Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 1511/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1629/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1511
Ședința publică de la 9.11.2009.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Doina Anghel
JUDECĂTOR 2: Cristina Nica
JUDECĂTOR 3: Mariana Haralambe
GREFIER - - -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul reclamant, împotriva deciziei civile nr. 101 din 27.05.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în contradictoriu cu intimata pârâtă (fostă ) și cu Autoritatea tutelară de pe lângă PRIMĂRIA COMUNEI DE.
are ca obiect - încredințare minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul reclamant personal, lipsind ( fostă ) și Autoritatea tutelară de pe lângă Primăria comunei de.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează depunerea la dosar, prin serviciul registratură al instanței la data de 29.09.2009, a unei întâmpinări formulată de intimata pârâtă, cu copie pentru comunicare.
Curtea comunică recurentului copia întâmpinării depuse la dosar.
Recurentul reclamant arată că nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării. Mai arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Recurentul reclamat solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, având în vedere că posibilitățile sale materiale nu îi permit să plătească o pensie de întreținere majorată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.348 din 11.03.2008 Judecătoria de Vede a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei (), a admis cererea reconvențională și a majorat de la câte 40 lei lunar la 70 lei lunar pensia de întreținere datorată de reclamant minorilor -, născut la 6.03.2002 și -, născut la 15.05.2000, începând cu data introducerii cererii și până la majoratul acestora.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că prin sentința civilă nr. 791 din 18.04.2005 a Judecătoriei de Vede, rămasă irevocabilă, a fost desfăcută căsătoria dintre părți, minorii fiind încredințați spre creștere și educare pârâtei, reclamantului încuviințându-i-se exercitarea drepturilor părintești în sensul de a-i vizita pe minori.
A reținut că reclamantul își exercită drepturile părintești, că plătește pensie de întreținere minorilor, din cuantumul acesteia reținându-și contravaloarea taxelor poștale, cum a recunoscut și acesta.
A constatat că pârâta, căsătorită în prezent cu numitul, locuiește în domiciliul acestuia, împreună cu minorii, atât cei doi minori, cât și minorul rezultat din căsătoria cu, că are condiții materiale pentru creșterea și îngrijirea acestora.
A mai reținut că nu s-a făcut dovada schimbării condițiilor care au dus la încredințarea minorilor mamei, faptul că aceasta s-a recăsătorit, nejustificând încredințarea minorilor reclamantului.
De asemenea, a apreciat că pârâta are condiții materiale pentru creșterea minorilor, că a contribuit la cheltuielile pentru creșterea acestora, trimițând sume de bani în perioada cât a lucrat în Cipru cu soțul său.
În ce privește cererea reconvențională a reținut că este întemeiată, nevoile minorilor crescând, iar față de cuantumul venitului minim pe economie, a majorat cuantumul pensiei de întreținere la câte 70 lei lunar pentru fiecare minor.
Prin decizia civilă nr.101 A/27.05.2009, Tribunalul Teleorman - Secția Civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul - reclamant, împotriva sentinței civile nr.348 din 11.03.2009 pronunțată de Judecătoria de Vede, în contradictoriu cu intimata - pârâtă () și Autoritatea Tutelară - Primăria comunei de și a obligat apelantul - reclamant să plătească intimatei - pârâte suma de 700 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că de la data stabilirii în sarcina apelantului-reclamant a obligației de întreținere: sentința civilă nr.791 din 18.04.2005, au crescut atât nevoile minorilor, cât și cuantumul venitului minim pe economie, față de prevederile art.94 alin.2 Codul Familiei, motiv pentru care, în mod corect, prima instanță a admis cererea reconvențională și a majorat cuantumul pensiei de întreținere datorată de apelantul - pârât minorilor.
Pe de altă parte, în cauză nu s-a făcut dovada că în perioada cât minorii au locuit la bunica maternă aceasta ar fi folosit sumele primite cu titlu de pensie de întreținere, în alt scop decât acela pentru creșterea minorilor.
De altfel, la fond, apelantul-reclamant nu a formulat întâmpinare la cererea reconvențională și nici nu a susținut aceste aspecte.
Nefondat a fost apreciat și motivul doi de apel.
Măsura reîncredințării minorului spre creștere și educare de la unul dintre părinți la celălalt, poate fi dispusă în cazul schimbării împrejurărilor și atunci când se dovedește că interesele minorului o cer, întrucât părintele în grija căruia se află nu îi asigură condițiile necesare pentru o dezvoltare corespunzătoare.
În speță, corect a reținut prima instanță că nu se justifică reîncredințarea minorilor, spre creștere și educare apelantului - reclamant.
Astfel, împrejurarea că intimata - pârâtă s-a recăsătorit și are un copil din noua căsătorie, nu poate constitui motiv de reîncredințare a minorilor, atâta timp cât s-a făcut dovada cu anchetele sociale și declarațiile martorilor și (fila 62, 86 dosar fond), că intimata-pârâtă are condiții materiale, că dispune de resurse financiare pentru creșterea minorilor, în prezent locuind în domiciliul soțului său.
De asemenea, s-a făcut dovada că intimata-pârâtă nu i-a neglijat pe minori nici în perioada când a lucrat în Cipru, contribuind cu bani la cheltuieli pentru creșterea minorilor.
Pe de altă parte, nu este în interesul minorilor să fie reîncredințați tatălui, în condițiile în care acesta nu realizează venituri și locuiește numai cu tatăl său.
Împrejurarea că minorul ar fi plecat din locuința bunicii materne pentru a locui cu apelantul-reclamant nu este suficientă pentru reîncredințarea minorilor.
Aceasta întrucât, în prezent minorii locuiesc împreună cu mama lor, iar pe de altă parte, trebuie avute în vedere și condițiile materiale pe care părinții le pot oferi minorilor.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs recurentul, criticând-o pe motive de nelegalitate, respectiv la stabilirea pensiei de întreținere pentru fiecare copil, instanța nu a avut în vedere venitul său real și efectiv din indemnizația de ajutor social, astfel că majorarea pensiei a fost dispusă greșit contrar dispozițiilor art.94 Cod familiei.
Prin întâmpinarea depusă la 29.09.2009 intimata (fostă ) a solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece recurentul nu muncește tocmai pentru a nu plăti pensie de întreținere. Intimata a arătat că recurentul are 30 de ani, 1,85 înălțime și circa 90 kg, poate să muncească și să realizeze venituri însemnate și pentru ca cei doi copii ai săi să supraviețuiască.
Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate, Curtea a constatat că recursul este nefondat și în baza art.312 coroborat cu art.304 pct.9 Cod procedură civilă, l-a respins pentru următoarele considerente:
Recurentul a invocat ca temei juridic al recursului declarat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, respectiv greșita aplicare a legii, fiind invocate în prezenta cauză dispozițiile art.94 Codul familiei.
Conform acestui text de lege, pensia de întreținere se stabilește în funcție de nevoile minorilor și de veniturile părinților.
Cum instanța fondului a respins acțiunea promovată de recurent având ca obiect încredințarea minorilor și a admis cererea reconvențională formulată de intimată prin care a solicitat majorarea pensiei de întreținere în funcție de venitul minim pe economia națională, de 466 lei net, potrivit nr.1051/2008, în mod corect ambele instanțe au reținut că recurentul trebuie să plătească o pensie majorată de câte 70 lei lunar pentru fiecare minor.
Aceasta cu atât mai mult cu cât ambii părinți au aceleași drepturi și obligații față de cei doi copii, conform art.1 alin.3, art.97, 101 și art.107 din Codul familiei.
Recurentul este valid de muncă, în paralel nevoile minorilor au crescut fiind născuți la 15.05.2000 - și 06.03.2002 -, astfel că pensia de întreținere a fost stabilită în mod corect în funcție de venitul minim pe economia națională.
Față de aceste considerente, Curtea a respins ca nefondat recursul declarat de recurent.
În baza art.274 Cod procedură civilă a obligat recurentul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei către intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul - reclamant, împotriva deciziei civile nr.101 A/27.05.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în contradictoriu cu intimata - pârâtă (fostă ) și Autoritatea Tutelară - PRIMĂRIA COMUNEI DE.
Obligă recurentul - reclamant să plătească intimatei - pârâte suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
.
2 ex./27.11.2009
Trib.T -;
Jud. de Vede -
Președinte:Doina AnghelJudecători:Doina Anghel, Cristina Nica, Mariana Haralambe
| ← Răpire internațională de copii. Decizia 1167/2010. Curtea de... | Răpire internațională de copii. Decizia 231/2010. Curtea de... → |
|---|
