Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 586/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2542/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.586
Ședința publică de la 30 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Fănica Pena
JUDECĂTOR 2: Cristina Nica
JUDECĂTOR 3: Mariana Haralambe
GREFIER - - -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea recursului formulat de recurenta reclamantă pârâtă, împotriva deciziei civile nr. 975 din 11.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât - reclamant și autoritățile tutelare din cadrul PRIMĂRIEI SECTOR 2 B și PRIMĂRIA SECTOR 6
are ca obiect - încredințare minor.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică de la data de 23 martie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte din prezenta, când Curtea, pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea cauzei la data de 30 martie 2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
La data de 08 august 2007 prin cererea înregistrată în dosarul nr- și declinată către Judecătoria Sectorului 6 B prin sentința civilă nr. 45600 din 05 mai 2007 Judecătoriei Sectorului 2 B, ca urmare a admiterii excepției de necompetență teritorială, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună desfacerea căsătoriei încheiată de părți la data de 01 noiembrie 2002, din culpa pârâtului, încredințarea, mamei, spre creștere și educare a minorului născut la data de 08 august 2002 și obligarea pârâtului la pensie de întreținere pentru minor, revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei - acela de - cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul a depus cerere reconvențională la data de 24 mai 2007 prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din vina reclamantei - pârâte și încredințarea minorului spre creștere și educare, tatălui, obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată.
În cauză s-au administrat pentru părți, probele cu referate de anchetă socială care concluzionează ca instanța să încredințeze minorul spre creștere și educare unuia din părinți, în raport de probele administrate în cauză și în interesul superior al copilului, interogatorii, declarații de martori, contracte de prestări servicii - zugrav, instalator etc. de către pârât, adeverințe de venituri ale părinților, certificate medicale, caracterizarea de la grădinița de copii din sectorul 6 privindu-l pe minor și preocuparea părinților pentru acesta, inclusiv pentru plata grădiniței, caracterizări pozitive de la vecinii din blocul în care pârâtul locuiește cu concubina sa, chitanțe de plată a grădiniței aparținând reclamantei și pârâtului.
Prin sentința civilă nr. 7951 din 06 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B în dosarul nr-, s-au admis în parte acțiunea principală și cererea reconvențională, s-a declarat desfacerea căsătoriei încheiată de părți la data de 01 noiembrie 2002 și înregistrată în Registrul Stării Civile a Consiliului Local al Sectorului 3 B sub nr. 2473, din culpa comună a soților, s-a dispus ca reclamanta - pârâtă să-și reia numele purtat anterior căsătoriei - acela de, a fost încredințat minorul, născut la data de 08 august 2002 spre creștere și educare pârâtului - reclamant, fiind obligată reclamanta - pârâtă la plata în favoarea minorului a unei pensii de întreținere de 110 lei lunar, începând cu data de 06 decembrie 2007, până la majoratul copilului.
S-a încuviințat reclamantei - pârâte să aibă legături personale cu minorul, stabilindu-se următorul program: luarea copilului din domiciliul tatălui în fiecare săptămână de vineri ora 1800până duminică ora 1800, prima săptămână din vacanța de iarnă, vacanța de Paști și primele cinci săptămâni din vacanța de vară.
Pentru a se dispune desfacerea căsătoriei din culpa comună a părților, instanța de judecă a avut în vedere probele cu martori audiați în cauză și a făcut aplicarea art. 38 din Codul familiei, art. 617 alin. 1 și 2 Cod de procedură civilă, și respectiv art. 40 alin. 3 din Codul familiei pentru a dispune revenirea la numele purtat anterior căsătoriei de către reclamantă.
Privitor la soluția de încredințare a minorului spre creștere și educare, tatălui, s-au avut în vedere referatele de anchetă socială de la domiciliul acestuia din care rezultă că tatăl împreună cu prietena sa, martora, se ocupă de copil, care este foarte atașat de aceștia și care-l iau de la grădiniță, copilul fiind sociabil, îngrijit și aparent sănătos, fiind achitate taxele de grădiniță, inclusiv de către mamă, declarația martorei care arată că pârâtul lucrează în baza contractelor de prestări servicii (zugrăveli, instalații etc.) și este și încadrat cu contract de muncă, având un salariu de 500 lei lunar, declarația martorei care arată că reclamanta, deși separată de soț, aducea bani, atât soțului cât și copilului pentru a putea trăi.
S-a concluzionat că potrivit cu prevederile Legii nr. 272/2004, este în interesul minorului de a fi încredințat, tatălui, spre creștere și educare, pentru a rămâne în continuare în mediul familial în care a crescut, tatăl oferind garanții morale și materiale pentru a crește copilul, astfel cum o face încă de al vârsta fragedă a minorului de 2 ani și 9 luni, fiind respinsă cererea cu același obiect formulată de către reclamanta - pârâtă, în favoarea căreia s-a stabilit un program corespunzător de vizitare potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, art. 43 alin. 3 din Codul familiei și art. 97 alin. 1 coroborat cu art. 98 alin.1 din Codul familiei, asigurându-se nevoia firească a copilului de a avea o legătură stabilă și continuă cu mama sa și de a se bucura de prezența acesteia, săptămânal și în vacanțe.
Potrivit cu veniturile din adeverința depusă la dosar, reclamanta a fost obligată să plătească pensie de întreținere de 110 lei lunar pentru minor, conform art. 42 alin. 3 și art. 94 alin. 3 din Codul familiei.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta - pârâtă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul soluției de încredințare a copilului spre creștere și educare, tatălui, în condițiile în care, la vârsta minorului de doar 5 ani, acesta are nevoie de prezența și afecțiunea mamei, mama are o locuință stabilă și venituri salariale, în timp de pârâtul stă cu chirie și nu are un loc de muncă stabil, fiind schimbate locuințele, de către acesta în mod frecvent copilul fiind reținut de la frecventarea grădiniței, solicitându-se admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței și încredințarea minorului, spre creștere și educare, mamei, cu obligarea tatălui la o pensie de întreținere pentru copil și stabilirea unui program de vizitare minor.
În precizările motivelor de apel, reclamanta a arătat că pârâtul l-a rupt brutal pe copil de mama sa, luându-l de la bunicii materni din - județul P, fără consimțământul său, purtându-l prin diferite locații ocupate cu chirie, cu concubina sa, reclamanta fiind nevoită să apeleze la organele de poliție pentru a-și găsi și vizita copilul, pârâtul consumând băuturi alcoolice, astfel cum rezultă din declarațiile de martori, ignorate la fond, în timp de reclamanta are un loc de muncă stabil, o locuință corespunzătoare astfel cum rezultă din ancheta socială efectuată în spațiul pe care aceasta îl deține în P, declarațiile martorei și înscrisurile dosarului.
Prin întâmpinarea de la dosar, intimatul - pârât a solicitat respingerea apelului, întrucât copilul este bine îngrijit de el și concubina sa, de la vârsta de 2 ani și 9 luni, mama având contact sporadic cu copilul, datorită programului ei, iar faptul că și-a schimbat locuința nu-i poate fi imputabilă, urmărindu-se în mod firesc, plata unei chirii mici, depunând și o adeverință în sensul că este salariat al SC SRL cu contract de muncă din 01 decembrie 2007 cu un salariu de 500 lei, dar și o serie de convenții de prestări servicii - zugrăveli, instalații etc. și încasarea unor sume de bani, în martie și mai 2008, având ca beneficiar Asociația de proprietari - 6, sector 2.
Reclamanta a depus în sprijinul apelului, adeverința de la Grădinița nr. 83 din care rezultă că pe lunile februarie, martie, aprilie și mai 2008, minorul mai mult a lipsit, decât a fost prezent, adrese către Secția 6 Poliție pentru a fi găsită noua adresă a pârâtului spre a fi vizitat copilul de către mamă, răspunsul din 13 februarie 2008, în sensul că pârâtul a locuit în-, sector 6, dar nu se poate stabili unde locuiește în prezent, împreună cu minorul, chitanța de plata pensiei de întreținere pentru minor de către apelantă, mai multe caracterizări pozitive la adresa caracterului reclamantei, efectuate de către colegii de serviciu (ea fiind vânzător la SC SRL - P).
S-a efectuat o anchetă socială în iulie 2008 la noua adresă a pârâtului din-, din care rezultă că este în interesul superior al minorului de a fi încredințat spre creștere și educare tatălui, deși ambii părinți s-au ocupat, deopotrivă de copil, întrucât minorul este mai atașat de tată, iar acesta s-a implicat mai mult în creșterea sa, apreciindu-se că schimbarea mediului de viață al copilului ar dăuna dezvoltării sale în prezent.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta - pârâtă, criticând-o pentru nelegalitate potrivit art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă - cu referire la art. 43 alin. 3, art. 97 din Codul familiei și art. 2, 14 și 16 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, solicitându-se modificarea în parte a deciziei, în sensul încredințării mamei, spre creștere și educare a minorului și modificarea programului de vizitare, dar în favoarea intimatului - pârât, în sensul ca acesta să-l ia pe copil din domiciliul mamei la domiciliul acestuia, în I și a III a săptămână din lună, de vineri de al ora 1800până duminică orele 1800, în primele trei zile din vacanța de iarnă, în primele trei zile din vacanța de Paști, în prima lună din vacanța de vară, cu readucerea minorului în domiciliul mamei.
Prin recursul - motivat amplu - s-a arătat că prin soluția fondului, menținută în mod greșit în apel, cu ignorarea întregului probatoriu, anchetele sociale și recunoașterile pârâtului la interogatoriu - s-a denaturat actul de justiție în prezenta cauză "fiind încredințat minorul spre creștere și educare, tatălui, în condițiile în care martorii au arătat că pârâtul este consumator de alcool, lucrează sporadic, contractele de servicii de la dosar nepurtând ștampilele angajatorului", locuiește cu concubina sa care a fost și martor în cauză, schimbând locațiile în care este purtat și minorul, pe care mama - recurenta nu-l poate vizita, ea apelând în mod frecvent la organele de poliție, spre a-și putea vedea copilul și care lipsește tot mai mult, în ultimul timp, de la grădiniță, tatăl ocupându-se de copil, mai mult în week-end, astfel cum declară și martorii în cauză, copilul având nevoie urgentă de prezența și supravegherea mamei, care să vegheze la sănătatea sa fizică și psihică, afectivă, la pregătirea sa preșcolară, mama având toate garanțiile materiale și morale, în acest sens depunând înscrisuri din care rezultă că are un contract pentru locuința mătușii sale din P, până când minorul va împlini vârsta de 18 ani, ancheta socială a arătat că mama prezintă condiții corespunzătoare pentru creșterea și educarea minorului, adresă de venituri de circa 1.000 euro/lună, adrese repetate către organele de poliție pentru ca recurenta să fie sprijinită - pentru a-și vedea copilul.
S-a mai arătat că s-au ignorat declarațiile de martori care arătau că tatăl consumă alcool, astfel că într-o astfel de împrejurare a fost chemată ambulanța, fiind stabilit un diagnostic - pe loc - de "comă alcoolică" pentru intimat, dar și în sensul că soția lucra și aducea bani în casă pentru copil și soț, pentru a putea trăi, înscrisurile depuse de pârât la dosar care nu are nici o calificare - de instalator, zugrav, electrician - necorespunzând adevărului, ca și declarațiile date de concubina acestuia, că el lucrează cu contract de muncă și realizează venituri și din munci realizate potrivit convențiilor civile.
Iar grădinița era achitată de reclamantă,ca și cea mai mare parte a chiriei când locuiau împreună, intimatul nerealizând venituri.
Instanțele au ignorat anchetele sociale de la domiciliul recurentei, dar și faptul că pârâtul l-a luat pe copil cu forța de la bunicii materni din P și fără acordul ei, astfel cum a și recunoscut la interogatoriu, schimbându-și apoi adresele, pentru ca mama să nu-și poată vedea copilul.
Cu privire la programul de vizitare, față de cel fixat de prima instanță, s-a solicitat modificarea, în sensul solicitat în recurs, cu motivarea că nu este firesc ca fiecare sfârșit de săptămână, copilul să se afle la tată, fiind suficient doar de două ori pe săptămână pentru ca și mama să-l ducă pe minor la teatru, la pregătire fizică, la engleză etc.
În sprijinul recursului, s-au mai depus adrese de înregistrare în cursul anului 2008 sesizărilor efectuate la organele de poliție de către recurentă, și o plângere penală îndreptată împotriva intimatului - pârât pentru nerespectarea de către acesta a hotărârii judecătorești de stabilire a programului de vizitare minor și o procură specială de reprezentare a recurentei de către mandatarul - autentificată sub nr. 2005 din 28 octombrie 2008 la Biroul Notarului Public "G și ".
Intimatul - pârât a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât referirea doar la ancheta socială efectuată la domiciliul său de către instanță, nu înseamnă că nu s-au avut în vedere și ancheta socială de la adresa recurentei și celelalte probatorii, spre a-i fi încredințat copilul spre creștere și educare, iar faptul că și-a schimbat locația este ceva firesc, dacă noua locație este mai bună, iar copilul a lipsit de la grădiniță, doar în perioadele în care a fost bolnav, în mod nejustificat fiind contestate contractele sale de prestări servicii, el fiind angajat și cu contract de muncă - vopsitor auto la SC SRL, iar faptul că el nu are studii, nu înseamnă că nu se poate ocupa de creșterea copilului, nefiind de acord nici cu modificarea programului de vizitare care s-ar putea stabili în favoarea sa, în plus mama neachitându-și pensia de întreținere stabilită în sarcina sa, pentru care i-a formulat o plângere penală pentru abandon de familie.
Intimatul a anexat înscrisuri privind notificarea din 02 decembrie 2008 recurentei pentru plata pensiei de întreținere, plângerea penală din februarie 2009 formulată pentru abandon și un contract individual de muncă al numitei la SC din 31 decembrie 2008. Recurenta a depus și certificate medico - legale de lovire a minorului datând din 23 octombrie 2008, având multiple echimoze, în zona facială și pe corp, fiind menționate, între altele, starea hipoponderală ( 16 Kg la 6 ani), multiple carii dentare, fiind necesare zile de îngrijire medicală și tratament stomatologic de specialitate.
S-a mai depus de către recurentă un contract de colaborare cu pe durată determinată, în limba italiană și în traducere autorizată în limba română, un contract de donație către recurentă de către angajatorul italian a sumei de 15.000 euro, spre a-i servi recurentei la creșterea minorului, cu dovada plăților efective și un contract de comodat pentru locuința din P - o cameră - către recurentă, de către ( recurentei), cu titlu gratuit, până la împlinirea de către minor a vârstei de 18 ani - autentificat sub nr. 2009 din 28 octombrie 2008.
Recursul este fondat.
Curtea constată că instanțele anterioare au analizat în mod superficial probatoriul de la dosar, având în vedere, în soluția de încredințare a minorului, doar ancheta socială efectuată la locația tatălui și declarațiile martorilor în favoarea acestuia, inclusiv a prietenei sale, reținându-se că tatăl și prietena acestuia se ocupă foarte bine de minor, acesta este bine îngrijit, îl duc la grădiniță etc. ignorându-se ancheta socială favorabilă recurentei - reclamante - pârâte, a declarațiilor martorilor săi, dar și interogatoriile, concluzionând astfel în mod greșit că minorul este mai atașat de tată - deși acestea erau consemnări ale spuselor acestuia din ancheta efectuată la domiciliul său, în sensul că tatăl a fost mai preocupat de copil, pe care l-a crescut împreună cu prietena sa, de la vârsta de 2 ani și 9 luni.
În apel, instanța a ignorat, de asemenea probatoriul administrat de mamă, inclusiv în calea de atac a apelului, concluzionând că deși ambii părinți s-au ocupat de copil, tatăl prezintă toate garanțiile pentru a-i fi încredințat minorul, spre creștere și educare, fiind în interesul superior al copilului, potrivit cu prevederile Legii nr. 272/2004, ca acesta să rămână la tată, pentru asigurarea continuității mediului în care s-a dezvoltat, schimbarea având drept consecință, afectarea creșterii sale.
Or, astfel cum a susținut recurenta în criticile sale din apel (și din recurs) - ignorate în decizia recurată, în fapt "după o ceartă aprigă cu bunicii materni ai copilului" a pârâtului, acesta l-a luat pe copil din - P, astfel cum recunoaște și la interogatoriu, și nu cu acordul recurentei - reclamante, astfel cum afirmă intimatul, schimbându-și apoi des domiciliul, astfel că mama, spre a-și vedea copilul, era necesar să stabilească noua adresă a pârâtului, apelând la organele de poliție, situația creată determinând promovarea acțiunii de divorț și cererea accesorie de încredințare a copilului.
Or, invocata stare de continuitate a mediului în care a fost crescut și educat copilul de către tată și prietena sa, martora nu corespunde realității, mediul fiind schimbat, chiar dacă în mod justificat din punctul de vedere al condițiilor și cuantumului chiriei din punctul de vedere al intimatului, dar care nu poate caracteriza mediul stabil reținut în mod nelegal și de către instanța de apel.
Cu privire la condițiile oferite copilului - de locație, de venituri - de către recurenta - mamă, ele apar pozitive, în raport cu cele ale pârâtului, inclusiv prin noile înscrisuri depuse la dosar în recurs.
Cu privire la modul în care a fost îngrijit copilul se observă, cu precădere din înscrisurile medico - legale depuse în recurs, din care rezultă că minorul este sub greutatea normală vârstei sale ( 16 Kg la 6 ani), cu carii dentare, cangrenare etc. care necesită tratament stomatologic (el nefiind prezentat niciodată, la un cabinet medical), cu multiple echimoze pe corp și în zona capului ce-ar fi putut fi produse, inclusiv prin lovire cu corp dur etc.
Aceste aspecte, unite cu lipsa copilului de la grădiniță, zile întregi din lunile februarie - mai 2008, pârâtul afirmând că în aceste zile, copilul a fost bolnav, determină Curtea să aprecieze că minorul aflat la tată, nu a fost în mod corespunzător îngrijit și educat, potrivit vârstei sale.
Din sesizările repetate la organele de poliție, s-a constatat că recurenta - reclamantă în calitate de mamă, care beneficia de un program de vizitare minor prin sentința judecătorească a primei instanțe, era împiedicată să-și vadă copilul, inclusiv prin neanunțarea noii locații închiriate, recurenta având, din acest punct de vedere și un impediment obiectiv de a nu putea trimite pensia de întreținere stabilită în sarcina sa, pentru copil.
Privitor însă, la susținerea recurentei că intimatul - pârât nu lucrează și că respectivele contracte de prestări servicii depuse la dosar nu ar fi reale, Curtea constată că ea nu poate fi primită, aceste acte neputând fi considerate înscrisuri false, în lipsa unor probe certe în acest sens.
Intimatul - pârât a depus și contractul său de muncă la SC SRL pentru care realizează un venit lunar de 500 lei - care, de asemenea, nu poate fi ignorat.
Contractul de muncă al prietenei sale, încheiat cu SC - B este irelevant în cauză, întrucât într-o cerere de încredințare spre creștere și educare a minorului, prezintă relevanță - probele care demonstrează veniturile părinților minorului, eforturile lor personale pentru a oferi condițiile optime de creștere a minorului și nu ale altor persoane.
Astfel - în interesul superior al copilului - avându-se în vedere considerentele reținute mai sus, Curtea constată că mama - recurentă oferă condiții și garanții reale, materiale și morale de creștere și educare a copilului, care la vârsta sa, are o mare nevoie, inclusiv de ordin afectiv, de a se afla în prezența și supravegherea mamei, pentru o bună dezvoltare fizică și psihică a sa. Tatăl va veghea însă, deopotrivă, la creșterea și educarea copilului său, pentru care, fără îndoială, are afecțiune, dar din poziția părintelui căruia nu i-a fost încredințat copilul, astfel că un timp, programul de vizitare, nu va fi modificat, ci va fi fixat astfel, în favoarea intimatului - pârât, nefiind elemente esențiale de îngrădire pentru intimat a acestui program, susținerile recurentei în acest sens, neputând fi primite.
Curtea observă, că este necesar, în interesul copilului în cauză, ca ambii părinți să nu privească relația părinte - copil, doar din perspectiva dreptului părintelui de a veghea la creșterea și educarea copilului, ci mai ales din perspectiva obligației lor de a crește și educa pe minor și mai ales al dreptului copilului de a beneficia de condițiile optime de mediu, viață, educație, hrană, locuință etc. pe care le poate oferi părintele căruia urmează a-i fi încredințat.
Având în vedere aceste considerente, potrivit art. 312 Cod de procedură civilă, va fi admis recursul, modificată în parte decizia recurată, schimbată în parte sentința apelată și pe fond, încredințarea minorului, spre creștere și educare, mamei reclamante - pârâte, cu obligarea pârâtului - reclamant la o pensie de întreținere lunară de 125 lei/ron, în raport de veniturile stabile ce rezultă din adeverința de la dosar, de la data pronunțării prezentei decizii - 30 martie 2009, până la majoratul copilului.
Va fi încuviințat un program de vizitare a copilului de către pârâtul - reclamant, corespunzător celui de care a beneficiat recurenta prin hotărârea inițială la fond, tatăl păstrând astfel legătura personală cu copilul.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei recurate.
Potrivit art. 274 Cod de procedură civilă, se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta - reclamantă - pârâtă, împotriva deciziei civile nr. 975 din 11 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât - reclamant și Autoritatea tutelară din cadrul Primăria Sectorului 2 B și Primăria Sectorului 6
Modifică în parte decizia recurată, în sensul că admite apelul, schimbă în parte sentința apelată și pe fond dispune:
Încredințează pe minorul spre creștere și educare, reclamantei - pârâte, și obligă pe pârâtul - reclamant la plata lunară a unei pensii de întreține de 125 lei, de la pronunțarea prezentei decizii, până la majoratul copilului.
Încuviințează pârâtului - reclamant să aibă legături personale cu minorul, potrivit următorului program de vizitare, cu posibilitatea luării minorului din domiciliul mamei: în fiecare săptămână, de vineri ora 1800până duminică orele 1800, prima săptămână din vacanța de iarnă, vacanța de Paști, primele trei săptămâni din vacanța de vară.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
a
Grefier,
Red.
.
2ex./09.04.2009
-3.-;
Jud.6.-
Președinte:Fănica PenaJudecători:Fănica Pena, Cristina Nica, Mariana Haralambe
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
