Stabilire program vizitare minor. Decizia 32/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. NR. 32/FM
Ședința publică din 18 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paulina Georgescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 3: Irina Bondoc
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta-pârâtă ). ) - domiciliată în sat județul M - împotriva deciziei civile nr.447 din 16.10.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-,în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect stabilire program vizitare minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul-reclamant personal, lipsind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită conform art.87 și urm.Cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen,motivat și netimbrat. Se solicită de către recurentă judecata în lipsă.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța constată cauza în stare de judecată, declară dezbaterile închise și conform art.150 Cod pr. civilă acordă cuvântul părților.
Intimatul-reclamant solicită respingerea recursului.
Instanța din oficiu, pune în discuție, excepția privind competenta teritorială a soluționării cauzei raportat la domiciliul recurentei, respectiv în satul le, Judetul M,
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea depusă la Judecătoria Constanța la 23 decembrie 2004 reclamantul a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâta să stabilească un program de vizită a minorului, născut la 12 decembrie 1998.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că, în urma divorțului pronunțat prin sentința civilă nr. 11976/2004 a Judecătoriei Constanța, minorul a fost încredințat mamei spre creștere și educare și pentru a avea legături personale cu minorul, reclamantul a fost nevoit să formuleze prezenta acțiune.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Constanța, arătând că minorul locuiește împreună cu mama în Județul M, comuna.
Excepția invocată de pârâtă a fost respinsă prin încheierea instanței de la termenul din 11 aprilie 2007, cu motivarea că, la momentul promovării acțiunii, Judecătoria Constanța era legal investită din punct de vedere teritorial.
Prin sentința civilă nr. 4131/11.04.2007 Judecătoria Constanțaa admis în parte acțiunea și a stabilit pentru reclamant un program de vizită a minorului în prima și a treia săptămână din lună, de vineri orele 18 până duminică orele 18; a doua zi de paști și de C; 3 zile în perioada vacanței de primăvară; o lună în perioada vacanței de vară.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, potrivit principiului egalității între părinți cu privire la drepturile și îndatoririle față de copiii lor minori, reclamantul păstrează dreptul de a avea legături personale cu minorul, precum și de a veghea la creșterea, educarea învățătura și pregătirea lui profesională, drept rezultat din art. 43 alin. ultim Cod familie. A mai reținut instanța că titularul acestui drept nu trebuie să fie stânjenit de prezența celuilalt părinte, astfel încât comunicarea să se facă în mod firesc și fără nici o constrângere.
Apelul declarat de pârâta împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 447/16.10.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța.
În privința competenței, tribunalul a reținut că în cauză, nefiind o competență specială stabilită de lege, se aplică normele generale referitoare la competență, norme care prin art. 5 din codul d e procedură civilă stabilesc competența instanței de la domiciliul pârâtului.
Cum prin domiciliu se înțelege și reședința la care cel în cauză a locuit efectiv, reținând că la data pronunțării acțiunii de divorț, 16.11.2004, pârâta s-a prezentat la judecată, instanța a prezumat că la acea dată pârâta avea reședința în
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamantul păstrează prin programul stabilit de instanță dreptul de a avea legături personale cu copilul, probele administrate în cauză dovedind împrejurarea că acesta își iubește copilul și manifestă interes pentru soarta lui, distanța dintre domiciliile părților și activitatea școlară a minorului nefiind impedimente pentru păstrarea acestor legături la sfârșit de săptămână.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta ). ), susținând că instanța a pronunțat o soluție nelegală, care încalcă normele referitoare la competența teritorială. Pe fondul cauzei, se susține, hotărârea recurată este de natură să prejudicieze în mod grav interesul minorului, deplasarea acestuia la sfârșit de săptămână pe o distanță de aproximativ 1500 km dăunând interesului acestuia.
Examinând legalitatea hotărârii recurate în raport de criticile formulate de pârâtă, Curtea constată că recursul este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Regula de drept comun înscrisă la art. 5 din codul d e procedură civilă, care stabilește că "cererea se face la instanța domiciliului pârâtului" (actor sequitur forum rei), este aplicabilă și speței de față referitoare la stabilirea dreptului unui părinte de a păstra legături personale cu copilul care nu i-a fost încredințat la desfacerea căsătoriei, normele legale care reglementează competența instanțelor neavând dispoziții derogatorii pentru astfel de acțiuni formulate separat de cererea de desfacere a căsătoriei ori de încredințare a copilului.
În legătură cu noțiunea de domiciliu, instanța supremă a precizat că prin domiciliu în sensul art. 5 Cod procedură civilă urmează a se înțelege și acela pe care o persoană și l-a stabilit în fapt în localitatea în care trăiește și își desfășoară activitatea profesională. Altfel spus, trebuie avută în vedere adresa unde pârâtul locuiește efectiv, în chip statornic, chiar dacă, față de dispozițiile legale, el nu poate fi socotit că are aici domiciliul.
Deși tribunalul a reținut corect dispozițiile legale aplicabile și interpretarea dată acestora de instanța supremă, situația de fapt stabilită în legătură cu locul în care pârâta își avea domiciliul, în sensul sus arătat, nu s-a întemeiat pe probele administrate în cauză, concluzia instanței fiind, prin urmare, greșită.
Astfel, pârâta a depus la dosar copia cărții de identitate din care rezultă că, la data eliberării acesteia, 4 mai 2005, aceasta figura cu domiciliul în sat, jud. Această dovadă se completează și cu faptul atestat prin mențiunea agentului procedural, înscris pe citația trimisă de instanță pentru primul termen de judecată din acest proces, respectiv pentru termenul din 7 februarie 2005, că la adresa din C,- pârâta nu locuiește, destinatarul fiind "mutat de la adresă".
În același timp, din dosarul de divorț se reține că, la data efectuării primei anchete sociale, anterioară lunii iunie 2005, "pârâta și minorul nu au fost găsiți și nu locuiesc la adresa din C,-, la bunici materni", reclamantul afirmând, cu prilejul declarării apelului în ceea ce privește soluția de încredințare a copilului, că "din informațiile pe care le deține, minorul și pârâta ar locui la concubinul acesteia, în jud. H". Ancheta socială efectuată ulterior din dispoziția instanței de apel a confirmat că minorul se află cu pârâta în comuna, jud. M, unde pârâta locuia cu chirie.
Confirmându-se prin ancheta socială faptul locuirii pârâtei împreună cu minorul la locuința închiriată din satul, adresă înscrisă anterior formulării prezentei acțiuni și în cartea de identitate a pârâtei, Curtea reține că pârâta își stabilise domiciliul în această localitate anterior introducerii acțiunii, iar competența de soluționare a cererii aparținea judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea, iar nu Judecătoriei Constanța, cum greșit a reținut Tribunalul Constanța.
Prin urmare, cum soluția instanțelor de fond și de apel a fost pronunțată cu încălcarea competenței altei instanțe, în temeiul art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă va fi admis recursul, se va casa decizia și sentința și cauza va fi trimisă spre competentă soluționare Judecătoriei V
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil declarat de recurenta-pârâtă ). ) - domiciliată în sat județul M - împotriva deciziei civile nr.447 din 16.10.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect stabilire program vizitare minor.
Casează decizia și sentința atacate și trimite cauza spre competentă soluționare la Judecătoria V M, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 aprilie 2008.
Pentru Președinte de complet, - -, aflat în concediu de odihnă, conform art. 261(2) Cod procedură civilă, semnează Președinte de instanță, | JUDECĂTOR, Pentru judecător - -, aflat în concediu de odihnă, conform art. 261(2) Cod procedură civilă, semnează Președinte de instanță, |
Pentru grefier - -, aflat în concediu
de odihnă, conform art. 261(2) Cod procedură civilă,
semnează Grefier șef de secție,
Red.hot.jud.fond
Red.dec.jud.apel ()
Red.dec./tehnored.jud.recurs -/14.07.2008
Gref.AB/4 ex./22.07.2008
Președinte:Paulina GeorgescuJudecători:Paulina Georgescu, Daniela Petrovici, Irina Bondoc
| ← Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 16/2008. Curtea de... | Divort. Decizia 962/2009. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
