Stabilire program vizitare minor. Decizia 590/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(430/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.590
Ședința publică de la 31.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 2: Simona Gina Pietreanu
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul - reclamant-pârât, împotriva deciziei civile nr.1647 din 15.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă-reclamantă și Autoritatea Tutelară - PRIMĂRIA SECTORULUI 2
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul - reclamant-pârât, personal și intimata - pârâtă-reclamantă, personal, lipsind Autoritatea Tutelară - Primăria Sectorului 2
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul - reclamant-pârât se legitimează cu seria - nr.-, eliberată de Secția 16 Poliție, la data de 08.04.2002.
Intimata - pârâtă-reclamantă se legitimează cu seria - nr.-, eliberată de Secția 8 Poliție, la data de 21.03.2003.
Recurentul - reclamant-pârât depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei, consemnată cu chitanța nr.-/1/31.03.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Intimata - pârâtă-reclamantă solicită acordarea unui termen pentru lipsă de apărare, întrucât apărătorul său ales are mai multe litigii pe rolul instanțelor judecătorești și este în imposibilitate de a se prezenta. Recurentul - reclamant-pârât arată că nu se opune la cererea de amânare pentru lipsă de apărare formulată de intimata - pârâtă-reclamantă.
Curtea, după deliberare, în temeiul art.156 Cod procedură civilă, respinge cererea pentru lipsă de apărare formulată de intimata - pârâtă-reclamantă, ca nefiind temeinic motivată, având în vedere că partea a fost citată cu respectarea termenului procedural de 15 zile și a avut suficient timp la dispoziție să-și angajeze apărător, precum și faptul că, pentru etapa procesuală a recursului nu există dovada alegerii unor apărători, neexistând împuterniciri avocațiale depuse la dosar.
La a doua strigare a cauzei, la ordine, se prezintă recurentul - reclamant-pârât, personal și intimata - pârâtă-reclamantă, personal, lipsind Autoritatea Tutelară - Primăria Sectorului 2
Curtea, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității recursului, având în vedere faptul că recursul este o cale de atac subsecventă apelului și nu poate fi exercitat omissio medio, iar, prin motivele de recurs, recurentul critică soluția pronunțată de instanța de fond cu privire la stabilirea dreptului de vizită, neinvocând neregularități procedurale săvârșite de instanța de apel.
Recurentul - reclamant-pârât arată că lasă la aprecierea instanței în ceea ce privește soluționarea excepției inadmisibilității recursului.
Intimata - pârâtă-reclamantă arată, de asemenea, că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției inadmisibilității recursului.
CURTEA,
Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2990 din 23.05.2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 B, în dosarul nr- a fost admisă cererea principală formulată de reclamantul - pârât în contradictoriu cu pârâta - reclamantă și cu Autoritatea Tutelară sector 2 B, a fost declarată desfăcută căsătoria încheiată la data de 08.03.2003 și înregistrată sub nr.305 în Registrul de Stare Civilă al Primăriei sectorului 2 B, din culpă comună, s-a dispus revenirea pârâtei - reclamante la numele de "", purtat anterior încheierii căsătoriei și i-a fost încredințat acesteia, spre creștere și educare, minorul - născut la data de 13.05.2004.
Prima instanță l-a obligat pe reclamantul - pârât la plata unei pensii de întreținere, lunare, în cuantum de 100 lei, în favoarea minorului, începând cu data introducerii acțiunii principale, până la majorat, a obligat-o pe pârâta - reclamantă să permită reclamantului - pârât să aibă relații personale cu minorul în primul și al treilea week-end din lună și câte o zi în timpul sărbătorilor de iarnă și de Paște, la domiciliul mamei, și a luat act că reclamantul - pârât nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cererea reconvențională formulată de pârâta - reclamantă a fost respinsă, ca nesusținută.
Prima instanță a apreciat că relațiile de familie sunt grav vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, din vina ambilor soți.
Astfel au fost reținute lipsa preocupărilor casnice în ceea ce o privește pe pârâta - reclamantă și atitudinea violentă față de aceasta a reclamantului - pârât.
Cu privire la numele pe care urmează să-l poarte pârâta - reclamantă după desfacerea căsătoriei, s-a dat eficiență dispozițiilor art.40 alin.3 din Codul familiei.
Pentru a dispune cu privire la încredințarea minorului născut din căsătorie, prima instanță a avut în vedere vârsta minorului, acordul exprimat de reclamantul - pârât, concluziile referatului de anchetă socială și probatoriul administrat în cauză din care a rezultat că minorul se află în îngrijirea bunicii materne de la vârsta de 8 luni.
Stabilirea cuantumului pensiei de întreținere datorate minorului s-a făcut în temeiul dispozițiilor art.86 și 94 din Codul Familiei, prin raportare la înscrisurile din care rezultă veniturile nete realizate de reclamantul - pârât.
În temeiul dispozițiilor art.43 alin.3 din Codul familiei, art.8 alin.2, art.16 și art.14 alin.3 din Legea nr.272/2004, Judecătoria sectorului 4 Baî ncuviințat reclamantului - pârât să aibă legături personale cu minorul în primul și al treilea week-end din lună și câte o zi în timpul sărbătorilor de iarnă și de Paște, la domiciliul mamei, reținând că minorul în vârstă de 4 ani locuiește la bunica maternă de la vârsta de 8 luni și este vizitat de reclamantul - pârât de aproximativ două ori pe lună.
A mai arătat prima instanță că potrivit depozițiilor martorilor audiați în cauză, reclamantul - pârât nu manifestă o afecțiune deosebită față de minor și că luarea minorului la domiciliul reclamantului - pârât pentru mai multe zile nu ar reprezenta o măsură benefică pentru minor întrucât acesta nu s-ar putea acomoda foarte bine cu un alt climat și cu persoane pe care le-a văzut relativ rar.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, apelanta - pârâtă - reclamantă, aceasta solicitând schimbarea în parte a hotărârii primei instanțe, în sensul de a i se încuviința să păstreze numele "" dobândit prin căsătorie.
Prin decizia civilă nr.1647 A din 15.12.2008, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis apelul formulat de apelanta - pârâtă - reclamantă și a schimbat, în parte, sentința civilă nr.2990 din 23.05.2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 B în sensul că a încuviințat apelantei - pârâte - reclamante să păstreze numele dobândit prin căsătorie; au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a făcut aplicarea dispozițiilor art.40 alin.2 teza I din Codul familiei, luând act că în ședința publică de la 15.12.2008, intimatul - reclamant - pârât și-a exprimat acordul în sensul ca apelanta - pârâtă - reclamantă să păstreze numele dobândit prin căsătorie.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs, în termenul prevăzut de art.301 Cod procedură civilă recurentul - reclamant - pârât, solicitând modificarea sentinței civile nr.2990 din 23.05.2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 B și a deciziei civile nr.1647 A din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în sensul de a i se permite să-l ia pe minorul -, la domiciliul său, conform programului stabilit la prima instanță.
În motivarea cererii de recurs întemeiate în drept pe dis art.299 și următoarele Cod procedură civilă și ale art.619 Cod procedură civilă, recurentul - reclamant - pârât a arătat că intimata - pârâtă - reclamantă îi cenzurează dreptul de a avea legături personale cu minorul întrucât nu-i permite accesul în domiciliu, ceea ce contravine dispozițiilor art.43 alin.3 din Codul familiei și ale art.14 alin.3 din Legea nr.272/2004.
A mai arătat recurentul - reclamant - pârât că intimata - pârâtă - reclamantă nu dispune de condiții optime pentru creșterea minorului.
Cererea de recurs a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei achitată cu chitanța nr.-/1 din 31.03.2009 eliberată de CEC Bank - la data de 31.03.2009; s-a aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Intimata - pârâtă - reclamantă nu a depus întâmpinare la cererea de recurs.
Analizând, cu prioritate, conform art.137 alin.1 Cod procedură civilă, excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Curtea reține că aceasta este întemeiată și urmează să o admită pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.299 alin.1 Cod procedură civilă, sunt supuse recursului "hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională".
Din interpretarea acestor dispoziții, coroborate cu cele ale art.377 alin.2 pct.2 Cod procedură civilă care prevăd că "sunt irevocabile hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel" rezultă că hotărârea pronunțată în primă instanță care nu a fost atacată cu apel, nu mai poate fi atacată cu recurs.
Prin urmare, instanța de recurs nu poate să examineze,omisso medio, aspecte care nu au făcut obiectul controlului judiciar exercitat de instanța de apel.
În speță, recurentul - reclamant - pârât nu a exercitat apelul împotriva hotărârii primei instanțe, iar apelul exercitat de apelanta - pârâtă - reclamantă a vizat exclusiv capătul de cerere privind numele pe care aceasta urmează să-l poarte după desfacerea căsătoriei.
Prin urmare, celelalte dispoziții ale sentinței pronunțate de prima instanță au devenit definitive și irevocabile, astfel că nu mai pot face obiectul controlului judiciar în recurs.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul - reclamant - pârât împotriva deciziei civile nr.1647 A din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă - reclamantă și cu Autoritatea Tutelară de pe lângă Primăria sectorului 2
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi,31.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
Red.
Tehnodact.
Ex.2/8.05.2009
Secția a IV-a Civ. -
-
Jud.sector 4. - F
Președinte:Bianca Elena ȚăndărescuJudecători:Bianca Elena Țăndărescu, Simona Gina Pietreanu
| ← Divort. Decizia 61/2009. Curtea de Apel Alba Iulia | Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 595/2009. Curtea de... → |
|---|
