Divort. Decizia 962/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(975/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.962

Ședința publică de la 03 iunie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Elena Vlad

JUDECĂTOR 2: Andreea Doris Tomescu

JUDECĂTOR 3: Ioana

GREFIER -

* * * * * * * * * *

Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurenta - pârâtă )., împotriva deciziei civile nr.16/A din 28.01.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant și Autoritatea Tutelară PRIMĂRIA.

are ca obiect - divorț - cu copii.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul - reclamant, personal, lipsind recurenta - pârâtă () și Autoritatea Tutelară Primăria.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Curtea procedează la identificarea intimatului - reclamant, care se legitimează cu seria - nr.-, CNP -, eliberat la data de 13.12.2007 de SPCLEP

Intimatul - reclamant, personal învederează faptul că mai are un minor în întreținere și nu realizează alte venituri.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.

Intimatul - reclamant, personal solicită respingerea recursului, ca nefondat.

CURTEA,

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași la data de 18.07.2008 sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, pentru ac prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desfacerea căsătoriei încheiată între părți din vina exclusivă a pârâtei, revenirea acesteia la numele avut anterior căsătoriei, acela de, încredințarea minorului născut la data de 30.07.2005 spre creștere și educare pârâtei co obligarea sa la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului și obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 3385/18.11.2008 Judecătoria Călărașia admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei. A dispus desfacerea căsătoriei încheiată între părți la 29.12.2007 la Primăria comunei Modelu, din culpa comună a soților. A dispus ca pârâta să revină la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de. A luat act de acordul reclamantului privind încredințarea minorului, născut la 30.07.2005 spre creștere și educare pârâtei. A obligat reclamantul la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului de 70 lei lunar, începând cu dat de 18.11.2008 și până la majoratul minorului. A compensat cheltuielile de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că raporturile dintre soți sunt grav și iremediabil vătămate, continuarea căsătoriei fiind vădit imposibilă, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză.

Apreciind că în cauză sunt îndeplinite prevederile art. 38 din Codul Familiei, instanța a admis acțiunea și a dispus desfacerea căsătoriei din culpa comună a soților. În temeiul art. 40 din Codul fam. pârâte va reveni la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de.

Având în vedere vârsta minorului și acordul părților, minorul a fost încredințat spre creștere și educare mamei, urmând ca reclamantul să achite lunar suma de 70 lei, cu titlu de pensie de întreținere, sumă calculată în raport de venitul minim pe economie.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, susținând că sentința este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente.

În conformitate cu dispozițiile art. 27 din regulamentul nr. 44/2001 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, ar fi trebuit ca instanța de fond să dispună suspendarea judecării prezentului litigiu, întrucât pe rolul Judecătoriei d e instrucție nr. 6 din, Spania se află cererea sa de divorț.

În al doilea rând, situația de fapt prezentată de reclamant este eronată, iar solicitarea acestuia de a se desface căsătoria din vina sa exclusivă este total nejustificată, în condițiile în care acesta a avut un comportament violent în familie, în Spania fiind emis un ordin de restricție împotriva sa și o condamnare la o pedeapsă de 6 luni.

Sentința este nelegală întrucât s-a dispus încredințarea minorului apelantei, fără efectuarea unei anchete sociale în Spania, unde minorul locuiește și în prezent.

Pe de altă parte, pensia de întreținere a fost greșit calculată, întrucât reclamantul realizează venituri în Spania și nu mai are în întreținere un alt copil minor, acesta fiind încredințat fostei soții.

Prin decizia nr. 16A/28.01.2009 Tribunalul Călărașia respins apelul formulat de apelanta în contradictoriu cu intimatul împotriva sentinței civile nr. 3385/2008 a Judecătoriei Călărași.

Tribunalul a reținut că regulamentul nr. 44/2001 se aplică doar în materie civilă și comercială, astfel că nu se impunea suspendarea judecării prezentului litigiu, fiind aplicabile dispozițiile art. 20 din legea nr. 105/1992.

Referitor la comportamentul reclamantului, tribunalul a reținut că acest aspect vizează culpa părților la destrămarea raporturilor de familie, iar prin sentința apelată s-a reținut o culpă comună a soților, astfel că nu este întemeiată critica formulată.

În ceea ce privește veniturile reclamantului, apelanta nu a făcut nici o dovadă cu privire la realizarea unor venituri în Spania, deși sarcina probei îi revenea. Faptul că reclamantul mai are un alt copil dintr-o altă căsătorie, ce i-a fost încredințat fostei soții, nu înseamnă că față de acest copil nu mai are nici o obligație de întreținere, cum susține apelanta.

Nu era necesară efectuarea unei anchete sociale în Spania, unde se află minorul, atâta timp cât părțile s-au înțeles ca minorul să fie încredințat apelantei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, invocând dispozițiile art. 304 pct. 3,5 și 9. pr. civ.

În susținerea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 3. pr. civ. recurenta susține că instanța de fond nu era competentă să soluționeze prezentul litigiu, competența aparținând Judecătoriei nr. 6 Madrid. Instanța de fond trebuia ca, în temeiul art. 27 din Regulamentul nr. 44/2001 să dispună suspendarea prezentei cauze.

În al doilea rând sunt incidente dispozițiile art. 304 pct.5 pr. civ. întrucât era necesară citarea autorității tutelare din Spania, fiind necesară și efectuarea anchetei sociale în această țară.

În al treilea rând, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9. pr. civ. întrucât situația de fapt prezentată de reclamant este eronată, nefiind recurenta vinovată de destrămarea căsătoriei, ci pârâtul care a avut un comportament violent față de ea și copil.

De altfel, reclamantul susține că ar mai avea un copil în întreținere, deși acesta a fost încredințat spre creștere și educare fostei soții.

Pentru aceste motive se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Călărași.

Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente.

În cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 3. pr. Civ. întrucât potrivit dispozițiilor art. 20 din legea nr. 105/1992, Judecătoria Călărași era instanța competentă să soluționeze prezentul divorț. De altfel, corect a reținut instanța de apel că nu se impunea suspendarea judecării litigiului în baza art. 27 din Regulamentul nr. 44/2001, acest regulament nefiind aplicabil în materia dreptului familiei.

Nu sunt întemeiate nici criticile formulate cu privire la necitarea autorității tutelare din Spania și neefectuarea anchetei sociale în această țară, întrucât părțile, de comun acord au stabilit ca minorul să fie încredințat spre creștere și educare recurentei. Rolul anchetei sociale este acela de a stabili dacă, la părintele căruia i-a fost încredințat minorul are condiții corespunzătoare pentru o creștere și dezvoltare armonioasă, aspecte pe care intimatul - reclamant le-a învederat instanței că ar fi îndeplinite la domiciliul mamei, care nu a contestat aceste susțineri.

Nu sunt întemeiate nici criticile formulate cu privire la desfacerea căsătoriei din culpa comună a soților, potrivit probatoriului administrat rezultând că ambele părți sunt vinovate de desfacerea căsătoriei. De altfel, prin modul în care este formulat acest motiv de recurs, tinde la schimbarea situației de fapt stabilită de instanță, ceea ce este inadmisibil, față de actuala configurare a art. 304 care permite reformarea unei hotărâri în recurs numai pentru motive de nelegalitate, nu și netemeinicie.

Nu sunt întemeiate nici criticile formulate cu privire la cuantumul pensiei de întreținere, corect reținând instanța de apel că reclamantul mai are în întreținere un alt copil minor, aceasta obligație legală existând în sarcina sa, independent de faptul că minorul ar fi fost încredințat mamei. De altfel, la acest moment minorul reclamantului din prima căsătorie i-a fost reîncredințat lui, astfel că nu sunt întemeiate criticile recurentei cu privire la inexistența minorului din prima căsătorie.

Pentru aceste considerente în baza art. 312. pr. Civ. Curtea respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat recursul formulat de formulat de recurenta - pârâtă )., împotriva deciziei civile nr.16/A din 28.01.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant și Autoritatea Tutelară PRIMĂRIA.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.06.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

Red.

Tehnodact. /2 ex./02.07.2009

Tribunalul Călărași - Civ. -;

Jud. C - Civ. -

Președinte:Elena Vlad
Judecători:Elena Vlad, Andreea Doris Tomescu, Ioana

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Divort. Decizia 962/2009. Curtea de Apel Bucuresti