Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 195/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Încredințare minor -
(Număr în format vechi 236/MF/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA CIVILĂ NR. 195
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
- - - - PREȘEDINTE SECȚIE
- - - - JUDECĂTOR 3: Mariana Pascu
GREFIER: -
******************************************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul -, domiciliat în Dr. Tr. S,-, -.9,.3,. 16, județul M, împotriva deciziei civile numărul 95A din 31 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă -, domiciliată în Dr. Tr. S,-, -.2,. 4, județul M, cu autoritatea tutelară PRIMĂRIA DR.TR.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul pârât personal și asistat de avocat, lipsind intimatul reclamant, autoritatea tutelară Primăria Dr. Tr.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței depunerea la dosar, prin serviciul registratură a răspunsului la adresa emisă către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului M, respectiv raportul de evaluare psihologică a minorei, după care;
Avocat depune la dosar cu borderou un set de înscrisuri, respectiv caracterizare emisă de Asociația de proprietari Nr. 13 Dr. Tr. S, caracterizare emisă de SC X & Y SRL, ambele cu privire la recurentul pârât, adresa nr. 27/10.07.2008 adresată, referat întocmit de dr., adresa nr. 23 din 10.07.2008 adresată intimatei reclamantă, cupon de expediere, adresa nr. 15.10.07.2008 adresată Dr. Tr. S, cupon de expediere, adresa nr. 26 din 10.07.2008 adresată M, cupon de expediere, adresa nr. 29 din 10.07.2008 adresată Grădiniței " ", ADRESA NR. 61 DIN 03.09.2008 EMISĂ DE Grădinița nr. 29, adresa nr. 28 din 10.07.2008 adresată, adeverința medicală pe numele, adeverință Medicală pe numele, adresa nr. 24 din 10.07.2008 adresată Primăriei comunei, adresa nr. 22 din 10.07.2008 adresată Poliției comunei, răspuns emis de către Postul de Poliție. Învederează că nu mai are alte cereri de formulat.
Întrucât nu mai sunt excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat pentru recurentul pârât, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii cererii reconvenționale în ceea ce privește încredințarea minorei către tatăl său.
Precizează că din toate probele administrate în fața instanței de fond, în fața instanței de apel și în fața instanței de recurs rezultă că este în interesul superior al minorei să fie încredințată tatălui și nu mamei. Când recurentul i-a spus fetei că s-ar putea să - i fie încredințată mamei aceasta a făcut o cădere psihică. Referatul întocmit de psihologul comisiei a relevat faptul că minora este puternici atașată de către tatăl său și bunicii paterni, iar relația cu mama este descrisă în termeni negativi și nu dorește să fie îngrijită de aceasta.
Consideră că trebuie să se aibă în vedere și dispozițiile Lg. nr. 272/2004 privind interesul superior al copilului așa cum se specifică în art. 2 alin. 3.
Arată că a fost înștiințată mama, telefonic, despre problemele de sănătate ale fetei, despre faptul că poate să o viziteze, că au făcut suficiente dovezi în susținerea recursului.
Solicită ca minora să-i fie încredințată tatălui.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin nr.5998/12.dec.2007 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta privind încredințarea spre creștere și educare a minorei și a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâtul, fiind încredințată minora spre creștere și educare mamei reclamante.A fost obligat pârâtul la pensie de întreținere față de minoră în cuantum de 100 lei lunar de la data de 25.06.2007, până la majorat și la 500 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel,prima instanță a avut în vedere vârsta minorei, că de la data despărțirii părinților minora a fost în grija exclusivă a mamei reclamante, care s-a preocupat îndeaproape de creșterea ei iar pârâtul nu-i poate oferi condițiile necesare creșterii și educării fiindcă nu are o locuință proprie, ci locuiește fără forme legale în comuna la părinții actualei concubine după cum rezultă din adresa nr.2457/MP/28.06.2007 emisă de MIRA - IPJ
Cuantumul cheltuielilor legate de obligația de întreținere a fost stabilit în raport de veniturile permanente realizate de pârât.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, arătând că instanța nu a ținut cont că apelantul a avut apărător ales în cauză, nepermițându-i să-l anunțe pentru a se prezenta la dezbateri;
La stabilirea perioadei de plată a pensiei de întreținere, instanța nu a avut în vedere faptul că minora se află și în prezent la el, obligându-l astfel nelegal la plata pensiei de la data introducerii acțiunii.
A mai arătat că în mod neîntemeiat a fost respinsă cererea reconvențională, atâta timp cât, din probele dosarului rezultă că dispune de condiții morale și materiale pentru creșterea minorei, iar faptul că în prezent fetița locuiește la el, se datorează neglijenței din partea mamei care nu o îmbrăca și nu o spăla.
Prin întâmpinarea depusă în apel, reclamanta intimată a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, susținând că soluția pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală.
Atât apelantul cât și intimata au solicitat suplimentarea probei testimoniale, apelantul propunând doi martori iar intimata doar un martor, declarațiile acestora fiind consemnate la filele 19, 24 și 25.
Tribunalul Mehedinți prin decizia nr.95/A/31.03.2008 a admis ca fondat apelul civil formulat de apelantul pârât, împotriva sentinței civile nr. 5998/12.12.2007 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S în dosar nr-,având ca obiect încredințare minor.
A schimbat parțial sentința, obligând pârâtul la pensie de întreținere începând cu data pronunțării prezentei decizii în loc de 25.06.2007,menținând restul dispozițiilor sentinței.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Soluționarea cauzei la termenul la care apărătorul ales al pârâtului a lipsit nejustificat la dezbateri, nu constituie un motiv de nelegalitate a hotărârii mai ales că, pârâtul prezent fiind, ar fi putut cere amânarea pronunțării în vederea depunerii de concluzii scrise din partea avocatului.
La fel și avocatul său, dacă ar fi considerat că dezbaterile ar putea avea loc la un termen când nu se poate prezenta, avea posibilitatea solicitării scrise a amânării pronunțării, lucru care nu a fost cerut.
Instanța de fond, în mod corect a interpretat probatoriul apreciind că, interesul exclusiv al minorei este de a fi încredințată spre creștere și educare mamei, în funcție de criteriile referitoare la vârsta fragedă, preocuparea mamei de îngrijire și educarea fetiței, asigurarea unui climat familial stabil și liniștit (alături de cealaltă soră maternă și o bunică) într-o locuință proprietate personală a intimatei.
Deși declarațiile martorilor audiați atât la fond cât și în apel sunt contradictorii, relevanță juridică trebuie acordată doar celor din care instanța poate aprecia căruia dintre părinți se poate încredința minora spre creștere și educare încât să fie atins scopul fundamental ce vizează interesul copilului.
Din declarațiile martorilor propuși de pârât (, și a) a rezultat că acesta se preocupă de creșterea și supravegherea minorei, însă acest criteriu izolat nu poate conduce la concluzia că minora trebuie încredințată tatălui.
Instanța trebuie să mai aibă în vedere cu ocazia încredințării și alți factori precum vârsta și sexul copilului, comportarea părinților față de copil înaintea despărțirii și preocuparea la educația copilului precum și de asigurarea unui climat familial.
de iubire ale copilului sunt mai puternice față de mamă decât față de tată, îndeosebi în primii ani ai copilăriei, atunci când copilul are și mai multă nevoie de îngrijirea mamei atât în ceea ce privește creșterea cât și formarea caracterului.
Din coroborarea tuturor declarațiilor de martori a rezultat că pârâtul nu are un domiciliu stabil locuind periodic fie în apartamentul din Dr. Tr. S proprietatea părinților lui, fie la la concubină.
De când a luat fetița de la mamă, pârâtul nu s-a preocupat nici de procesul de educație a minorei în sensul că nu a înscris-o la vreo unitate de învățământ preșcolar, după cum rezultă din depozițiile martorilor audiați în apel.
Mai mult, susținerile lui din cererea reconvențională, referitoare la imoralitatea reclamantei care ar influența negativ educația fetiței, nu au fost dovedite.
În consecință, soluția de admitere a acțiunii principale și de respingere a cererii reconvenționale cu privire la modalitatea de încredințare a minorei - este temeinică și legală.
În ceea ce privește petitul referitor la pensia de întreținere, instanța de apel a constatat că în mod greșit s-a stabilit că pârâtul datorează minorei pensie de la data introducerii acțiunii din moment ce minora se află în îngrijirea pârâtului din luna iunie 2007.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul -, precizând că mama minorei nu are serviciu și nu poate să-i asigure acesteia un trai decent, minora nefiind îngrijită corespunzător. Reclamanta mai are în îngrijire o minoră de 8 ani, dintr-o altă căsătorie, iar atunci când lipsește de acasă de se îngrijește mama concubinului.
taxă judiciară de timbru, împuternicire avocațială.
Intimata reclamantă formulează întâmpinare, solicitând respingerea recursului întrucât motivele invocate de pârât nu pot fi caracterizate ca și motive de nelegalitate, potrivit dispoz. art. 304 Cod pr. civ.
Instanța de apel a pronunțat o soluție temeinică și legală, făcând o aplicare corectă a legii, cu privire la măsura încredințării minorei mamei.
La solicitarea recurentului și în conformitate cu dispoz. art. 305 Cod pr. civ. instanța de recurs a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri, sens în care s-a depus la dosar un referat întocmit de medic neuropsihiatru și o adeverință medicală privind starea sănătății minorei.
Față de împrejurarea învederată de recurent privind intenția sa de a se adresa C în vederea evaluării psihologice a fetiței de către un psiholog instanța de recurs a dispus înaintarea unei adrese către această instituție în vederea întocmirii unui referat de evaluare psihologică a minorei.
Raportul de evaluare psihologică a fost întocmit și înaintat instanței, pentru termenul din 3.09.2008.
În susținerea recursului, pârâtul a mai depus la dosar înscrisurile menționate în practica.
Curtea constată ca fiind nefondat recursul, având în vedere următoarele considerente.
La încredințarea minorilor spre creștere și educare unuia dintre părinți trebuie avut în vedere atât dispozițiile Codului familiei cât și dispozițiile legii speciale - Lg. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Potrivit dispoz. art. 97 Codul familiei, ambii părinți au aceleași drepturi și îndatoriri față de copii minori, ei exercitând drepturile părintești numai în interesul acestora.
Așa cum rezultă din interpretarea dispoz. art. 98 Cod familie și art. 31 din Lg. 272/2004, măsurile privitoare la persoana și bunurile copiilor se iau de către părinți de comun acord, iar exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului.
În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor părintești și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.
În conformitate cu principiul interesului superior al copilului instanța trebuie să analizeze care dintre părinți oferă copilului acele condiții care să permită dezvoltarea sa psihică, mentală, morală și socială, luând în considerare în egală măsură posibilitățile materiale ale părinților, vârsta copilului, procesul de implicare al acestora în supravegherea și educarea copilului și nu în ultimul rând relația de afecțiune existentă între părinte și copil.
Împrejurarea că unul dintre părinți nu realizează venituri sau realizează venituri mai mici decât celălalt nu este determinantă la încredințarea unui minor,fiind doar unul din criteriile menționate mai sus ce nu poate fi analizat izolat.
Curtea apreciază ca și instanța de fond și cea de apel că mama are condiții materiale și morale pentru creșterea și educarea fetiței -din ancheta socială rezultând că aceasta realizează venituri desfășurând activitatea de vânzător fără contract de muncă dispunând de un spațiu de locuit adecvat.Ea este în măsură să asigure un climat familial stabil, care să-i asigure minorei protecție și siguranță.
Mediul familial oferit de mamă după separarea părinților fetiței nu i-a creat acesteia tulburări emoționale sau de altă natură, asemenea manifestări apărând în perioada în care minora se afla în îngrijirea tatălui.
Și tatăl are posibilități materiale,realizând venituri salariale și dispune de un spațiu de locuit corespunzător însă comportamentul fetiței așa cum este descris în raportul de evaluare psihologică - anxietate crescută, tulburări emoționale, temperament introvertit - conduce la concluzia că tatăl nu a știut să-și protejeze copilul de aceste dispute contradictorii avute cu mama, implicând-o direct în acest conflict, având o influență negativă în procesul de creștere și educare al acesteia.
Așa se explică tulburările psihice ale minorei care are vârsta de 5 ani și atitudinea sa negativă față de mamă așa cum este descrisă în raportul de evaluare psihologică.
În raportul de evaluare se menționează faptul că minora este atașată de tată și bunicii paterni însă acest atașament nu este determinant pentru încredințarea sa tatălui.
În același raport se fac aprecieri și cu privire la climatul familial oferit de tată însă nu sunt nici ele determinante pentru încredințarea minorei tatălui, având în vedere obiectivul fixat de instanță-evaluarea psihologică a minorei și oportunitatea luării ei în evidență în scopul găsirii celei mai adecvate soluții pentru acordarea unui eventual sprijin părinților în vederea îndeplinirii de către aceștia a obligațiilor ce le revin față de copil, împrejurarea că fetița este la o vârstă la care nu este în măsură să stabilească mediul familial în care se simte protejată și în siguranță și faptul că nu a fost observat și mediul familial oferit de mamă.
Instanța de judecată este aceea care face aprecieri asupra climatului familial oferit de părinți,în urma unei analize comparative a tuturor criteriilor avute în vedre la încredințare.
Acestea sunt argumentele pentru care instanța de recurs apreciază că într-adevăr este în interesul minorei să fie încredințată mamei spre creștere și educare și nu tatălui.
Constatând că hotărârea instanței de apel nu este supusă casării sau modificării pentru vreunul din cazurile prevăzute de art. 304 cod pr.civ. în temeiul art. 312 cod pr.civ. instanța de recurs va respinge recursul declarat de pârât ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul -, împotriva deciziei civile numărul 95A din 31 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă -, cu autoritatea tutelară PRIMĂRIA DR.TR.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 2008
Președinte, | Judecător, | Judecător, a |
Grefier, |
Red.
2 ex/2.10.2008
Tehn.red.
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Tatiana Rădulescu, Mariana Pascu
| ← Revocarea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
