Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 346/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
COMPLET SPECIALIZAT DE FAMILIE ȘI MINORI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 346
Ședința publică din 7 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Maria Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Daniela Calai
JUDECĂTOR 3: Erica Nistor Președinte Secție Civilă
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 756/A/07.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect reîncredințare minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat pentru reclamanta recurentă, av. și pentru pârâtul intimat, av., lipsă Autoritatea Tutelară - Primăria municipiului
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei după care, s-a audiat minorul în camera de consiliu, declarația sa fiind consemnată separat atașată la dosar.
Reprezentanta reclamantei recurente depune la dosar extras CF nr. 24873 T, cu care înțelege să dovedească că pârâtul nu mai deține această locuință, de asemenea, arată că această locuință s-a vândut înainte de pronunțarea hotărârii primei instanțe.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului, modificarea deciziei civile recurate, cu consecința admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată, arătând că cele două instanțe nu au ținut cont de faptul că s-au schimbat condițiile care au fost avute în vedere la data pronunțării hotărârii prin care minorul a fost încredințat spre creștere și educare pârâtului, iar în momentul de față reclamanta poate asigura minorului condiții materiale, morale și afective, de asemenea, mai arată că sentința de încredințare a minorului către pârât, a fost pronunțată în lipsa reclamantei, nefiind respectat principiul contradictorialității, arătând că reclamanta nu a avut cunoștință de acel demers judiciar, fiind citată prin publicitate, deși pârâtul știa domiciliul reclamantei, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea recursului, menținerea deciziei civile atacate ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată, arătând că în mod corect cele două instanțe au reținut că nu s-au schimbat condițiile care au stat la baza încredințării minorului spre creștere și educare pârâtului, mai mult, reclamanta nu a plătit contribuția de întreținere stabilită pe seama minorului, și nici nu a contribuit la creșterea și educarea acestuia.
R E A,
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 756/7.11.2008, Tribunalul Timișa respins apelul declarat de reclamanta apelantă - împotriva sentinței civile nr.8088/17.06.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosar nr-, în contradictoriu cu paratul intimat
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut că prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei T sub nr-, reclamanta - a chemat in judecata pe paratul solicitand instantei sa dispuna prin hotararea pe care o va pronunta incredintarea minorului -, nascut la 28.07.2001 la ea; obligarea paratului la plata contributiei de intretinere pe seama minorului pana la ajungerea acestuia la varsta de 18 ani.
In fapt, reclamanta a aratat ca fară a fi căsătorită vreodată cu pârâtul, a avut cu acesta o relație de concubinaj din care a rezultat minorul, -, născut la 28.07.2001. In urma cu cativa ani, intrucat veniturile realizate in tara nu erau suficiente pentru a-si intretine copilul minor in bune condiții, a plecat in Spania pentru a gasi un loc de munca, fapt pe care l-a si realizat, lucrând in prezent ca ospătară la, realizând un venit net de 831 euro lunar. In toata aceasta perioada a menținut relațiile părintești cu fiul, vizitandu-l in tara ori de cate ori a avut ocazia, si trimitandu-i din Spania numeroase pachete cu imbracaminte, jucării si alte lucruri necesare pentru buna sa creștere si dezvoltare. Reclamanta a observat insa ca in perioada lipsei din tara tatăl minorului, paratul, nu s-a ocupat in mod corespunzător de creșterea si educarea fiului, având dese manifestări violente fata de acesta, relevând un total dezinteres pentru creșterea si dezvoltarea sa normala, copilul ajungând sa sufere de sindrom hiperkinetic si manifestând tulburări de adaptare in societate, astfel cum rezulta din actele medicale pe care le anexeaza in copie la dosar. violente ale tatălui fata de minor sunt atestate si prin certificatul medico-legal eliberat minorului in data de 26.10.2006, din care rezulta existenta la acea data a unor echimoze de dimensiuni mari pe corpul copilului, provocate de tratamentul fizic aplicat de către tatăl sau. Nici condițiile de trai oferite de către parat minorului nu sunt suficiente pentru a satisface in prezent nevoile unui copil aflat la vârsta școlara, acesta locuind impreuna cu tatăl sau si cu familia acestuia intr-un apartament compus din doua camere din care doar una este locuibila, cea de-a doua fiind in construcție de mai mulți ani si nefiind finalizata nici pana in prezent, condiții in care nevoile minorului pentru o buna creștere si instruire nu sunt asigurate.
Având în vedere toate aceste împrejurări, ținând cont in principal de comportamentul agresiv al tatălui față de minor si de faptul ca in mediul paternal dezvoltarea sa normala pe plan fizic si psihic este periclitata, reclamanta a solicitat pronuntarea unei hotărâri prin care să i se încredinteze spre creștere și educare pe fiul, -, născut la 28.07.2001, obligând pârâtul la plata unei contribuții lunare de întreținere în favoarea minorului până la ajungerea acestuia la vârsta de 18 ani. Deși, în prezent, reclamanta are reședința în Spania, are posibilități locative proprii în această țară, obținând venituri suficiente pentru a putea să îsi întrețina fiul în condiții decente, putându-i asigura tot ceea ce îi este necesar pentru o creștere și dezvoltare fizică și psihică normală.
In drept a invocat disp. art.65, 42, 44, 86.fam. raportat la art.107, 86, 94.fam.
Paratul a depus la dosar intampinare si cerere reconventionala prin care a solicitat respingerea actiunii principale si incredintarea minorului spre crestere si educare lui, majorarea contributiei de intretinere pe seama minorului, respectiv suma de 207,75 euro, reprezentand din venitul de 831 euro declarat de parata, obligarea paratei la plata pensiei de intretinere pentru perioada 13.01.2005-29.08.2007, respectiv pentru 31 de luni, rezultand suma de 3100 lei, cu cheltuieli de judecata.
In fapt, paratul a aratat ca din relațiile de concubinaj cu parata care au durat aproximativ 5 ani, la data de 06.08.2001, s-a născut minorul -, a cărei naștere a fost înregistrata pe numele lui, acela de. Prin sentinta civila nr.4757/04.05.2005, pronuntata in dosar nr.495/ 2005 al Judecătoriei Timișoara, i-a fost încredințat minorul -, iar in perioada ce a urmat parata nu a plătit niciodată contribuția de intretinere pe seama minorului si nici nu s-a interesat de acesta. Pe toata perioada relațiilor de concubinaj, pana in anul 2004, partile au locuit in apartamentul proprietatea paratului, impreuna cu minorul, imobil situat in T, str - -, -ll,.A,.2, jud. In toata aceasta perioada, reclamanta nu a lucrat niciodată, paratul fiind cel care a lucrat tot timpul, asigurând cele necesare lor si copilului. Dupa nașterea minorului,cu trecerea timpului, reclamanta se ocupa din ce in ce mai puțin de acesta, obișnuind frecvent sa plece seara in oras cu prietenele si sa vina destul de târziu. In urma cu aproximativ 4 ani, reclamanta a plecat in Spania si de atunci partile au mai vorbit de aproximativ 3 ori, nemaifiind interesata de parat si de copilul lor. In toata aceasta perioada nu a trimis bani, decât un singur pachet pentru minor si acesta in anul 2007. De cand reclamanta a plecat in Spania si pana in prezent minorul a fost crescut de parat, reclamanta nu a manifestat nici un interes fata de minor, nu a contribuit cu absolut nimic la cresterea si educarea acestuia, din aceasta cauza minorul este puternic atașat sufletește de tatal lui si nici macar nu intreaba de mama lui.
In perioada 15.09.2004 - 15.06.2007, minorul a fost înscris la Grădinița nr.13, din T, din cadrul Bisericii Penticostale T, perioada confirmata si de declarația educatoarei, declarație din care rezulta ca educatoarea nu a vazut-o niciodată pe mama in 3 ani de zile, iar comportamentul minorului a fost normal, participând împreuna la toate activitățile de la grădinița. In prezent, minorul este inscris in clasa I la Liceul cu program sportiv "", iar din declarația invatatoarei rezulta ca minorul este îngrijit bine si nu are probleme de comportament.
Paratul este asociat la o societate comerciala si angajat al acestei societăți, având un-venit lunar net de 1000 lei. In anul 2005 paratul a cumpărat un apartament cu 2 camere in T, pe care l-a inchiriat, locuind impreuna cu minorul si prietena lui intr-un apartament de serviciu. In prezent, apartamentul paratului este in renovare urmând a se muta impreuna in cel mai scurt timp. Tatăl paratului a decedat in luna ianuarie 2007.
Paratul este convins de faptul ca, reclamanta este neinteresata de minor, asa cum rezulta din cele prezentate anterior, prezenta cerere a reclamantei fiind introdusa la presiunile bunicii materne care pe langa faptul ca nu l-a ajutat deloc in toti acești ani i-a creat numai probleme, in plus reținând si alocația minorului care venea pe adresa ei.
Având in vedere cele sus-mentionate paratul a solicitat a se observa ca minorul este foarte bine crescut si îngrijit de el, a fost la grădinița, acum este înscris la scoală, are mulți prieteni si in atare condiții nu se poate schimba destinul unui copil trimitandu-l in alta tara unde nu cunoaste pe nimeni, nu cunoaște limba si mai ales langa o mama total dezinteresata.
Reclamanta a depus la dosar intampinare la cererea reconventionala prin care a solicitat respingerea excepției autorității de lucru judecat formulată de pârâtul-reclamant reconvențional, in materia încredințării copilului minor spre creștere și educare către unul dintre părinți instanța judecătoreasca putând modifica masurile privitoare la drepturile si obligațiile personale sau patrimoniale intre părinții si copii în cazul schimbării imprejurărilor ce au fost avute în vedere anterior, potrivit prevederilor art.65 raportat la art.44 alin.l fam.
Din contra, autoritate de lucru judecat exista in ceea ce priveste petitul 3 din actiunea reconventionala, respectiv cu solicitarea de aoo bliga pe reclamanta la plata contributiei pentru perioada 13.01.2005-29.08.2007, acest aspect fiind deja stabilit prin sentinta civila nr.4757/04.05.2005, neputandu-se emite un nou titlu executoriu cu privire la aceasta obligatie. Reclamanta a aratat ca nu a cunoscut existenta sentintei anterior indicate, fiind citata prin publicitate in acea cauza, desi paratul stia unde locuieste in strainatate, iar la domiciliul din tara s-a aflat in permanenta mama ei care o putea anunta imediat de proces pentru a putea veni sa isi exercite dreptul la aparare. Totodata a aratat ca imprejurarile avute in vedere de parat in cererea reconventionala sunt tendentioase si neconforme adevarului. Astfel, paratul a sustinut ca reclamanta in ultimii 4 ani nu s-a interesat aproape deloc de minor, sustineri care nu sunt adevarate, reclamanta trimitand bani si pachete pentru intretinerea minorului, acestea fiind ridicate fie de parat personal fie prin intermediul surorii sau al mamei reclamantei urmand a fi predate paratului, asa cum rezulta din copiile documentelor de plati internationale sau de transport din anii 2005-2007, anexate la dosar. Nici sustinerile referitoare la faptul că mama reclamantei ar fi retinut alocatia copilului nu sunt adevarate; in fapt toate aceste sume impreuna cu cele trimise de reclamanta fiind predate tot timpul paratului.
Prin sentinta civila nr. 8088/17.06.2008,pronuntata de Judecatoria T in dosar nr- s-a respins actiunea civila principala formulata de reclamanta-parata reconventionala - impotriva paratului-reclamant reconventional; s-a admis in parte cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant reconventional impotriva reclamantei-parata reconventionala -.
A majorat contributia de intretinere datorata de reclamanta paratului, pe seama minorului, nascut la 28.07.2001 stabilita prin sentinta civila nr.4757/04.05.2005 pronuntata in dosar nr.495/2005 al Judecatoriei T, irevocabila, de la cota de parte din venitul minim net lunar pe economia nationala la suma de 207,75 euro sau echivalentul in lei la data punerii in executare, incepand cu data introducerii cererii reconventionale - 09.10.2007 si pana la majoratul minorului.
A respins in rest cererea reconventionala
Pentru a hotara astfel, instanta de fond a retinut ca din relatia de concubinaj a partilor s-a nascut minorul, nascut la 28.07.2001. Prin sentinta civila nr.4757/04.05.2005 pronuțata de Judecatoria T in dosar nr.495/2005, minorul - a fost incredintat spre crestere si educare paratului, reclamanta find obligata la plata unei contributii de intretinere calculata la venitul minim net lunar pe economia nationala, incepand cu data introducerii actiunii si pana la majoratul minorului. In motivarea acestei hotarari se retine ca parata se afla in Spania, iar minorul a ramas in grija tatalui, cand acesta este la munca minorul se afla sub ingrijrea surorii tatalui; de cand reclamanta a plecat din tara a mai luat legatura cu paratul de aproximativ 3 ori, nu este interesata de conditiile de viata ale copilului si nu contribuie la intretinerea lui, asa incat instanta tinand seama de rezultatul anchetei sociale, de declaratiile martorilor l-a incredintat pe minor spre crestere si educare tatalui care îi ofera conditii bune. Hotararea se bazeaza pe disp.art.65 Codul Familiei coroborat cu disp.art.42 al 1 si 3 din Codul Familiei.
caracteristica a incredintarii minorului spre crestere si educare este aceea ce aceasta masura duce la scindarea ocrotirii parintesti, drepturile de a administra bunurile si de a reprezenta sau a incuviinta actele minorului trece asupra parintelui caruia i s-a incredintat copilul, tot lui îi revine obligatia de a se ingriji de sanatatea si dezvoltarea fizica, de educarea, de invatatura si pregatirea profesionala a copilului, celalalt parinte pastrand dreptul de a avea legaturi personale cu minorul, asa cum prevede art.43 al.3 din fam.; in consecinta, masura incredintarii minorului reprezinta o sanctiune civila, o reprobare din partea societatii a modului cum isi exercita unul dintre parinti drepturile parintesti.
In legatura cu hotararea de incredintare a minorului, reclamanta precizeaza ca nu a cunoscut despre existenta acesteia, fiind citata prin publicitate, desi paratul a cunoscut intotdeauna resedinta ei din strainatate, iar la domiciliul sau din tara se afla mama ei care o putea anunta oricand (fila 35 dosar). Referitor la acest ultim aspect, impotriva hotararii de incredintare a minorului, reclamanta avea posibilitatea promovarii unei contestatii in anulare intemeiata pe prev.art.317 al.1 pct.1 pentru nelegala citare.
In dovedirea cererii formulate reclamanta a solicitat audierea martorilor - si ; s-a dispus efectuarea anchetei sociale prin comisie rogatorie la domiciliul reclamantei.
Tot in sustinerea cererii sale reclamanta a depus la dosar copia unei scrisori medicale din data de 12.10.2005 in care se consemneaza ca minorul, pe atunci in varsta de 4 ani, prezenta diagnosticul tulburari de adaptare si un certificat medico-legal pe numele copilului din 26.10.2006 unde medicul legist a constatat ca minorul prezenta cate o echimoza pe fiecare fesa, insa nu a necesitat ingrijiri medicale; a mai depus reclamanta la dosar un set de fotografii care afirmativ ar fi realizate in apartamentul paratului, chitante privind expedierea unor sume de bani si pachete.
În aparare paratul a solicitat audierea martorilor si -, a depus la dosar caracterizari eliberate de educatoarea si invatatoarea copilului, certificat constatator eliberat de ORC, copia carnetului de elev al minorului si un set de fotografii.
In ancheta sociala efectuata la domiciliul paratului se consemneaza ca minorul locuieste impreuna cu tatal sau, concubina acestuia si fratele paratului intr-un apartament compus din 2 camere si dependinte, ca minorul si tatal sau sunt sanatosi din punct de vedere clinic, ca paratul realizeaza venituri; realizeaza venituri atat concubina paratului cat si fratele acestuia, iar din discutiile purtate de referentul autoritatii tutelare a rezultat ca acesta este puternic atasat de tatal sau. Paratul a facut dovada ca detine un apartament in proprietate si realizeaza venituri cu caracter de continuitate, fiind angajat la SC SRL, unde indeplineste functia de administrator al societatii.
Analizand probele administrate prin prisma disp.art.44 al.1 fam. instanta de fond a constatat ca nu s-au schimbat conditiile care au stat la baza incredintarii minorului - spre crestere si educare tatalui.
Raportat la prev.art.24 al.1, 2 si 4 din Legea nr.272/2004, instanta de fond a considerat ca se impune sa poarte o discutie cu copilul, care insa, nu a fost cosemnata si nu se regaseste la dosar, - avand in prezent varsta de 6 ani. In cadrul discutiei purtata cu minorul instanta a putut observa ca pentru el
, concubina paratului este mama, iar referitor la reclamanta spune ca este tot mama lui si ca este plecata demult in Spania si prefera copilul ca atunci cand vorbeste de reclamanta sa o numeasca "". A relatat ca " m-a vizitat acum doua saptamani si mi-a adus dulciuri". Cu paratul si cu concubina acestuia copilul se intelege bine, cei doi il ajuta la lectii, locuiesc intr-un apartament de 2 camere de pe-, impreuna cu fratele paratului care ocupa ce-a de-a doua camera. In final, copilul a declarat ca doreste sa ramana in continuare cu paratul si cu.
In consecinta, fata de motivele de fapt si temeiurile de drept expuse instanta de fond a considerat ca actiunea principala este nefondata si a respins-
In ceea ce priveste cererea reconventionala, prima instanta a considerat ca este intemeiata in parte si a admis-o in aceasta modalitate pentru urmatoarele considerente: la petitul 1 paratul solicita incredintarea minorului spre crestere si educare, problema rezolvata prin sentinta civila nr.4757/04.05.2005 pronuntata de Judecatoria T in dosar nr.495/2005 irevocabila la 18.08.2005. În al doilea petit se solicita majorarea contributiei de intretinere la care a fost obligata reclamanta prin hotararea anterior mentionata la cota de din venitul realizat in prezent, petit care a fost admis avand in vedere disp.art. 86 si 94 al. 1 si 3.fam. Atat in cererea de chemare in judecata cat si in ancheta sociala efectuata prin comisie rogatorie la domiicliul reclamantei se arata ca aceasta realizeaza un venit net lunar de 831 euro fata de care se va raporta contributia pe care urmeaza sa o plateasca reclamanta pe seama fiului sau.
In legatura cu cel de-al treilea petit al cererii reconventionale prin care se solicita obligarea reclamantei la plata contributiei de intretinere pentru minor pe perioada 13.01.2005-29.08.2007, instanta de fond a retinut ca paratul are la indemana titlul executoriu de care se poate prevala, respectiv sentinta prin care minorul i-a fost încredințat si reclamanta obligata la plata pensiei.
Împotriva sentinței civile nr. 8088/17.06.2008 pronuntata de Judecatoria T in dosar nr- a declarat apel reclamanta apelanta, inregistrat la Tribunalul sub nr. 12852/325 la data de 25.08.2008.
In motivare apelanta a solicitat admiterea apelului, casarea sentintei apelate si rejudecand cauza pe fond, admiterea cererii de incredintare a minorului spre crestere si educare apelantei, apreciind sentinta atacata ca fiind nelegala si netemeinica.
Reclamanta a invederat ca in cursul cercetării judecatoresti la prima instanta a depus o serie de acte, din care a rezultat ca minorul in data de 26.10.2006, a prezentat lovituri, dar nu au fost luate in considerare. De asememenea, mai arata apelanta ca intimatul nu are o locuinta stabila, acesta își schimba des domiciliul, locuind cu chirie intr-un apartament cu doua camere, confort 3, impreuna cu alte persoane, respectiv, intimatul, minorul, concubina intimatului, fratii acestuia, si un prieten. Acest aspect a fost relatat si de martorul, care a relatat fiind audiat in prima instanta ca apelantei nu i s-a permis sa ia legatura cu minorul, aspect ce nu a fost luat in considerare de catre instanta de fond.
A mai arătat că pârâtul nu are un serviciu stabil, în prezent fiind vânzător sezonier, are antecedente penale pentru furt, motiv pentru care a avut interdictie de intrare in Ungaria pentru o perioada de 4 ani, fiind retinut timp de doua saptamani de autoritatile maghiare. Minorul este lasat zilnic in intretinerea unchiului sau, in varsta de 20 de ani care este bolnav psihic si epileptic.
Paratul l-a izolat pe minor de familia apelantei, avand un comportament violent care se reflecta in teama permanenta pe care minorul o are in contact cu alte persoane, fapt retinut si de prima instanta din declaratia martorului.
Reclamanta a mai arătat ca instanta de fond a retinut ca nu a vizitat minorul, precizand ca nu a fost lasata de parat, fiindu-i pretinse diferite sume de bani pentru a putea petrece ceva timp cu minorul.
Reclamanta este incadrata in munca in Spania ca telefonista, realizand un salariu lunat de 1100 euro, si detine conditii locative pentru intretinerea minorului.
Totodata a invederat ca afirmatiile paratului precum ca nu ar fi platit pensie de intretinere nu sunt reale, si ca nu s-ar fi interesat de minor, aceasta i-a trimis pachete copilului,dar paratul a refuzat primirea lor.
Pârâtul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat apreciind hotararea primei instante ca legala si temeinica.
Analizand apelul prin prisma motivelor invocate precum si raportat la prev. art. 282-296.pr.civ, tribunalul l-a respins ca neîntemeiat.
Măsura reîncredințării copilului minor spre crestere si educare de la un parinte la celalalt așa cum este reglementata de art. 44.fam, iși găseste justificare si poate fi luata numai atunci cand se stabileste ca interesele minorului o cer, adica numai cand parintele in a cărei îngrijire se afla nu-i mai poate asigura conditiile necesare pentru o dezvoltare corespunzătoare.
Nici macar schimbarea partiala a conditiilor care, in ansamblul lor, au determinat încredintarea copilului, nu trebuie sa atraga neapărat revenirea asupra acelei masuri cat timp subzista elementele de baza hotaratoare care au justificat-o si care confirma necesitatea ca ea sa fie mentinuta chiar in interesul copilului, atat in ceea ce priveste posibilitatile materiale cat si legaturile afective care s-au creat intre minor si parintele caruia i-a fost incredintat.
Revenirea asupra măsurii, in sensul de a se lua copilul de la parintele caruia i-a fost incredintat trebuie sa aibă o justificare temeinică, bazata pe motive puternice care sa demonstreze ca mentinerea la acel parinte ar avea consecinte daunatoare bunei lui dezvoltari fizice, cresterii si educarii sale, altminteri nefiind indicat de a i se impune schimbari fortate in modul de viata cu care a fost deprins timp îndelungat si care nu se dovedeste a fi daunator.
Ori in prezentul litigiu nu rezulta ca s-au schimbat conditiile de baza avute in vedere de instanta atunci cand a dispus încredintarea minorului, ns. la 28.07.2001 la tatal spre crestere si educare, masura dispusa prin sentinta civila nr. 4757/04.05.2005,pronuntata de Judecatoria T in dosar nr. 495/13.01.2005 ramasa definitiva si irevocabila.
Nu s-a putut retine ca pârâtul nu are o locuinta stabila si ca isi schimba domiciliul, atat timp cat din continutul anchetei sociale efectuate in cauza Primaria municipiului T - Serviciul Autoritate Tutelara rezulta ca tatal domiciliaza intr-un apartament cu 2 camere închiriat.
Împrejurarea ca paratul intimat locuieste impreuna cu minorul in apartamentul inchiriat impreuna cu alte persoane, respectiv fratele tatalui si concubina acestuia este retinuta in ancheta sociala efectuata in cauza, dar nu rezulta ca acest aspect împieteaza asupra bunei cresteri si dezvoltari a minorului, retinându-se din ancheta sociala efectuata in cauza faptul ca minorul este puternic atașat de tatăl sau, existând o legătură speciala intre cei doi.
Nu s-a putut retine nici faptul ca paratul nu realizează venituri atât timp cât din înscrisurile de la dosar rezulta ca acesta este angajat la firma C L, si are in proprietate o locuința situată în T, str. - -,. 4, C,. 19, așa cum rezulta din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 661/11.05.2005 autentificat de Biroul Notarului Public din
Nu s-a putut retine nici împrejurarea ca reclamantei nu i s-a permis sa ia legătura cu minorul, atât timp cat din însăși declarația minorului data in Camera de Consiliu, in fata primei instanțe, rezulta ca a întâlnit-o pe mama sa pe parcursul procesului in fata instanței de fond, aceasta aducându-i dulciuri.
Nu s-a putut retine nici faptul ca paratul l-a izolat pe minor de aceasta având o teama permanenta in contact cu alte persoane, întrucât din declarația învățătoarei rezulta ca minorul se comporta normal la școala, este sociabil, leagă ușor prietenii.
Pentru cele arătate mai sus, tribunalul a reținut ca nu s-au schimbat în mod esențial împrejurările avute în vedere de prima instanță la încredințarea minorului la tată prin pronunțarea sentinței civile nr. 4757/04.05.2005 pronunțată de Judecătoria Timișoara, și a respins apelul reclamantei -.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate, cu consecința admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
În motivare a arătat că în mod greșit instanțele anterioare au respins cererea de reîncredințare a minorului -, raportându-se în principal la sentința civilă nr. 4757/4.05/2005 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. 495/2005, în sensul că nu s-au schimbat împrejurările ce au fost avute în vedere la data pronunțării hotărârii prin care minorul a fost încredințat pârâtului.
S-a mai arătat că sentința de încredințare a minorului către pârât a fost pronunțată în lipsa sa de la dezbateri, nefiind respectat principiul contradictorialității, că nu a avut cunoștință de acest demers judiciar, fiind citată prin publicitate, deși pârâtul îi cunoștea adresa, mai mult, cunoștea și adresa mamei sale, care avea posibilitatea să o înștiințeze; că instanțele au avut în vedere doar probatoriul administrat de pârât și ascultarea minorului de numai 6 ani, deși înscrisurile depuse la dosar și declarațiile martorilor propuși de reclamantă, constituie probe importante, ce nu pot fi ignorate cu ușurință; că autoritatea tutelară s-a limitat la efectuarea unei anchete sociale pur descriptive, fără implicarea și profesionalismul impus de legiuitor; că este irelevant că pârâtul deține în proprietate un apartament, când în realitate locuiește cu chirie împreună cu minorul și alte 4 persoane, iar pe de altă parte, din actele medicale rezultă că minorul suferă de un sindrom hiperkinetc și manifestă tulburări de adaptare în societate; că din declarațiile martorilor rezultă că s-a interesat de copil, și că pârâtul a fost acela care în mod constant a împiedicat-o să aibă relații personale cu acesta, încercând să o îndepărteze de el, arătând că dispune de toate condițiile necesare pentru creșterea și educarea minorului, sub aspect material, moral și afectiv.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9. pr. civ..
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că în mod corect cele două instanțe au reținut că nu s-au schimbat condițiile care au stat la baza încredințării minorului spre creștere și educare pârâtului.
Curtea, analizând recursul prin prisma motivelor de fapt invocate, a căror argumentare a putut face încadrarea în dispozițiile art. 304 pct. 9. pr. civ. cu aplicarea art. 299 și urm. pr. civ. raportat la art. 312 alin. 1. pr. civ. a constatat că este nefondat.
Astfel, în caz de schimbare a împrejurărilor care au determinat încredințarea copilului, articolul 44 din Codul familiei prevede că instanța judecătorească va putea modifica măsurile privitoare la drepturile și obligațiile personale sau patrimoniale între părinții divorțați și copii.
Măsura reîncredințării copilului minor spre creștere și educare de la un părinte la celălalt își găsește justificarea și poate fi luată numai atunci când se stabilește că interesele minorului o cer, adică numai când părintele în a cărei îngrijire se află nu-i mai poate asigura condițiile necesare pentru o dezvoltare corespunzătoare.
Schimbarea parțială a condițiilor care, în ansamblul lor, au determinat încredințarea copilului, nu pot atrage neaparat revenirea asupra acelei măsuri, cât timp subzistă elementele de bază hotărâtoare care au justificat-o și care confirmă necesitatea ca ea să fie menținută în chiar interesul copilului, atât în ceea ce privește posibilitățile materiale, cât și legăturile afective ce s-au creat între minor și părintele căreia i-a fost încredințat.
Revenirea asupra măsurii, în sensul de a se lua copilul de la părintele căruia i-a fost încredințat, trebuie să aibă o justificare temeinică, bazată pe motive puternice care să demonstreze că menținerea la acel părinte ar avea consecințe dăunătoare bunei lui dezvoltări fizice, creșterii și educării sale.
În speță, argumentele invocate de reclamantă nu constituie motive temeinice pentru schimbarea măsurii față de minor, cum corect au reținut primele instanțe atunci când au analizat probatoriul administrat în cauză. Nefiind motive esențiale, în sensul dispozițiilor art. 44 din Codul familiei, în mod just tribunalul a confirmat soluția instanței de fond prin care s-a respins acțiunea de reîncredințare a minorului către reclamantă.
Față de considerentele arătate, Curtea va respinge recursul declarat de reclamanta recurentă împotriva deciziei civile nr. 756/A/07.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta recurentă împotriva deciziei civile nr. 756/A/07.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. 22.04.2009
Tehnored. 2 ex./27.04.2009
Instanța de apel:;
Prima instanță:
Președinte:Maria LăpădatJudecători:Maria Lăpădat, Daniela Calai, Erica Nistor
← Divort. Decizia 727/2009. Curtea de Apel Ploiesti | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
---|