente între părți începând din anul 2006, cu referire directă la culpa exclusivă a reclamantei în deteriorarea relației de familie, prin întreținerea unei relații extraconjugale. însă instanța de control judiciar în această etapă procesuală nu poate proceda la o nouă judecată decât în limitele stabilite de apelant, limite care tind la respingerea acțiunii reclamantei urmare a faptului că aceasta este singura vinovată destrămarea relației e familie. Or, probele administrate atât în fața primei instanțe de judecată cât și în fața instanței de control judiciar au conturat culpa exclusiva a pârâtului ori, cel mult, culpa comună a părților în desfacerea căsătoriei - dacă se are în vederea și depoziția martorei - însă asupra acestei cereri -desfacerea căsătoriei părților din culpă comunăinstanța de apel nu a fost investită și nu a putut-o analiza. Din depoziția acestei martore Tribunalul a reținut împrejurarea reală - coroborată de altfel și cu celelalte depoziții ale celorlalte persoane audiate în această cauză - a existenței unor grave neînțelegeri între părți.
În continuare Tribunalul a apreciat că la stabilirea culpei părților în destrămarea relației de familie trebuiau avute în vedere nu numai cauzele care au generat aceste neînțelegeri ci și disponibilitatea fiecărui soț de a salva căsnicia, materializată prin acte și fapte de natură a conduce la apropierea părților. Dimpotrivă, manifestările de violență repetate ale pârâtului nu pot decât să genereze îndepărtarea imediată a victimei agresiunii și nicidecum să conducă la această apropiere, fără a mai vorbi de efectele nefaste și uneori devastatoare asupra copilului minor.
În aceste condiții Tribunalul a constatat că relațiile dintre soți sunt grav vătămate iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă și a apreciat că soluția pronunțată de prima instanță este legală și temeinică.
Față de cele ce preced Tribunalul a constat legală și temeinică hotărârea pronunțată de prima instanță motiv pentru care - în temeiul dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă - a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât - împotriva sentinței civile nr. 1054/12.06.2008 pronunțată de Judecătoria Făgăraș, cu consecința menținerii acesteia..
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul criticând-o sub aspectul motivului de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În esență în motivarea recursului se arată că probele administrate în cauză conduc la soluția respingerii acțiunii de divorț.
Recursul nu este fondat.
Conform art.304 Cod procedură civilă, casarea sau modificarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute la pct. 1-9.
Recursul este o cale extraordinară de atac ce poate fi promovat numai pentru situațiile limitativ arătate în textul menționat. Starea de fapt rămâne atributul suveran al instanțelor de fond, astfel că exercitarea controlului judiciar în recurs pe motive de netemeinicie nu este posibilă.
În speță, prin recursul declarat se critică sub aspectul evaluării imobilului, chestiune care privește starea de fapt și nu cea de drept.
Deși în drept s-au invocat prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă nu se arată în ce constă nelegalitatea hotărârii, cum impune textul de lege, astfel că potrivit art.312 alin.1 Cod procedură civilă recursul va fi respins.
În baza art.274 Cod procedură civilă, fiind în culpă procesuală, recurenta este obligată la plata către intimată a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.32/A/17.02.2009 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească intimatei suma de 3000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Dorina
- - - - -pentru-
aflată în concediu de odihnă
semnează președintele instanței,
GREFIER,
Red. /24.06.2009
Dact. /15.07.2009
- 3 exemplare -
Jud. fond
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Dorina
| ← Pensie întreținere. Decizia 196/2009. Curtea de Apel Galati | Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 1148/2009. Curtea... → |
|---|
