Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 595/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (226/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.595.
Ședința publică de la 1 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Vlad
JUDECĂTOR 2: Andreea Doris Tomescu
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER -
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul pârât-reclamant, împotriva deciziei civile nr.1600 A din 29.11.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă pârâtă ( și autoritatea tutelară PRIMĂRIA SECTOR 3
are ca obiect - încredințare minor în urma divorțului.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul pârât reclamant personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.70570/12.03.2008 emisă de Baroul București -Cabinet Individual, intimata reclamantă pârâtă () personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul București - Cabinet Individual lipsind autoritatea tutelară Primăria sectorului 3
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul recurentului pârât reclamant învederează instanței că partea înțelege să renunțe la judecarea recursului de față.
Recurentul pârât reclamant se legitimează cu Carte de Identitate seria - nr.- eliberată de Poliția Municipiului A la data de 11.04.2003 și solicită a se lua act de declarația sa în sensul că înțelege să renunțe la judecarea recursului de față precum și de faptul că este de acord ca intimata reclamantă pârâtă să păstreze numele dobândit prin căsătorie.
Reprezentantul intimatei reclamante pârâte solicită a se lua act de susținerile recurentului pârât reclamant cu privire la renunțarea judecării prezentului recurs precum și de faptul că este de acord ca intimata reclamantă pârâtă să păstreze numele dobândit prin căsătorie.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5709/18.06.2007, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria sectorului 3 Baa dmis în parte cererea principală formulată de reclamantul pârât în contradictoriu cu pârâta reclamantă, a admis în parte cererea reconvențională, a desfăcut căsătoria din vina comună, a încredințat reclamantei pârâte spre creștere și educare pe minorii născută 19.09.1995, născută la 16.03.2004 și născut la data de 11.07.1999 și a obligat pârâtul reclamant la plata sumei de 707 lei lunar pensie de întreținere în favoarea minorilor, câte 235,6 lei lunar pentru fiecare minor, a încuviințat pârâtului reclamant dreptul de a avea legături personale cu minorii în cadrul unui program de vizitare.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că relațiile de familie sunt grav și iremediabil vătămate din vina ambilor soți care prin comportamentul manifestat pe parcursul căsătoriei au contribuit la destrămarea relațiilor personale. Motivul cel mai determinant în aprecierea că relațiile personale sunt grav afectate îl constituie separarea în fapt a soților de circa 2 ani după o perioadă de tensiuni în relațiile de familie pe fondul unor reproșuri reciproce, pârâtul fiind cel care s-a mutat la Instanța nu poate primi susținerea că vreuna din părți ar consuma alcool această împrejurare nefiind dovedită, martorii ascultați neputând confirma că au perceput faptul probator în mod direct. Despărțirea în fapt a soților constatată pe bază de probe este definitivă iar sustragerea de la obligația de conviețuire, îndelungată și nejustificată este imputabilă deopotrivă atât soțului pârât cât și reclamantei aceasta din urmă a refuzat orice relații de natură personală chiar și când instanța a încercat să concilieze soții în vederea reluării căsătoriei astfel că, în mod vădit continuarea căsătoriei nu mai este cu putință.
În privința numelui pe care îl va purta reclamanta după desfacerea căsătoriei, prima instanță a constatat că, întrucât între soți nu există o învoială în privința păstrării numelui din căsătorie, iar reclamanta nu dorește să păstreze numele comun dobândit la încheierea căsătoriei, va dispune ca aceasta să revină la numele avut anterior căsătoriei acela de
În ceea ce privește capătul de cerere accesoriu referitor la încredințarea minorilor rezultați din căsătorie instanța reține că aceștia au vârste cuprinse între 3 și 8 ani, că încă de la naștere au fost îngrijiți în mod special de către mamă dezvoltând o legătură afectivă stabilă cu acest părinte. Instanța reține că aceste criterii esențiale precum vârsta fragedă a copiilor, faptul că au fost îngrijiți în permanență de mamă care nu a lipsit din preajma copiilor săi, profilul socio-moral ireproșabil, condițiile materiale și garanțiile morale, atașamentul față de copii, îi permit reclamantei să exercite drepturile și îndatoririle de părinte cu privire la persoana copiilor în acest fel interesul superior al copiilor este satisfăcut urmând ca în conformitate cu art. 42 Cod fam. instanța să-i încredințeze reclamantei pârâte spre creștere și educare pe cei trei minori rezultați din căsătorie respectiv născută 19.09.1995, născută la 16.03.2004 și, născut la data de 11.07.1999 și conform art. 86-94. fam. va obliga pârâtul reclamant la plata sumei de 707 lei lunar pensie de întreținere, câte 235, 6 lei lunar în favoarea fiecărui minor de la data pronunțării hotărârii la majorat, dată de la care se prezumă starea de nevoie, întrucât pe perioada căsătoriei pârâtul și-a îndeplinit obligațiile părintești.
În ceea ce privește capătul de cerere din cererea reconvențională referitor la dreptul pârâtului de a avea legături personale cu copii săi minori încredințați spre creștere și educare reclamantei pârâte, instanța a încuviințat acest capăt de cerere conform art. 43 Codul fam. și legea 272/2004 pe baza unui program de vizitare care să permită exercitarea în concret a acestui drept și nestingherită de prezența celuilalt părinte, sub forma unor contacte directe cu tatăl și sub forma găzduirii copiilor la domiciliul tatălui, această măsură nefiind de natură să le pericliteze buna dezvoltare fizică și psihică. Din prevederile art. 97 și art. 98 Codul fam. rezultă că ambii părinți au aceleași drepturi și îndatoriri față de copii lor minori iar în speță pârâtului nu i se poate reproșa un anumit tip de comportament incompatibil cu regulile de conviețuire socială de natură să pună în pericol sănătatea fizică sau psihică a copiilor. În consecință instanța va admite acest capăt de cerere și va încuviința ca pârâtul reclamant să aibă legături personale cu minorii, astfel în prima și a treia săptămână din luna de vacanță de iarnă (prima) o săptămână din lună, de sâmbăta de la ora 10,00 până duminica la ora 18,00, o săptămână în vacanța de iarnă (prima), o săptămână în vacanța de primăvară (prima), 2 săptămâni în vacanța de vară în prima lună a perioadei de vacanță, în anii cu soț sărbătorile de Paște cu tatăl iar Crăciunul și Anul cu mama precum și invers.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul reclamant.
Apelul nu a fost motivat.
Tribunalul, în raport de disp. art. 292 alin. 2 Cod procedură civilă, a constatat următoarele:
Astfel, din actele dosarului, respectiv acte și declarații de martori, tribunalul a apreciat că prima instanță în mod corect a reținut atât situația de fapt, cât și de drept, pronunțând o hotărâre temeinică și legală atât în ceea ce privește culpa soților în desfacerea căsătoriei, cât și cu privire la celelalte capete de cerere accesorii referitoare la numele pe care îl va purta reclamanta pârâtă după căsătorie, încredințarea minorilor, stabilirea cuantumului pensiei de întreținere în favoarea minorilor și încuviințarea pârâtului reclamant de a avea legături personale cu minorii.
Prin decizia civilă nr.1600A/29.11.2007, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins apelul formulat de apelantul-pârât, împotriva sentinței civile nr.5709/18.06.2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, ca nefondat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, pârâtul a declarat recurs, solicitând, în temeiul art.3121Cod procedură civilă, admiterea recursului și, în temeiul art.304 pct.5 Cod procedură civilă, casarea hotărârilor pronunțate în fond și apel, urmând a pune în vedere instanței de fond să dispună efectuarea unui referat de anchetă socială, arătând că prima instanță a "omis" să fie și consecventă cu propria măsură.
În ședința publică din data de 01.04.2009, recurentul-pârât-reclamant, prezent personal și prin avocat, solicită Curții să ia act de declarația sa de renunțare la judecarea recursului, precum și de faptul că este de acord ca intimata-reclamantă-pârâtă să păstreze numele dobândit prin căsătorie.
Având în vedere că retragerea recursului reprezintă o manifestare de voință liberă și neviciată a părții care a exercitat această cale de atac, care are capacitatea deplină de a face acte procesuale de dispoziție, fiind o expresie a principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, manifestare de voință cuprinsă într-o declarație, dată în fața instanței de judecată,l Curtea va lua act de retragerea recursului declarat de recurentul-pârât-reclamant, împotriva deciziei civile nr.1600A/29.11.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de renunțarea recurentului-pârât-reclamant la judecarea recursului formulat împotriva deciziei civile nr.1600A/29.11.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă-pârâtă ( și AUTORITATEA TUTELARĂ - PRIMĂRIA SECTORULUI 3.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.
Dact. /2 ex./07.04.2009
- Secția a III-a Civ. -;
Jud. Sectorului 3. - Secția Civ. -
Președinte:Elena VladJudecători:Elena Vlad, Andreea Doris Tomescu, Ioana
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 590/2009. Curtea de... | Plasament. Decizia 1276/2009. Curtea de Apel Craiova → |
|---|
