Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 514/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 514
Ședința publică de la 11 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 2: Viorica Olariu
JUDECĂTOR 3: Valeria Cormanencu
Grefier:
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile nr. 334 din 06 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași,în contradictoriu cu intimata,având ca obiect partaj.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurentul și intimata asistată de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la al treilea termen de judecată; nu se solicită judecata în lipsă.
Avocat pentru intimata depune la dosar înscrisuri reprezentând dovada achitării debitelor existente,duplicatul fiind înmânat și apărătorului recurentului spre luare la cunoștință.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurentul având cuvântul, susține că recursul formulat vizează dispozițiile art. 304 indice 2 punctele 6,7 și 9 din Codul d e procedură civilă. Și solicită admiterea recursului,modificarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și instanța de apel și admiterea acțiunii reclamantului.
Apărătorul susține că prezenta cauză are ca obiect partajul dintre doi soți,însă ieșirea din indiviziune nu a fost soluționată de instanță.
Solicită a se avea în vedere că imobilul supus partajării nu este o casă de locuit care să poată fi partajată,ci este vorba despre un apartament cu patru camere, cu hol comun,cu bucătărie comună ce nu poate fi partajat în natură.
Arată că recurentul este o persoană în vârstă, bolnavă, are nevoie de un spațiu în care să fie singur și în modalitatea în care s-a făcut partajarea nu are posibilitatea să intre în bucătărie, holul ar trebui folosit în comun, iar cheltuielile legate de întreținere sunt comune.
Apreciază că prin hotărârile pronunțare instanțele au încălcat dispozițiile Codului civil și ale Codului d e procedură civilă, cauza nefiind corect soluționată întrucât părțile au rămas în indiviziune.
Avocat susține că în situația în care intimata din prezenta cauză,fostă soție a recurentului, a susținut că recurentul a fost un soț rău,violent atunci nu înțelege care este motivul pentru care aceasta a dorit să rămână cu fostul său soț în apartament. Faptul că intimata nu deține bani pentru a achita sulta ar fi trebuit să constituie un motiv pentru a fi de acord să i se atribuie imobilul recurentului și acesta să îi plătească intimatei sulta cuvenită. De altfel,dacă recurentul ar fi primit suma de bani ce i se cuvenea din sultă ar fi putut să își achiziționeze un imobilul în care să locuiască fără intimată.
În situația de față existentă, recurentul este nevoit să plece la copiii săi în Italia să locuiască,întrucât acasă este tracasat de fosta sa soție.
Avocat susține că intimata a depus proces verbal de contravenție cu privire la violențele exercitate de recurentul asupra sa, însă acest proces verbal ar fi trebuit încheiat în prezența recurentului și unor martori, ceea ce nu s-a întâmplat. De asemenea,procesul verbal a fost afișat pe ușa de acces a blocului, ceea ce denotă atitudinea răuvoitoare a soției sale.
În ceea ce privește cota de contribuție, avocat susține că s-a solicitat de către recurent să i se atribuie apartamentul,reținându-se o cotă de contribuție de 50 % cu plata unei sulte către intimată. S-a dovedit că părțile au fost în permanență ajutate de cei 7 copii. S-a atașat hotărârea de divorț în care s-a menționat că recurentul a fost un soț violent și alcoolic. Recurentul a menționat însă întotdeauna că nu dorește să strice imaginea soției, deși aceasta a fost internată deseori la Spitalul Socola și a avut multe concedii medicale. Intimata a produs probe extrajudiciare, în sensul că a depus înscrisuri ce emană de la preot,de la profesor universitar cu privire la faptul că recurentul ar fi alcoolic și violent,deși preotul nu avea voie să dea o astfel de declarație,fiind vorba despre imaginea unei persoane, iar acea declarație nu poate fi reținută de instanță ca având forță probatorie.
S-a cerut de către recurent un drept de retenție în situația atribuirii apartamentului către intimată, recurentul fiind de acord ca apartamentul să-i fie atribuit intimatei, cu obligarea acesteia la plata unei sulte.
Susține că instanța de fond și instanța de apel l-au prejudiciat grav pe recurent,întrucât apartamentul nu se poate împărți în natură,valoarea acestuia a scăzut și apreciază că nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune doar pentru că sunt în vârstă, fără locuință și cu sănătate precară,fiind astfel încălcate dispozițiile Codului civil și ale Codului d e procedură civilă.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat,fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata având cuvântul, solicită respingerea recursului, având în vedere că acesta nu este motivat potrivit exigențelor art. 306 alineat 1 și art. 306 alineat 3 Cod procedură civilă,susținerile recurentului neputând fi încadrate într-unul din motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Din conținutul cererii de recurs formulată se reține că recurentul s-a limitat la o simplă redare a nemulțumirii sale față de decizia Tribunalului Iași,însă nu a specificat motivele de casare prevăzute de art. 304 punctele 1,2,3,4 și 5 Cod procedură civilă sau motivele de modificare a hotărârii atacate prevăzute de art. 304 pct. 6,7,8 și 9 Cod procedură civilă. Motivele invocate de recurent ar putea cel mult să fie de temeinicie și nu de legalitate,acestea fiind deja examinate de instanța de apel și neputând constitui un motiv de recurs.
De asemenea,avocat susține că recurentul a invocat în susținerea recursului dispozițiile art. 304 indice 2 Cod procedură civilă, dispoziții ce nu există în Codul d e procedură civilă.
Apărătorul susține că prin cererea de recurs s-au invocat și dispozițiile art. 728 cod civil ce se referă la împărțirea succesiunii și care nu au legătură cu cauza de față.
Arată că recurentul a criticat decizia Tribunalului Iași pe motiv că apartamentul din litigiu nu este comod partajabil în natură, fiind cu o singură intrare și cu folosință comună a holului și bucătăriei, motivul invocat referindu-se la netemeinicia și nu la nelegalitatea deciziei Tribunalului Iași.
Apărătorul susține că o asemenea critică nu este pertinentă în condițiile în care recurentului i s-a atribuit un dormitor și un grup sanitar în proprietate exclusivă,iar în conformitate cu dispozițiile art. 741 Cod civil,precum și cu practica judiciară în materie regula ieșirii din indiviziune și partajul bunurilor se face în natură.
Arată că s-a avut în vedere și faptul că părțile nu au posibilități materiale pentru a li se atribui unuia apartamentul,iar celălalt să plătească sulta
Avocat susține că în mod neîntemeiat recurentul susține că intimata nu a dorit să se partajeze apartamentul din litigiu, susținere ce este contrazisă de întâmpinare și cererea reconvențională formulată de, în care solicită atribuirea în natură sau formarea a două loturi.
În ceea ce privește critica recurentului referitoare la cotă,avocat susține că în cauză s-a administrat un probatoriu complex cu acte și chiar și declarații extrajudiciare ce au condus la reținerea unei cote majorate în favoarea intimatei de către instanța de fond.
Din conținutul cărții de muncă a intimatei rezultă că aceasta are 40 de ani vechime în muncă la De asemenea, intimata a dat naștere la șapte copii, ocupându-se singură de creșterea și educarea acestora. În aceeași perioadă intimata a realizat și venituri suplimentare,fiind angajată și ca menajeră la unele familii în I, activitate pe care o prestează și în prezent,realizarea veniturilor suplimentare fiind dovedită în cauză cu hotărârile judecătorești irevocabile, cu autoritate de lucru judecat.
Avocat solicită a se avea în vedere și hotărârea de divorț pronunțată, în care s-a reținut faptul că nu a contribuit cu veniturile sale la cheltuielile gospodăriei, că a cheltuit banii câștigați pe băuturi alcoolice și că era violent.
Solicită a se avea în vedere și faptul că intimata a depus declarații extrajudiciare de la persoane la care a lucrat ca menajeră după orele de program, de reținut fiind declarația academicianului care arată că intimata a lucrat în serviciile sale o perioadă de 30 de ani,având o atitudine exemplară.
De asemenea, în cauză s-a făcut dovada că intimata lucrează și în prezent și plătește întreținerea la zi.
Apărătorul arată că din conținutul înscrisurilor depuse la dosar rezultă că recurentul a avut mari întreruperi în activitate, o perioadă de 7 ani nu a desfășurat nici o activitate, iar ca ultimă dată de angajare figurează 01.12.1993.
Bunul esențial dobândit în timpul căsătoriei, respectiv apartamentul,a fost cumpărat de intimată,care a achitat avansul în urma unui împrumut la și apoi ratele din veniturile suplimentare realizate de dânsa.
Arată că recurentul a fost o persoană violentă și alcoolică,fapt ce a condus la sănătatea precară ce o are acesta în prezent.
În ceea ce privește declarația preotului aflată la dosar,avocat susține că aceasta nu este decât o relatare a faptului că intimata a muncit și muncește pentru binele familiei,în timp ce recurentul cade în fața bisericii din cauza alcoolului și este amendat pentru violențele și scandalurile pe care le provoacă.
Solicită respingerea recursului,cu cheltuieli de judecată,urmând să depună chitanța în acest sens.
Instanța acordă cuvântul apărătorului recurentului cu privire la excepția nulității recursului.
Avocat pentru recurent având cuvântul,susține că din eroare a indicat dispozițiile art. 304 indice 2 Cod procedură civilă,motivele de recurs formulate încadrându-se în cele prevăzute de art. 304 punctele 6,7 și 9 Cod procedură civilă, susținându-se că instanța a dat ce nu s-a cerut și că s-a încălcat legea.
În ceea ce privește invocarea articolului 728 Cod civil în motivele de recurs, avocat susține că acesta a fost reținut în considerentele hotărârilor pronunțate de instanța de fond și instanța de apel.
Instanța respinge excepția nulității recursului,reținând că motivele de recurs se încadrează în cele prevăzute de art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă, situație în care instanța urmează a se pronunța cu privire la fondul cauzei.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Prin sentința civilă nr. 8539/11.07.2008 a Judecătoriei Iași s-a admis în parte cererea reclamantului în contradictoriu cu
Pârâta (fostă ).
S-a admis cererea reconvențională formulată de în contradictoriu cu.
S-a stabilit că părțile au dobândit în timpul căsătoriei un apartament compus din patru camere și dependințe, situat în cartier, str. - nr. 9, bloc SD 6, etaj 4 apartament 13 județul I în valoare de 238.942,73 lei cu o cotă de contribuție de 70 % pentru în valoare de 167.25,40 lei și de 30 % pentru în valoare de 71.683,33 lei.
S-a stabilit drept de creanță în favoarea pârâtei - reclamante, constând în îmbunătățiri aduse la apartament: geamuri termopan la sufragerie și bucătărie, gresie și faianță în bucătărie și în B mică, în valoare de 5376 lei.
S-a dispus partajarea apartamentului după cum urmează:
1) către lotul 2 din varianta trei de partajare propusă de expert, compus din dormitor 2, dormitor 3, balcon 2, WC 2, hol interior 2, debara D 1, camera de zi, la care se adaugă hol interior 1, hol de acces 1 și bucătărie, lot în valoare totală de 194.434,11 lei;
2) către - lotul 1 - din varianta 3 de partajare compus din: dormitor 1, balcon 1, WC 1, în valoare de 44.408,62 lei.
S-a instituit în favoarea reclamantului - pârât drept de folosință cât privește holul interior 1 și o de acces, precum și bucătărie, drept de folosință în valoare de 11.113,6 lei (20 % din valoarea holului 1, holului de acces și bucătăriei, respectiv 20 % din 55.568,76 lei, adică 11.113,6 lei).
Total valoare atribuită către reclamantul - pârât este de 55.522,22 lei.
Pentru legalizarea loturilor, conform cotelor reținute, a fost obligată pârâta - reclamantă la plata sultei către reclamantul - pârât în valoare de 16.161,11 lei.
S-a respins cererea reclamantului - pârât de evacuare a pârâtei - reclamante din imobil și cea privind stabilirea unui drept de retenție.
S-au compensat în parte cheltuielile de judecată și a fost obligată pârâta - reclamantă la 773,4 lei cheltuieli de judecată către reclamantul - pârât.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că imobilul supus partajului, respectiv apartamentul cu 4 camere a fost dobândit în 1992, pentru un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate, contract ce a fost finalizat în 1997.
S-a mai reținut că în toată perioada căsătoriei pârâta - reclamantă a fost încadrată în muncă și realizat chiar și venituri suplimentare în afara veniturilor constante din muncă. S-a mai reținut că reclamantul - pârât își cheltuia veniturile pe consumul de băuturi alcoolice în loc să contribuie la cheltuielile gospodărești ale casei.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul.
Prin decizia civilă nr. 334/6 aprilie 2009 a Tribunalului Iașis -a dispus respingerea apelul promovat de către reclamantul contra sentinței civile nr. 8539/11.07.2008 Judecătoriei Iași, sentință pe care o păstrează.
S-a respins cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată efectuate în apel.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul reținut că probatoriul administrat în cauză a confirmat contribuția majorată soției și comportamentul necorespunzător al reclamantului în timpul căsătoriei fiind un consumator de băuturi alcoolice, amator de jocuri de noroc.
În ce privește valoarea de circulație apartamentului a fost reținută de instanță pe baza expertizei tehnice de specialitate efectuate, partajarea în natură a fost făcută pe baza solicitărilor părților. Totodată s-a mai reținut că imobilul poate fi partajat în natură, și nici una din părți nu are o altă locuință.
Împotriva deciziei civile nr. 334/6.04.2009 a Tribunalului Iașia formulat recurs .
Se critică decizia recurată pentru următoarele motive:
- fiind o locuință situată la bloc cu o singură intrare, în hol comun, cu bucătărie comună, nu se poate vorbi de o partajare în natură,de două corpuri separate de locuință, ce pot fi înstrăinate de părți. În acest mod nu se poate partaja un apartament cu o singură intrare;
- cele 2 instanțe l-au prejudiciat grav pentru că nu se poate împărți în natură acest apartament, nimeni nu este obligat să rămână în indiviziune pentru că sunt în vârstă, fără altă locuință, cu sănătate precară;
- au fost încălcate dispozițiile art. 728 Cod civil, art. 673 ind. 10 și indice 14 Cod procedură civilă;
- recurentul dorește să fie liniștit și nu poate locui în același apartament cu fosta soție;
- cota de 50 %pentru ambele părți a fost pe deplin dovedită de reclamant.
Recursul formulat este neîntemeiat.
Potrivit dispozițiilor art. 30 Cod familie, bunurile dobândite în timpul căsătoriei soților sunt bunuri comune al acestora. Prin probele pe care le administrează, părțile pot dovedi cota de participare la dobândirea bunurilor comune.
În speța de față, pârâta a dovedit cota de contribuție de 70 % la dobândirea apartamentului în litigiu ocupându-se aproape în exclusivitate de întreținerea gospodăriei, de creșterea copiilor rezultați din căsătorie și chiar a obținut în perioada căsătoriei și venituri suplimentare.
Prin sentința civilă nr. 5691/2.06.2004 a Judecătoriei Iașia fost desfăcută în mod definitiv și irevocabil căsătoria dintre părți numai din culpa pârâtului, reținându-se că reclamantul pârât cheltuia veniturile pe consumul de băuturi alcoolice, criteriu care în mod legal a fost avut în vedere și de instanțele de judecată care au dispus partajul bunurilor comune ale foștilor soți.
În ce privește partajarea apartamentului ce constituie bun comun al foștilor soți.
Raportat la prevederile art. 673 ind. 9 - art. 673 ind. 10 Cod procedură civilă principiul în materie de partaj este că, păstrându-se drepturile cuvenite fiecărui părtaș, instanța este obligată să evite fărâmițarea excesivă bunului, iar în caz de divorț când soții nu s-au înțeles, instanța va avea în vedere mai multe criterii, cum sunt: starea de sănătate și veniturile fiecărui soț, posibilitatea fiecăruia de a-și procura o locuință.
De altfel expertiza tehnică de specialitate statuat că varianta 3 din expertiza de partajare a apartamentului a fost făcută la solicitarea părților, voință care a și fost avută în vedere de instanțele de judecată.
Nu poate fi reținută nici susținerea soțului că ar fi încălcate drepturile art. 728 Cod civil, cât timp s- dispus ieșirea din indiviziune pe baza criteriilor legale mai sus-menționate și într-o modalitate în care a fost posibilă partajarea apartamentului compus din 4 camere.
În raport de toate aceste considerente și de dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă se va respinge recursul formulat.
Totodată având în vedere dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă și faptul că intimata care a solicitat cheltuieli de judecată la instanța de recurs și nu le- dovedit, urmează a fi respinsă cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de împotriva deciziei civile nr. 334 din 6.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iași,pe care o menține.
Respinge cererea de cheltuieli de judecată în recurs formulată de intimata (fostă ).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GRFIER,
- - - - -
-
Red.
Tehnored.
02 ex.
10.12.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Cristiana AngelescuJudecători:Cristiana Angelescu, Viorica Olariu, Valeria Cormanencu
| ← Divort. Decizia 38/2009. Curtea de Apel Iasi | Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 586/2009. Curtea de... → |
|---|
