Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 26/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(2280/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.26

Ședința publică de la 13.01.2010.

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Elena Vlad

JUDECĂTOR 2: Andreea Doris Tomescu

JUDECĂTOR 3: Ioana

GREFIER -

* * * * * * * * * * *

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul pârât, împotriva deciziei civile nr. 820 din 24.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă și cu Autoritatea Tutelară de pe lângă PRIMĂRIA SECTORULUI 5

are ca obiect - încredințare minor.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă de recurentul pârât personal, lipsind intimata reclamantă și cu Autoritatea Tutelară de pe lângă Primăria Sectorului 5

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței împrejurarea că recurentul a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la data de02.12.2009, dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul dispus de instanță p5rin rezoluția de primire a dosarului, fiind aplicat și un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, pe care instanța le anulează, chitanță aflată la fila 13 dosar.

Se mai referă depunerea șa dosar, la data de 07.01.2010, a unor note scrise, formulate de intimata reclamantă, prin care invocă excepția nulității recursului, în raport de dispozițiile art. 306 din Codul d e procedură civilă.

Curtea pune în discuție excepția nulității recursului, pentru nemotivarea acestuia în termenul prevăzut de lege.

Recurentul pârât arată că datorită stării de sănătate precare, respectiv că a suferit o intervenție chirurgicală pe cord deschis, a fost în imposibilitate de a formula motivele de recurs în termenul legal.

Curtea reține dosarul în pronunțare asupra excepției nulității recursului.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 19.11.2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul și a solicitat să se încredințeze mamei spre creștere și educare minorul, născut la data de 20.02.1996, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere lunare fată de minor.

Pârâtul a formulat în cauză întâmpinare prin care a invocat excepția de inadmisibilitate a cererii de încredințare a minorului, totodată solicitând respingerea ca neîntemeiată a cererii de obligare la plata pensiei de întreținere față de minor.

Prin sentința civilă nr.908/29.01.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 Baf ost respins ca inadmisibil capătul de cerere privind încredințarea minorului, fiind obligat pârâtul la plata către reclamantă în favoarea minorului a unei pensii de întreținere în cuantum de 1100 lei lunar, cu începere de la data introducerii acțiunii - 19.11.2009 și până la majorat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul care susține că în mod netemeinic și nelegal a fot obligat la plata pensiei de întreținere față de minor, deși părțile sunt căsătorite, nu sunt separate în fapt, locuiesc în același imobil și gospodăresc împreună, totodată soții ocupându-se de creșterea și educarea minorului rezultat din căsătorie.

Mai arată apelantul pârât că imobilul proprietatea sa aflat în B,-, sector 2, în prezent nu mai este închiriat, fiind reziliat contractul de locațiune la data de 28.02.2009, situație cunoscută și de Secția Financiară.

Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, prin decizia civilă nr.820 A din 24.06.2009, a respins ca nefondat apelul, reținând că din materialului probator al cauzei rezultă că minorul locuiește împreună cu ambii părinți, aflându-se în grija acestora, însă între soți există neînțelegeri legate de cuantumul contribuției acordată de pârât la întreținerea copilului, astfel că interesul superior al minorului impune stabilirea în concret a acestei contribuții din partea tatălui, în concordanță cu normele legale în materie.

La stabilirea cuantumului obligației de întreținere datorate de pârât au fost avute în vedere de către instanță dispozițiile art.94 alin.2 din Codul familiei care stabilesc că dacă întreținerea este datorată de părinte, aceasta se stabilește până la din câștigul său pentru un singur copil, sub acest aspect instanța de fond ținând cont atât de veniturile obținute din pensie cât și de veniturile de care beneficiază pârâtul din chirii, potrivit contractului de închiriere perfectat la 07.09.2006.

Împrejurarea că după pronunțarea sentinței apelate, respectiv la data de 28.02.2009 ar fi fost reziliat contractul de închiriere referitor la imobilul proprietatea pârâtului, susținere care de altfel nu a fost probată, nu este de natură să atragă nelegalitatea hotărârii avându-se în vedere că până la data mai sus arătată apelantul a deținut venituri din închirierea unui bun ce îi aparține în exclusivitate, astfel că admiterea punctului de vedere exprimat de pârât ar reprezenta o încălcare a dreptului minorului de a beneficia de întreținere din partea părintelui său.

A mai reținut instanța de apel că prima instanță a făcut o justă aplicare în cauză a prevederilor art.86-94 și 107 Codul Familiei, stabilind astfel că fiecare părinte trebuie să contribuie la cheltuielile necesare pentru creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a copilului, indiferent dacă părinții minorului sunt sau nu căsătoriți, gospodăresc împreună sau sunt despărțiți în fapt.

Împotriva acestei decizii a formulat, în termen legal, recurs apelantul - pârât.

Prin cererea de recurs recurentul arată că i nu s-a calculat corect pensia de întreținere. De asemenea, precizează că motivele de recurs le va depune ulterior.

Acestea au fost depuse la data de 10.12.2009.

Prin întâmpinare intimata - reclamantă a invocat excepția nulității recursului, Motivat de faptul că motivele de recurs nu au fost depuse în termen.

Excepția este întemeiată.

Potrivit art.302 lit.c Cod procedură civilă "cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

De asemenea, potrivit dispozițiilor art.303 Cod procedură civilă "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs.

Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte".

Decizia civilă nr.820 A din 24.06.2009 a Tribunalului București - Secția a III-a Civilă a fost comunicată recurentului - apelant pârât la data de 22.09.2009 (fila 34).

Prin urmare, motivele de recurs puteau fi depuse până la data de 08.10.2009.

Cum acestea au fost depuse la data de 10.12.2009 (cu două luni peste termenul legal) Curtea constată că excepția nulității recursului, pentru nedepunerea în termen legal a motivelor de recurs, este întemeiată.

Simpla nemulțumire a recurentului cu privire la cuantumul pensiei de întreținere consemnată în cererea de recurs nu echivalează cu o motivare a recursului, partea nemulțumită fiind obligată potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură civilă să indice în concret care a fost nelegalitatea săvârșită de instanță.

Așa fiind, și având în vedere că recurentul nu a formulat o cerere de repunere în termen și nici nu a produs dovezi din care să rezulte că a fost în imposibilitate să depună motivele de recurs până la data de 08.10.2009, Curtea urmează să constate nul recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată nul recursul formulat de recurentul - pârât împotriva deciziei civile nr.820 A din 24.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă și cu Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Sectorului 5

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 13.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.

Tehnodact.

Ex.2/3.02.2010

Secția a III-a Civ. -

-

Jud.sector 5. -

Președinte:Elena Vlad
Judecători:Elena Vlad, Andreea Doris Tomescu, Ioana

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 26/2009. Curtea de Apel Bucuresti