Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 1698/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1364/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECȚIA A III-A CIVILĂ
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1698
Ședința publică de la 10 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Stere Learciu
JUDECĂTOR 2: Claudiu Marius Toma
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER:
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta reclamantă - pârâtă, împotriva deciziei civile nr. 410 din 26.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât - reclamant și cu Autoritatea Tutelară PRIMĂRIA SECTORULUI 5
are ca obiect - încredințare minor în urma divorțului.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta reclamantă - pârâtă, personal și asistată de avocatul, în baza împuternicirii avocațiale nr. 3348 din 29.05. 2009, eliberată de Baroul București și intimatul pârât - reclamant, personal și asistat de avocatul, lipsind Autoritatea Tutelară Primăria sectorului 5.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocatul recurentei reclamante -pârâte depune la dosar chitanța CEC reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță, în sumă de 20 lei și timbru judiciar aferent recursului în valoare de 0,5 lei. Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și în cadrul probei depune la dosar contractul de comodat din care rezultă că recurenta are un spațiu de locuit și adeverința eliberată de SC - K Hotels SRL din care rezultă că este angajata societății, în funcție de ajutor ospătar din data de 28.01. 2009 și comunică un exemplar intimatului pârât-reclamant, prin apărător.
Avocatul intimatului pârât-reclamant solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și în cadrul probei depune la dosar acte medicale cu privire la minorul și comunică un exemplar recurentei reclamante-pârâte, prin avocat.
La interpelarea instanței, părțile, prin reprezentanți, având pe rând cuvântul declară că minorul locuiește cu intimatul din anul 2006 și au convenit ca intimata să-l ia săptămânal.
Curtea, după deliberare, în temeiul art.305 din Codul d e procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de ambele părți, o administrează la termenul de astăzi și constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocatul recurentei reclamante -pârâte susținând oral motivele de recurs solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea deciziei civile atacate și încredințarea minorului spre creștere și educare către mamă, fără cheltuieli de judecată.
Menționează că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii deoarece instanța nu a analizat corect probele administrate în cauză, reținând în mod greșit că preocuparea pârâtului a fost mai mare pentru creșterea și educarea minorului, în sensul că inclusiv după despărțirea în fapt copilul a petrecut 3-4 zile pe săptămânal cu acesta fără a reține concluziile anchetelor sociale efectuate în cauză care arată că ambii părinți se ocupă de minor. Copilul a petrecut mai mult timp cu tatăl său deoarece de nenumărate ori acesta venea la ușa părinților reclamantei provocând scandal și amenințându-i pentru a lua copilul și reclamanta a hotărât să îi permită pârâtului mai mult timp cu copilul.
De asemenea arată că pârâtul nu manifestă un interes deosebit față de copil, dat fiind că reclamanta a fost cea care s-a internat împreună cu copilul în spital când a fost bolnav și a fost dorința acesteia de a fi înscris la o grădiniță particulară.
Arată că la momentul la care minorul a fost încredințat spre creștere și educare pârâtului s-a avut în vedere că acesta are o locuință, iar la termenul de astăzi s-au depus dovezi din care rezultă că și reclamanta are un spațiu de locuit.
În plus, arată că, instanța de apel a dat crezul afirmațiilor mincinoase ale pârâtului-reclamant referitoare la faptul că aceasta ar fi lucrat la un video-chat. Solicită a se avea în vedere că la instanța de fond s-au depus fotografiile expertizate care au fost făcute în intimitatea soților înainte de nașterea copilului.
În prezent recurenta are un contract de comodat pe spațiul pe care îl ocupă și consideră că poate fi un spațiu locativ pentru a crește copilul.
Avocatul intimatului pârât-reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile atacate ca legală și temeinică, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței pe care o depune la dosar.
Consideră că instanțele de fond și apel au analizat în mod corect întregul material probator existent la dosarul cauzei, iar în baza acestuia au pronunțat două hotărâri legale și temeinice ținându-se seama în primul rând de interesul superior al minorului.
Menționează că pârâtul se ocupă personal de creșterea și educarea minorului, este preocupat de toate nevoile pe care le poate avea copilul, în special, grija, siguranța, o atmosferă familial caldă, un spațiu suficient în care să-și desfășoare activitățile specifice vârstei.
Recurenta a lăsat din proprie inițiativă minorul în grija pârâtului, cel puțin de trei ori pe săptămână, iar mai bine de un an de zile minorul a locuit perioade lungi de timp cu tatăl și nu s-a probat faptul că pârâtul-reclamant are un comportament violent.
În plus, arată că, recurenta practică video-chat și se pare că a devenit pentru aceasta un mod de viață foarte plăcut. Totodată arată că, motivele de recurs prezentate de recurentă nu critică motivația instanței de apel care a arătat explicit, temeinic și legal cauzele care au determinat instanța să dea o soluție de respingere a apelului.
În replică, avocatul recurentei reclamante-pârâte arată că motivele de recurs se întemeiază pe dispozițiile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4746 pronunțată la data de 25 iunie 2008 de Judecătoria Sectorului 5 B în dosarul nr-, au fost admise în parte acțiunea principală formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul și cu AUTORITATEA TUTELARĂ - Sector 5, precum și cererea reconvențională. A fost desfăcută căsătoria încheiată de părți din culpă comună, s-a dispus ca reclamanta să revină la numele purtat anterior încheierii căsătoriei și a fost încredințat minorul - spre creștere și educare tatălui, cu obligarea reclamantei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului de la data rămânerii definitive a hotărârii până la majoratul copilului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut cu privire la încredințarea copilului că pârâtul-reclamant a manifestat un mai mare interes față de creșterea și educarea minorului, chiar și după despărțirea în fapt a soților, copilul petrecând cu el cea mai mare parte a timpului (cel puțin 3 - 4 zile pe săptămână), fiind bine îngrijit în perioada în care a locuit cu tatăl său. S-a constatat că există condiții superioare de locuit, cel puțin pentru moment, la pârât, în timp ce reclamanta locuiește cu părinții săi într-o garsonieră. S-a concluzionat că lăsarea copilului în custodia tatălui îi oferă acestuia șanse mai mari pentru o bună dezvoltare fizică și psihică.
Reclamanta a formulat apel, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a III - a Civilă la data de 4.09.2008.
Apelanta-reclamantă a criticat soluția primei instanțe cu privire la încredințarea minorului.
S-a reținut în mod greșit că preocuparea pârâtului a fost mai mare pentru creșterea și educarea minorului, în sensul că inclusiv după despărțirea în fapt copilul a petrecut 3 - 4 zile pe săptămână cu acesta, fără a se reține concluziile anchetelor sociale efectuate în cauză care arată că ambii părinți se ocupă de minor. Copilul a petrecut timp cu tatăl său, deoarece de nenumărate ori acesta a venit la ușa părinților reclamantei provocând scandal și amenințându-i pentru a lua copilul, așa încât pentru a evita aceste situații care afectau sănătatea psihică a copilului, reclamanta a hotărât să îi permită pârâtului să petreacă timp cu copilul.
Apelanta arată că nu se poate aprecia că pârâtul manifestă un interes mai mare față de minor, dat fiind că ea este cea care s-a internat împreună cu copilul în spital când acesta a fost bolnav și ea este cea care a dorit înscrierea sa la o grădiniță particulară. Pentru a nu suporta costurile, pârâtul, fără acordul său, l-a înscris pe copil la o grădiniță de stat din apropierea casei sale.
De asemenea, în mod greșit, s-a reținut că minorul are condiții mai bune de locuit în apartamentul cu 3 camere al pârâtului, deoarece în acest apartament locuiesc și părinții pârâtului și fratele acestuia împreună cu soția și copilul lor, în total 6 persoane.
În final, apelanta arată că instanța a dat crezare afirmațiilor mincinoase ale pârâtului-reclamant referitoare la faptul că apelanta ar fi lucrat la un videochat. Aceste afirmații au fost susținute de martorul, nașul copilului, care deși nu vizita familia decât o dată pe an, a sprijinit aceste afirmații, deoarece îi era dator pârâtului care i-a găsit un loc de muncă, deși a recunoscut că nu a accesat niciodată acest site și nu a văzut-o personal.
Apelanta susține că fotografiile expertizate în fața primei instanțe au fost făcute în intimitatea celor doi soți, înainte de nașterea copilului, pentru satisfacerea fanteziilor erotice ale pârâtului. Mai mult, expertiza criminalistică a stabilit că nu se poate stabili autenticitatea pozelor și că acestea prezintă urme de intervenție.
S-au reținut și declarațiile martorului care a susținut că este administratorul acelui site, dar în realitate acesta este prieten și vecin cu pârâtul, fără a prezenta vreo dovadă a acestei calități.
Pe de altă parte, nu s-au luat în considerare afirmațiile martorei a, mama apelantei, care a susținut că pârâtul are un comportament violent atât fizic, cât și verbal, chiar de față cu minorul, era de o gelozie obsesivă, provoca scandaluri și are probleme psihice, ia medicamente diazepam și distonocalm, fiind un real pericol pentru minor care putea oricând să înghită astfel de medicamente pe care pârâtul le lăsa aruncate prin casă.
De asemenea, apelanta susține că intimatul nu se ocupă personal de minor, ci îl lasă în grija mamei sale, care este foarte în vârstă.
Prin decizia civilă nr.410/A/26.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă s-a respins apelul formulat de către apelanta reclamantă, ca nefondat.
Împotriva deciziei civile de mai sus a declarat recurs, recurenta, arătând următoarele:
- instanțele nu au coroborat corect probele administrate în cauză;
- referatul anchetelor sociale efectuate a fost înlăturat;
- recurenta poate asigura minorului condiții materiale și morale adecvate.
În drept: art.304 pct.9 Cod de procedură civilă.
Intimatul depune o întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
Recursul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Astfel, în ceea ce privește încredințarea minorului, potrivit referatului de anchetă socială, coroborat cu răspunsurile părților la interogatoriu și declarațiile martorilor, anterior despărțirii soților în fapt, ambii părinți s-au ocupat de creșterea și educarea minorului, iar după acest moment minorul a fost luat de mama sa - recurenta - în garsoniera părinților acesteia.
La luarea măsurii încredințării minorului spre creștere și educare, instanța va avea în vedere, în principal, interesul lui superior, criteriul în raport de care apreciază că, ținând seama și de vârsta fragedă, fiind născut în 2003, se impune ca el să fie dat spre creștere și educare mamei sale, recurenta.
Se mai reține că și intimatul are condiții materiale și morale pentru creșterea și educarea minorului, acestea putând fi oferite minorului în perioada când se află la tatăl său.
Se mai reține că recurenta a încheiat un contract de comodat pentru un spațiu situat în B pe perioada 01.08.2009 - 01.08.2012, o situație de provizorat până când se va reglementa în mod definitiv problema locativă.
Urmează a obliga intimatul la o pensie lunară de pentru minor cu începere de la data de 10.12.2009, data pronunțării deciziei civile și până la majoratul minorului.
Urmează a se menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă pârâtă împotriva deciziei civile nr.410/A/26.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul pârât reclamant și cu Autoritatea Tutelară PRIMĂRIA SECTORULUI 5
Modifică în tot decizia recurată.
Admite apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinței civile nr.4746/25.06.2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 5
Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că încredințează pe minorul recurentei și obligă pe intimat la pensie de întreținere, cu începere de la 10.12.2009, raportat la veniturile nete realizate, până la majoratul minorului (venituri lunare).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 ex/10.02.2010
- Secția a III-a -
-
Jud.Sector 5 -
Președinte:Stere LearciuJudecători:Stere Learciu, Claudiu Marius Toma, Ioana
| ← Divort. Decizia 670/2009. Curtea de Apel Brasov | Divort. Decizia 62/2009. Curtea de Apel Suceava → |
|---|
