Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 330/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 330/
Ședința publică din data de 25 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: George PopaJUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 3: Irina
Judecător - - -vicepreședintele Curții de Apel
Grefier -grefier șef secție civilă
-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului civil declarat de către pârâtul, împotriva deciziei civile nr. 7 din 19.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta și autoritatea tutelarăPRIMĂRIA MUNICIPIULUI, în acțiunea având ca obiect încredințare minor.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19 mai 2009, consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 25.05.2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Galați la data de 26 februarie 2008, reclamanta - a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul -, să îi fie încredințată spre creștere și educare minora - cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea copilului.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că minora - a rezultat din relația sa cu pârâtul -, la data conceperii minorei fiind elevă în clasa a XI-a, la Liceul Energetic
După ce a rămas însărcinată, relația dintre părți a început să se deterioreze, în sensul că pârâtul a început să-i adreseze cuvinte jignitoare, să fie violent fizic și să o expună batjocorii publice.
Reclamanta a mai arătat că pârâtul înțelege să aibă legături părintești cu minora la orice oră, cu autoritate dictatorială, nesocotind programul de odihnă al copilului care este la o vârstă foarte fragedă.
La creșterea și educarea minorei este ajutată de părinți, la domiciliul cărora, de altfel, locuiesc.
Pârâtul -, prin întâmpinare și cerere reconvențională, a arătat că este de acord ca minora să-i fie încredințată reclamantei spre creștere și educare.
A solicitat, însă, stabilirea unui program de vizitare în fiecare sâmbătă și duminică între orele 10,00-20,00 la domiciliu său. În motivarea cererii a arătat că apreciază acest program ca fiind benefic pentru ambele părți, putând avea legătură cu minora, fără ca aceasta să se înstrăineze de el și de familia lui unde este iubită și îngrijită corespunzător. Pârâtul reclamant a mai arătat că nu este de acord ca minora să fie luată de reclamantă în Italia, acolo unde aceasta se află în prezent.
Prin sentința civilă nr. 4908 din 12 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr- a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta-pârâtă și, pe cale de consecință, a fost încredințată reclamantei-pârâte spre creștere și educare minora pârâtul-reclamant fiind obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea acesteia în cuantum de 25% din echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, astfel cum este stabilit de lege, începând cu data introducerii acțiunii - 26.02.2008 - și până la majoratul beneficiarei.
A fost admisă în parte și cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant, instanța stabilind în favoarea pârâtului-reclamant program de vizitare a minorei astfel: trei zile de sâmbătă și trei zile de duminică din fiecare lună, de la ora 10.00 la ora 20.00, la domiciliul pârâtului reclamant, anunțând în prealabil telefonic și în fiecare an, în perioada 01-15 august.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere că părțile sunt părinții minorei, că în prezent minora se află în grija reclamantei și că părțile au fost în parte de acord cu cererile reciproce, astfel că instanța a constatat acordul asupra următoarelor aspecte: încredințarea minorei către reclamantă; obligarea pârâtului la o pensie de întreținere și stabilirea unui program de vizitare a minorei de către pârât.
Împotriva sentinței civile nr. 4908 din 12.06.2008 a Judecătoriei Galația declarat apel reclamanta, criticând-o numai în ceea ce privește programul prelungit de vizitare a minorei, începând cu orele 10 până la orele 20, cât și cu privire la faptul că un program de luare în vacanța de vară în perioada 01- 15 august nu este posibil în acest moment, minora având 2 ani.
A solicitat, în aceste condiții, stabilirea unui program de vizitare a minorei de două ori pe lună, sâmbăta și duminica între orele 10-18, cu prealabila anunțare telefonică.
Prin decizia civilă nr. 7 din 19.01.2009 a Tribunalului Galația fost admis apelul declarat de reclamantă, a fost desființată în parte sentința civilă atacată și, în rejudecare, s-a stabilit în favoarea pârâtului-reclamant program de vizitare a minorei, astfel: de două ori pe lună, în prima și a treia sâmbătă sau duminică din lună, între orele 10 - 18, cu prealabila anunțare telefonică.
A fost obligat pârâtul către apelanta-reclamantă la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate și au fost înlăturate dispozițiile privitoare la luarea minorei la domiciliul intimatului în fiecare an în perioada 01 - 15 august.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut că la stabilirea programului de vizitare instanța de fond trebuia să aibă în vedere vârsta fragedă a minorei de numai 2 ani și împrejurarea că la această vârstă un copil are nevoie de un program de masă adecvat, un program de odihnă, recomandabil fiind ca oră de culcare orele 20,00, oră la care instanța a stabilit sfârșitul programului de vizitare.
Tot raportat la vârsta prea mică a minorei, instanța a apreciat că luarea acesteia în fiecare an în perioada 1-15 august la domiciliul pârâtului nu este oportună pentru moment. S-a apreciat că este în interesul minorei ca această vacanță de 2 săptămâni să fie solicitată la o vârstă mai mare a copilului, când și acesta va înțelege și conștientiza semnificația legăturii părintești.
Împotriva deciziei civile nr. 7 din 19.01.2009 a Tribunalului Galația declarat recurs pârâtul reclamant criticând-o pe motive de nelegalitate.
Sub un prim aspect, recurentul a susținut că hotărârea instanței de apel nu este motivată, aceasta necuprinzând motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței cu privire la luarea hotărârii de a stabili un alt program de vizitare a minorei decât cel solicitat de părți.
Pe de altă parte, recurentul a arătat că Tribunalul a încălcat principiul disponibilității acordând mai mult decât s-a cerut în apel în sensul că, a limitat la două zilele de vizită deși reclamanta nu ceruse acest lucru prin motivele de apel.
Recurentul a mai arătat că argumentul avut în vedere de instanța de apel atunci când a respins cererea sa de luare a minorei două săptămâni în vacanța de vară, argument întemeiat pe vârsta prea mică a copilului, nu poate fi reținut ca atare, acesta reprezentând, în opinia recurentului, o limitare excesivă a dreptului său de a avea legături firești cu minora.
În consecință, a solicitat admiterea recursului și modificarea deciziei atacate în sensul stabilirii unui program de vizitare a minorei care să includă posibilitatea luării acesteia la domiciliul recurentului trei zile de sâmbătă și trei zile de duminică în fiecare lună, de la ora 10 la ora 18 cu anunțarea telefonică prealabilă a reclamantei precum și luarea minorei la domiciliul recurentului două săptămâni în fiecare an, în perioada 01-15.08.
Prin întâmpinare, intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei atacate ca temeinică și legală.
Recursul este întemeiat și va fi admis pentru următoarele considerente:
Sub un prim aspect, Curtea constată că susținerea recurentului în sensul că decizia atacată nu este motivată în fapt și în drept nu este întemeiată.
Din verificarea hotărârii recurate prin prisma acestei critici, Curtea constată că în considerentele acesteia instanța de apel a arătat pe larg argumentele pe care le-a avut în vedere la adoptarea soluției, argumente ce vizează interesul superior al copilului ce trebuie avut în vedere întotdeauna la luarea oricărei hotărâri cu privire la creșterea și educarea acestuia.
Astfel, instanța de apel a ținut cont de vârsta fragedă a minorei, de programul de odihnă pe care îl are un copil la această vârstă, de legătura strânsă ce există între minoră și mama sa dar și de dreptul pe care copilul îl are de a întreține o legătură firească cu părintele căruia nu i-a fost încredințat spre creștere și educare, apreciindu-se în final că, cel puțin pentru moment, programul de vizitare a minorei trebuie să se desfășoare în limite mai restrânse fără a se exclude posibilitatea modificării ulterioare a acestuia în funcție de vârsta și evoluția copilului.
În ceea ce privește critica potrivit căreia instanța de apel ar fi acordat mai mult decât ceea ce s-a cerut prin motivele de apel formulate de reclamantă, Curtea constată că nici aceasta nu este întemeiată pentru următoarele considerente:
Prin cererea reconvențională formulată în fața instanței de fond, pârâtul reclamant a solicitat stabilirea unui program de vizitare a minorei constând în luarea acesteia la domiciliul pârâtului în fiecare zi de sâmbătă și duminică de la ora 10 la ora 20.
Printr-o cerere completatoare ulterioară, pârâtul reclamant a solicitat ca instanța să încuviințeze și luarea minorei timp de 14 zile în vacanța de vară, respectiv în luna august.
Prin întâmpinare, reclamanta pârâtă a precizat că este de acord în parte cu cererile pârâtului, respectiv cu luarea minorei la domiciliul acestuia doar o dată la două săptămâni, sâmbăta, între orele 10-18, cu prealabila anunțare telefonică.
În ceea ce privește solicitarea pârâtului de aol ua pe minoră două săptămâni în perioada vacanței de vară, la termenul din data de 10.04.2008, reclamanta, prin apărător, a precizat că nu este de acord întrucât copilul este prea mic, având doar vârsta de doi ani.
În apel, reclamanta și-a menținut aceeași poziție, precizând în plus, așa cum rezultă din mențiunile de la fila 3 din dosarul instanței de apel, că este de acord ca minora să fie luată de pârât la domiciliul lui de două ori pe lună, sâmbăta și duminica între orele 10-18, cu prealabila anunțare telefonică.
Prin decizia atacată, Tribunalul, admițând apelul reclamantei a stabilit în favoarea pârâtului un program de vizitare a minorei incluzând posibilitatea luării acesteia la domiciliul recurentului de două ori pe lună, în prima și a treia sâmbătă sau duminică din lună, acordând, astfel, mai puțin decât se ceruse de către reclamantă prin motivele de apel și în nici un caz mai mult, așa cum susține recurentul.
Prin urmare, însăși reclamanta, așa cum s-a arătat mai sus, a fost de acord, prin motivele de apel formulate, ca pârâtul să o ia pe minoră de două ori pe lună, sâmbăta și duminica, așa încât, stabilind că minora poate fi luată de două ori pe lună sâmbăta sau duminica instanța de apel a acordat mai puțin decât s-a cerut, hotărârea instanței de apel urmând a fi modificată doar sub acest aspect, cu respectarea principiului disponibilității părților.
În ceea ce privește solicitarea recurentului în sensul de a i se încuviința luarea minorei timp de două săptămâni în perioada vacanței de vară, mai precis în luna august, Curtea constată că în mod corect instanța de apel a apreciat că, la acest moment, cererea nu este întemeiată dată fiind vârsta fragedă a minorei care reclamă prezența permanentă a mamei de care este foarte atașată și respectarea unui program strict de masă, odihnă și joacă, program ce ar fi perturbat în condițiile în care minora ar fi scoasă pentru o perioadă atât de lungă de timp din mediul în care este obișnuită să trăiască.
Mai mult decât atât, la această vârstă, minora nici nu are reprezentarea noțiunii de "vacanță" astfel încât Curtea apreciază că, pentru moment, nu este în interesul acesteia admiterea solicitării formulate de recurent.
Pentru toate aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, recursul pârâtului va fi admis cu consecința modificării în parte a deciziei atacate doar sub aspectele deja arătate, menținând restul dispozițiilor acesteia și cu înlăturarea dispozițiilor contrare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil declarat de către pârâtul, împotriva deciziei civile nr. 7 din 19.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-
Modifică în parte decizia civilă nr. 7/19.01.2009 a Tribunalului Galați în sensul că pârâtul-reclamant va vizita pe minoră în fiecare lună în prima și a treia sâmbătă și duminică din lună, între orele 10-18, cu prealabila anunțare telefonică a reclamantei-pârâte.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate și înlătură dispozițiile contrare. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. și tehnoredactat motivare decizie /24.06.2009
decizie VM/26.06.2009
2 ex./26.06.2009
Fond: Judecătoria Galați: judecător -
Apel: Tribunalul Galați: judecători -
Președinte:George PopaJudecători:George Popa, Viorica Mihai Secuianu, Irina
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 145/2009. Curtea de... | Stabilire paternitate. Decizia 359/2009. Curtea de Apel Galati → |
|---|
