Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 1528/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1528/R-MF
Ședința publică din 29 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu
Judecător: - ---
Judecător: - -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâta, domiciliată în comuna, sat, județul A, împotriva deciziei civile nr.70/A MF din 6 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul, domiciliat în B, str.-, nr.61,.4, sector 2.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat, pentru recurenta-pârâtă, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar cu nr.103/2009, eliberată de Baroul Argeș și avocat, pentru intimatul-reclamant (fără delegație în recurs).
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 5 lei, conform chitanței de la dosar cu nr.- din 26.10.2009, eliberată de Primăria Municipiului Pitești și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorii părților, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat sau excepții de invocat, motiv pentru care solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea, în raport de această precizare, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, solicită admiterea recursului. Arată că, minorul este născut din relațiile de concubinaj ale părților și nu dintr-o căsătorie, părțile locuiesc separat, minorul locuind cu mama sa încă de la naștere, astfel că atașamentul acestuia este mai mare față de mamă. În mod greșit s-a reținut de către instanțele de judecată că există o stare conflictuală între pârât și tatăl recurentei. În ceea ce privește motivele de recurs, se arată că acestea sunt încadrabile în art.304 Cod procedură civilă, dat fiind faptul că primează interesul minorului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul, invocă nulitatea recursului, dat fiind faptul că nu vizează chestiuni de nelegalitate, ci de fapt. Instanța s-a pronunțat pe un program de vizitare al minorului circumscris pe nevoile pârâtei. Se arată că, minorul trebuie sa aibe legaturi personale cu ambii părinți. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat, pe excepția nulității, solicită respingerea acestei excepții, dat fiind faptul că primează interesul superior al copilului.
CURTEA:
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul - din 07.07.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta pentru ca instanța să dispună încredințarea minorului -, născut la 19.06.2004 spre creștere și educare mamei pârâte cu obligarea reclamantului la plata pensiei lunare de întreținere și să-i încuviințeze legături personale cu minorul solicitând stabilirea următorului program: în prima și a treia săptămână a fiecărei luni, începând de vineri de la ora 14.00 până duminica la ora 18.00, o săptămână în vacanța de iarnă și 4 săptămâni în vacanța de vară.
În motivarea acțiunii s-a arătat, în esență, că minorul - s-a născut din relația de concubinaj a părților, iar de la naștere copilul s-a aflat permanent în grija pârâtei la domiciliul acesteia, perioadă în care reclamantul a ținut legătura cu fiul său. La începutul acestui an, a fost primit de părinții pârâtei, cu ocazia vizitei pe care intenționa să i-o facă copilului, iar tatăl acesteia i-a adresat cuvinte injurioase interzicându-i accesul în gospodăria lor.
Apreciind că vizitarea minorului nu se mai poate realiza în aceleași condiții și că este în interesul acestuia să păstreze legătura cu tatăl său, s-a promovat cererea de față întemeiată pe dispozițiile Codului familiei și ale Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Cererea s-a timbrat cu 0,6 lei timbru judiciar și 24 lei taxă judiciară de timbru. În instanță, s-au prezentat părțile, s-au depus anchetele sociale întocmite la domiciliile acestora și s-au audiat martorii - și -.
În termen legal, pârâta a formulatîntâmpinareprin care a fost de acord ca minorul să-i fie încredințat, iar reclamantul să fie obligat la plata pensiei de întreținere, însă cu privire la programul de vizitare a minorului a arătat că este de acord ca tatăl să își viziteze fiul în fiecare duminică din lună la domiciliul acesteia din între orele 10.00 - 18.00 și să îl ia o săptămână în vacanța de vară numai însoțit de pârâtă sau de bonă, deoarece minorul își dorește în permanență ca mama să-i fie în preajmă, oferindu-i stabilitate și siguranță.
Prin sentinta civila nr.1197 din data de 11.11.2008 pronunțată de Judecătoria Curtea d Argeș, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamant, a fost incredințat pârâtei spre creștere și educare pe minorul născut la 19 iunie 2004 și a fost obligat reclamantul la plata pensiei de întreținere în sumă de 1000 lei lunar, începând cu 7 iulie 2008 și până la majoratul minorului.
Au fost incuviințate reclamantului legături personale cu minorul -, în următoarea modalitate: în prima săptămână a fiecărei luni, prin luare din domiciliu, începând de vineri ora 14,00 până duminică ora 18,00; o săptămână în vacanța de iarnă și trei săptămâni în vacanța de vară.
Pentru a pronunța o atare soluție, instanța de fond a reținut ca minorul - s-a născut din relația de concubinaj a părților si ca încă de la naștere minorul a fost crescut de mamă în localitatea, județul A, tatăl reclamant având domiciliul în Instanța de fond a dispus asupra încredințării si plății pensiei de întreținere ținând seama în primul rând de interesul superior al copilului, precum și de învoiala părinților cu privire la acest aspect. In ceea ce privește capătul de cerere referitor la legături personale cu minorul, instanța a reținut ca legătura firească de afecțiune între tată și copil nu se poate materializa, in condițiile in care intre părți sau mai exact, intre reclamant si părinții paratei, au existat discuții si o stare de tensiune. S-a reținut ca s-a făcut dovada că vizitarea copilului la domiciliul mamei a devenit stânjenitoare atât pentru tată, cât și pentru copil, iar stabilirea unui program de legături personale cu copilul numai în prezența unei a treia persoane, chiar dacă este vorba de mamă sau bonă, nu ar fi de natură să mențină și să consolideze relația de afecțiune dintre tată și copil.
Împotriva sentinței civile nr. 1197 din data de 11.11.2008 pronunțată de Judecătoria Curtea d Argeșa declarat apel parata, criticând hotărârea primei instanțe sub aspecte de nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:
S-a susținut ca parata nu i-a îngrădit dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minorul ci, chiar personal, l-a însoțit pe copil la domiciliul tatălui tocmai pentru a permite desfășurarea acestei legături. S-a solicitat instanței de apel a tine seama ca minorul este rezultatul relației de concubinaj a părților astfel ca minorul nu a crescut cu ambii părinți, iar atașamentul sau fata de este redus. A mai susținut apelanta ca deși au existat conflicte intre reclamant si tatăl acesteia, reclamantul a continuat sa viziteze minorul astfel ca situația conflictuala existenta nu l-a stânjenit în relația sa personala cu minorul.
A menționat ca solicita a se respinge capătul de cerere privind legăturile personale sau ca legătura cu minorul sa se desfășoare conform susținerilor din fata instanței de fond, respectiv conform întimpinării pe care a modificat-o in parte (în fiecare duminică din lună la domiciliul acesteia din, sau cu luare din domiciliu numai însoțit de pârâtă sau de bonă, între orele 10.00 - 18.00 și să îl ia o săptămână sau doua în vacanța de vară numai însoțit de pârâtă sau de bonă). A solicitat in subsidiar, încuviințarea legăturii personale cu minorul de sâmbăta, ora 14.00 si până duminica ora 18.00, în condițiile deja arătate.
Legal citat si reclamantul intimat a formulat cerere de aderare la apel solicitând schimbarea in parte a sentinței apelate in sensul acordării legăturii personale cu minorul in modalitatea solicitata si in fata instanței de fond, respectiv: în prima și a treia săptămână a fiecărei luni, începând de vineri de la ora 14.00 până duminica la ora 18.00, o săptămână în vacanța de iarnă și 4 săptămâni în vacanța de vară.
A susținut intimatul ca de peste un an si J apelanta parata se opune legăturilor firești, nemijlocite, cu minorul, astfel ca acesta se afla in imposibilitatea de a-si manifesta liber voința. Apelanta mizează pe o erodare a afectivității minorului fata de si abuzează de justiție pentru a-i separa pe cei doi cit mai mult timp. Ca atare, in mod greșit a procedat instanța de fond atunci când a limitat nejustificat programul de vizita solicitat de reclamantul intimat.
Pronunțându-se cu prioritate asupra excepției inadmisibilității formulate de apelanta - pârâtă, în temeiul disp. art. 137 alin.1 proc. civ. tribunalul a respins-o pentru următoarele motive:
Conform art. 293 alin.1 proc. civ, ce reglementează apelul incident, intimatul este in drept, chiar după împlinirea termenului de apel, sa adere la apelul făcut de partea potrivnica, respectiv de către parata apelanta, printr-o cerere proprie. Cum solicitarea intimatului este in sensul schimbării soluției primei instanțe sub aspectul modificării programului de vizita cu minorul si cum cererea a fost depusa până la prima zi de înfățișare, tribunalul a constatat că nu există niciun motiv de inadmisibilitate a unei astfel de cereri.
Prin decizia nr.70//06.05.2009, Tribunalul Argeșa respins apelul și cererea de aderare la apel formulate de apelanta pârâtă și de intimatul reclamant.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Situația de fapt a fost corect reținuta de către instanța de fond.
Astfel, minorul - s-a născut din relația de concubinaj a părților, la 19.06.2004 si încă de la naștere a fost crescut de mamă în localitatea, județul A, tatăl reclamant având domiciliul în
Reclamantul, absolvent de studii superioare, este om de afaceri și realizează un venit net lunar ce-i permite să-i plătească copilului o pensie de întreținere în sumă de 1000 lei lunar, situație necontestată de apelantă.
Criticile aduse de către părți soluției instanței de fond vizează numai modalitatea de soluționare a capătului de cerere privind legătura personala cu minorul.
Tribunalul, în urma analizei materialului probator administrat în cauză, a constatat că modalitatea de soluționare a acestui petit este în deplină concordanță cu disp. art. 42 - 44.. fam. art. 14, 15 si 33 din Legea nr. 272/2004, precum si cu art. 9 din Legea 18/1990 de ratificare a Convenției cu privire la drepturile copilului adoptată la în 20.11.1989, dar mai ales cu interesul superior al copilului.
Astfel cum recunoaște și apelanta, între reclamantul intimat și părinții acesteia, cu care locuiește în același domiciliu, există o stare conflictuala ce l-a determinat pe tatăl intimat sa nu-l mai viziteze pe minor în domiciliul său și al mamei sale.
Este de remarcat faptul ca în situația in care cererea intimatului nu va fi respinsa, apelanta parata a înțeles necesitatea ca legătura minorului cu tatăl sau să se realizeze în altă locație, câtă vreme se constată o relaxare a solicitărilor acesteia in legătură cu programul de vizita.
Astfel, daca in fata primei instanțe a solicitat prin întimpinarea ca tatăl să își viziteze fiul în fiecare duminică din lună la domiciliul acesteia din între orele 10.00 - 18.00 și să îl ia o săptămână în vacanța de vară numai însoțit de pârâtă sau de bonă, in fata instanței de apel, prin apelul declarat a solicitat ca in cazul in care nu se va respinge cererea reclamantului intimat de a lua legătura cu fiul sau, instanța sa încuviințeze aceasta legătură în fiecare duminică din lună la domiciliul acesteia din,sau cu luare din domiciliunumai însoțit de pârâtă sau de bonă, între orele 10.00 - 18.00 și să îl ia o săptămână saudouaîn vacanța de vară numai însoțit de pârâtă sau de bonă). A solicitat in subsidiar, încuviințarea legăturii personale cu minorulde sâmbăta, ora 14.00 si până duminica ora 18.00. in condițiile deja arătate.
Analizând cererile apelantei s-a constatat, pe de o parte, voința apelantei de a nu se admite legătura minorului cu tatăl sau, atitudine ce se impune categoric a fi cenzurata de instanța de apel iar pe de alta parte, împrejurarea ca aceasta admite ca legătura cu minorul nu se mai poate realiza in domiciliul sau din, datorită stării conflictuale existente, retinite în mod corect.
Este adevărat si normal în același timp ca minorul sa fie mai atașat de mama, având in vedere si vârsta sa, insa, astfel cum a reținut si instanța de fond, însă, este în interesul minorului de a avea și păstra legături cu tatăl în scopul consolidării relațiilor firești de atașament și afecțiune între copil și părinte. Asemenea relații nu s-ar putea desfășura în mod firesc dacă și în continuare tatăl și-ar vedea fiul numai în prezența mamei sau a altor persoane și i s-ar îngădui să îl ia din domiciliu numai în prezența mamei sau a bonei.
Pe de alta parte, limitarea exercitării dreptului de a avea legături personale cu minorul se impune numai atunci când există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, morală a copilului, ceea ce nu este cazul în speță.
Având in vedere ca minorul trebuie să se găsească in permanenta legătură cu ambii părinți, este evident faptul ca părintele căruia nu i s-a încredințat copilul, are dreptul dar siobligația de a veghea la educația si creșterea acesteia, prin satisfacerea unei relații cit mai apropiate cu copilul sau.
Minorul are dreptul la stabilirea si păstrarea identității sale, drept consacrat de art.8 din Lg. nr. 272/2004, drept în al cărui conținut intra si cunoașterea părinților siîngrijireade către aceștia, ori exercitarea unui atare drept nu se poate realiza decât nestingherit. Mai mult, potrivit disp. art. 6 din același act normativ părinții sunt in primul rând responsabili pentru exercitarea de către copil a drepturilor sale ceea ce presupune si obligația de a permite si înlesni contactul copilului cu ambii părinți.
În ceea ce privește limitarea programului de vizita solicitat de intimat Tribunalul constata ca in mod corect s-a procedat la aceasta, tocmai datorita vârstei fragede a minorului, împrejurării ca acesta a fost crescut in prezenta mamei sale. Se apreciază ca daca minorul s-a putut apropia de, in prezenta căreia apelanta a solicitat a fi vizitat, cu atât mai mult se poate apropria de propriul. Limitarea programului nu s-a făcut in mod excesiv, fiind de natura a crea si dezvolta legătura cu propriul părinte in mod progresiv.
Este de reținut si împrejurarea ca modalitatea de vizita se poate schimba pe măsură ce condițiile în care s-a luat aceasta măsura se schimbă.
Pe de alta parte, chiar daca instanța a încuviințat o atare modalitate, nimic nu-l împiedica pe tatăl intimat sa dea dovada de maturitate si sa reducă din proprie inițiativa programul de vizita in cazul in care constata ca perioada ii aduce prejudicii propriului minor. Acesta va trebui sa conștientizeze ca impunerea cu forța a programului de vizita întocmai cum a fost încuviințat nu-i poate crea decât o imagine defavorabila în fața propriului copil, imagine ce poate duce, cu timpul, chiar la un refuz total de vizita.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând ca temei de drept dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, susținând că în mod greșit s-a stabilit legătura personală a reclamantului minorul, cu încălcarea dispozițiilor art.42-44 Codul familiei; art.14, 15, 33 din Legea nr.272/2004 și art.9 din Legea nr.18/1990 de ratificare a Convenție cu privire la dreptul copilului, adoptată la.
În motivarea recursului se arată că minorul s-a născut din relațiile de concubinaj ale părților, fiind crescut de către mamă, în domiciliul acesteia din comuna, județul A, tatăl vizitându-l pe minor, fără opunerea mamei.
Se precizează că în mod greșit s-a reținut existența unei stări conflictuale între reclamant și tatăl recurentei, vizând legăturile personale cu copilul. În realitate, au avut loc câteva conflicte între cei doi, însă acestea nu au vizat relația cu minorul.
Recurenta solicită, în principal, respingerea capătului de cerere privind legăturile personale cu minorul, iar în subsidiar, admiterea cererii, însă legătura cu minorul să aibă loc numai în domiciliul recurentei, în, în fiecare duminică, între orele 10-18; o săptămână sau două în vacanța de vară, însoțit de recurentă sau de bonă, minorul fiind foarte atașat de mamă, necrescând și în prezența tatălui, care locuiește la
Se menționează faptul că plecarea din domiciliu a minorului la o distanță mare, schimbarea mediului de viață și joacă și lipsa mamei sau a bonei pot să aducă prejudicii importante acestuia, minorul aflându-se la o vârstă fragedă.
Intimatul-reclamant, prin apărător, invocă nulitatea recursului, cu mențiunea că acesta vizează stări de fapt, respectiv netemeinicia.
Referitor la această excepție, Curtea constată că este nefondată, urmând aor espinge ca atare, constatându-se că recursul vizează principiul interesului superior al minorului prevăzut de Legea nr.272/2004, precum și corecta aplicare a dispozițiilor art.42-44 Codul familiei și a dispozițiilor art.14, 15, 33 din Legea nr.272/2004.
Curtea, analizând recursul prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate, constată că acesta este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, nefiind îndeplinite cerințele art.304 pct.9 Cod pr.civilă, instanța de apel pronunțând o hotărâre temeinică și legală, dată fără încălcarea și cu aplicarea corectă a legii.
Referitor la minorul rezultat din relația de concubinaj se constată faptul că, potrivit art.8 din Legea nr.272/2004, acesta are dreptul la stabilirea și păstrarea identității sale, respectiv dreptul de a-și cunoaște ambii părinți și dreptul de a fi îngrijit de către aceștia. Pe de altă parte, părinții sunt în primul rând responsabili pentru exercitarea de către copil a drepturilor arătate anterior, potrivit dispozițiilor art.6 din legea amintită, situație care presupune și obligația acestora de a permite și înlesni contactul copilului cu ambii părinți.
În mod temeinic și legal instanța de fond a dispus ca legăturile cu minorul să aibă loc, prin luarea din domiciliul mamei, având în vedere relația conflictuală dintre tată și bunicul patern, care poate influența evoluția relațiilor dintre copil și tatăl acestuia.
Pe de altă parte această relație nu s-ar desfășura normal și firesc, în situația în care minorul ar fi însoțit de mamă sau de bonă, această legătură cu minorul impunându-se cu atât mai mult, cu cât tatăl și-a vizitat rar copilul.
Pentru aceste considerente urmează ca recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de pârâta, domiciliată în comuna, sat, județul A, împotriva deciziei civile nr.70/A MF din 6 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul, domiciliat în B, str.-, nr.61,.4, sector 2.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
/4 ex/05.11.2009
Jud apel; ;
Jud. fond:
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Veronica Șerbănoiu Bădescu
| ← Divort. Decizia 1153/2009. Curtea de Apel Craiova | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
