Divort. Decizia 900/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR.900
Ședința publică de la 10 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana
Grefier: - -
*****
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică din data de 02 iulie 2009 privind judecarea recursului declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.88 din 12 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și sentinței civile nr. 7350 din 09 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, Autorități tutelare fiind Primăria S și Primăria, având ca obiect divorț.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că, ersul dezbaterilor și concluziile părților, au fost consemnate în încheierea de ședință din 02 iulie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie și, când instanța, față de cererea formulată de reprezentantul recurentului pârât, pentru a da posibilitatea acestora de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 09 iulie 2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 7350 din 09.12.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, s-a admis cererea principală, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta pârâtă, -a admis in parte cererea formulată de pârâtul reclamant, s-a dispus desfacerea căsătoriei pârâților, încheiată la data de 11.11.2000 și înregistrată sub nr. 1373/11.11.2000 în Registrul de stare civilă al Primăriei S, din culpa comuna. S-a dispus revenirea reclamantei pârâte la numele purtat anterior căsătoriei, și s-a dispus încredințarea reclamantei pârâte, spre creștere și educare, a minorelor si născute la 14.10.2005, respectiv 12.09.2001.
A fost obligat pârâtul reclamant la plata unei pensii de întreținere în favoarea celor doi minori în sumă de 189 lei lunar pentru fiecare minor, începând de la data pronunțării prezentei hotărâri si pana la majoratul copiilor.
S-au compensat în parte cheltuielile de judecată și a fost obligat pârâtul la plata sumei de 200 lei către reclamanta, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că relațiile dintre soți sunt grav vătămate, din cauza ambilor soți și întrucât între părți nu a intervenit o învoiala cu privire la numele pe care îl va purta soția după divorț, instanța a dispus, in temeiul art. 40 alin. 3 din Codul familiei, ca aceasta sa reia numele avut anterior încheierii căsătoriei, acela de.
In ceea ce privește încredințarea minorelor și născute la 14.10.2005, respectiv 12.09.2001 s-a avut în vedere concluziile referatului de ancheta sociala întocmit la domiciliul părților si vârsta acestora, instanța apreciind ca este în interesul lor să fie încredințate mamei, care prezintă garanții suficiente, putând să le asigure condiții optime pentru o bună dezvoltare fizică și intelectuală, aceasta măsură fiind subordonată exclusiv interesului superior al copiilor, interes ce impune ca aceștia să nu fie despărțiți fără a exista o justificare temeinică a unei astfel de măsuri.
Astfel fiind, s-a apreciat că faptul locuirii minorei împreuna cu tatăl său după despărțirea părților în fapt nu a fost o situație determinată de lipsa de atașament a mamei, ci de refuzul soțului sau de a înapoia copilul, astfel cum rezulta si din sentința civilă nr. 5198/30.09.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina.
Totodată, în temeiul art. 42 alin. 3 coroborat cu art. 86 si art. 101 din Codul familiei, pârâtul reclamant a fost obligat sa-i plătească reclamantei pârâte o pensie de întreținere în favoarea minorelor, în cota arătată de art. 94 alin. 3 din Codul familiei, raportată la veniturile nete ale acestuia, respectiv în sumă de 189 lei lunar pentru fiecare minor, de la data pronunțării hotărârii și până la majoratul copiilor.
Împotriva sentinței civile nr. 7350 din 09.12.2008, pronunțată în acest dosar a declarat apel pârâtul, care a criticat hotărârea sub aspectul încredințării minorilor și reclamantei cu motivarea că minorele sunt înscrise la Școala Generală în comuna, sat, sunt atașate de pârât și părinții acestuia și acesta are condiții bune de creștere și educare a minorelor.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Prin decizia civilă nr.87 din 12 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul. A fost obligat apelantul la 400 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Tribunalul a constatat că în cauza de față, potrivit probelor administrate în cauză, minorele au fost crescute în domiciliul comun al părinților din S, str. -,. 7,. c,. 15, iar de la despărțirea în fapt respectiv din luna august 2008 minorele au fost lăsate în domiciliul bunicilor paterni.
Prin sentința civilă nr. 5198/30.09.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr- minorele au fost încredințate mamei pe calea ordonanței președințiale până la soluționarea dosarului de divorț, însă potrivit probelor administrate minora se află încă în domiciliul bunicilor paterni datorită opoziției martorei, mama apelantului, situație în care este evident că intimata reclamantă nu și-a putut realiza dreptul și îndatorirea de a-și crește copilul, îngrijind de educarea și dezvoltarea sa fizică, de învățătura acestuia.
Potrivit declarațiilor martorilor, în perioada conviețuirii intimata reclamantă s-a ocupat de creșterea și îngrijirea minorelor și ținând seama de vârsta minorelor (7 și respectiv 3 ani) de nevoile speciale și preocupările acestora, interesul și grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii, tribunalul a constatat că este în interesul acestora să rămână în îngrijirea intimatei reclamante.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul solicitând desfacerea căsătoriei din vina exclusivă a intimatei și să-i fie încredințate spre creștere și educare minorele și.
În motivarea recursului s-a susținut că minorele sunt puternic atașate de tată, sunt înscrise la școala din localitatea iar recurentul are posibilități materiale superioare față de intimată, pentru creșterea și educarea acestora. In timpul conviețuirii părților aceștia au hotărât ca minorele să fie în domiciliul părinților recurentului, intimata vizitând de câte ori a dorit pe minore. S-a concluzionat că este în interesul minorelor ca acestea să-și continue existența în același mediu în care au trăit până în prezent, având condiții optime de creștere și educare.
Prin concluzii scrise recurentul a susținut că instanțele nu au avut în vedere opțiunea minorei care a solicitat să fie încredințată tatălui, concluziile anchetei sociale în care se menționează că minorele sunt foarte atașate de tată și bunica paternă. A susținut că ancheta socială efectuată la domiciliul mamei este incompletă câtă vreme nu s-a menționat că aceasta stă într-un apartament cu 2 camere semidecomandat, proprietatea părinților săi, în care locuiesc părinții reclamantei, alți doi copii ai acestora, reclamanta și în viitor minorele. A precizat că are condiții mai bune pentru creșterea și educarea minorelor deoarece în afara locuinței din comuna deține în localitatea S un apartament cu 3 camere.
În ce privește pensia de întreținere recurentul a precizat că nu mai realizează acele venituri în baza cărora a fost stabilit cuantumul pensiei; deși a depus acte doveditoare acestea nu au fost luate în calcul de instanță.
Recursul este nefondat.
Principiul interesului superior al copilului, instituit în art. 31 și 32 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și prin dispozițiile art. 1 alin. 5 și art. 42 Codul familiei, a fost respectat în cauză. În raport de starea de fapt stabilită și tinând cont de vârsta minorelor, în mod corect instanțele au încredințat pe minore mamei spre creștere și educare.
Potrivit stării de fapt reținută în apel și care nu poate fi reanalizată în recurs, pe perioada conviețuirii părților ambii soți s-au ocupat de creșterea și educarea minorelor, acestea locuind cu părințiiîn. Față de această stare de fapt apare nefondată susținerea recurentului cum că este în interesul minorelor să-i fie încredințate minorele, pentru ca acestea să-și continue existența în același mediu în care au trăit, respectiv în comuna.
Cât privește susținerile formulate pe calea concluziilor scrise, în ce privește condițiile de locuit de care dispune intimata, Curtea constată că în calea de atac a apelului pârâtul nu a solicitat completarea probatoriului ce a fost administrat sub acest aspect, probe asupra cărora tribunalul să nu se fi pronunțat. Astfel fiind, nu există motive pentru a se dispune casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Referitor la culpa părților în desfacerea căsătoriei recurentul nu a expus motivele pentru care hotărârile ar fi nelegale. Instanța nu identifică sub acest aspect motive de casare de ordine publică.
Critica formulată pe calea concluziilor scrise privitor la cuantumul pensiei de
întreținere nu reprezintă o critică de ordine publică, situație în care urmează a nu fi analizată întrucât a fost formulată peste termenul de motivare a recursului, reglementat de art. 303 Cod pr. civilă (în speță, 30 de zile de la comunicarea deciziei recurate).
În temeiul art. 312 Cod pr. civilă și văzând și dispozițiile art. 274 Cod pr. civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr. 88 din 12 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și sentinței civile nr.7350 din 09 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, Autorități tutelare fiind Primăria S și Primăria.
Obligă recurentul la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Decizie irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 10 iulie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - |
Red.jud.
Tehn.2 ex/16.07.2009
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu, Mihaela Loredana
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 842/2009. Curtea de Apel Oradea → |
|---|
