Incuviintare nume minor. Decizia 148/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.148/R/2008
Ședința publică din 18 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina JUDECĂTOR 2: Antoaneta Tania Couți
JUDECĂTOR 3: Anca
JUDECĂTOR: -- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâtul, împotriva Deciziei civile nr.543/A din 11 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe reclamanta intimată și autoritatea tutelară PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T, având ca obiect încuviințare nume minor.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pârâtul recurent Terec, personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este timbrat cu suma de 3 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei - 3 din dosar, precum și că prin memoriul de recurs nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 pr.civ.
Se constată că recursul este formulat și motivat în termen legal, precum și că a fost comunicat cu intimata.
La data de 14 ianuarie 2008 s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea reclamantei intimate, prin care solicită respingerea recursului.
Recurentul arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Curtea, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Pârâtul recurent Terec solicită admiterea recurului și modificarea deciziei atacate în sensul celor arătate în scris prin memoriul de recurs. Arată că se opune ca minorul să poarte numele său.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.2505 din 20 iunie 2007 a Judecătoriei Turda, s-a admis actiunea civilă formulată de reclamanta - împotriva pârâtului și în consecință s-a încuviințat ca minorul, născut a 17.12.2005 să poarte numele tatălui său, pârâtul Terec.
S-a dispus rectificarea numelui minorului în certificatul său de naștere, din în Terec.
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 6,15 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Cu putere de lucru judecat s-a stabilit prin sentința civilă nr. 9950/2006 a Judecătoriei Cluj -N faptul că pârâtul este tatăl minorului născ. la 17.12.2005.
În prezent, minorul poartă numele de familie al mamei întrucât filiația s-a stabilit mai întâi cu privire la mamă, așa cum prevede art.65 alin.1 fam.
Conform alineatului 2 al aceluiași articol, instanța poate încuviința ca minorul să poarte numele părintelui față de care s-a stabilit ulterior filiația.
Pentru a statua asupra utilității acestui fapt trebuie avut în vedere interesul minorului. Noțiunea este largă și cuprinde ansamblul de factori care concură la o dezvoltare normală, armonioasă, atât din punct de vedere fizic cât și psihic. Este cunoscut faptul că minorii proveniți din afara căsătoriei sau din părinți divorțați se integrează diferit în colectivitate, de aceea, grija pentru înlăturarea obstacolelor în evoluția lor de ansamblu, trebuie să fie sporită.
Drepturile copilului sunt identice indiferent că provine dintr-o relație de căsătorie sau nu. Ele înglobează dreptul la creștere, educație potrivit vârstei, dar și dreptul nepatrimonial la un nume. În mod constant copii poartă numele de familie al părinților, iar dacă aceștia divorțează, păstrează numele tatălui, în situația în care este numele comun al foștilor soți.
Aceste aspecte justifică cererea reclamantei. Răspunsurile date de pârât la interogator nu relevă aspecte demne de reținut de către instanță în a respinge cererea. Ele se circumscriu strict unor păreri personale și reflectă relația tensionată dintre părti. Această stare nu trebuie să influenteze cu nimic creșterea minorului și dezvoltarea lui viitoare. Nu există nici un impediment real ca minorul să nu poarte numele de familie al tatălui său, de aceea, conform art.64 alin.2 fam instanta a admis actiunea civilă formulată de reclamanta.
Prin decizia civilă nr.543 din 11 octombrie 2007 a Tribunalului Clujs -a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul, menținându-se în întregime hotărârea atacată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că potrivit dispozițiilor art. 64 alin 2 fam. în cazul în care filiația a fost stabilită ulterior și față de celălalt părinte, instanța judecătorească va putea da încuviințare copilului să poarte numele acestuia din urmă.
Este adevărat că textul legal mai sus menționat nu instituie o obligativitate pentru instanță, Iăsând la aprecierea acesteia încuviințarea pentru minor a purtării numelui părintelui față de care s-a stabilit ulterior filiația, însă la adoptarea soluției este necesar a se avea în vedere interesul superior al minorului, astfel cum în mod corect și judicios a apreciat instanța de fond.
Dreptul de a solicita încuviințarea purtării numelui pârâtului, acesta fiind părintele față de care s-a stabilit ulterior filiația prin Sentința civilă nr. 9950/2006 a Judecătoriei Cluj -N, aparține în exclusivitate minorului însă, dată fiind vârsta acestuia, drepturile procesuale sunt exercitate în numele lui de către reclamantă, aceasta fiind părintele față de care s-a stabilit mai întâi filiația și care exercită în privința minorului toate drepturile și obligațiile impuse prin dispozițiile legale.
Interesul superior al minorului se concretizează în ansamblul factorilor care contribuie la asigurarea unor condiții optime privind creșterea și dezvoltarea acestuia, - atât în mediul familial cât și în mediul social.
Dacă din punct de vedere al relațiilor de familie numele purtat de minor prezintă importanță într-o mai mică măsură, din punct de vedere al relațiilor sociale importanța devine una majoră, întrucât presupune integrarea minorului în colectivitatea în care trăiește și în care dezvoltă relații în situații și pornind de la premise egale cu cele ale altor copii.
După cum de altfel recunoaște și apelantul, drepturile copilului născut din căsătorie sunt identice cu cele ale copilului din afara căsătoriei, aspect ce implică recunoașterea pentru minorul născut în afara căsătoriei a posibilității de a-și exercita în condiții egale cu cele ale unui minor provenit din căsătorie drepturile și interesele inclusiv dreptul nepatrimonial la nume.
Aspectele invocate de apelant referitoare la reacția minorului pe viitor, atunci când va afla că poartă numele unui tată care nu l-a dorit și care nu înțelege să-și respecte obligațiile în calitatea sa de părinte decât în măsura în care acestea au fost stabilite prin hotărâri judecătorești, reprezintă simple presupuneri ale apelantului pârât, acesta ne putând anticipa în nici un fel reacția ulterioară a minorului.
Totodată, faptul că mama minorului ar putea să-și întemeieze o altă familie, dând naștere la alți copii care vor purta un cu totul alt nume sau faptul că apelantul ar putea intra într-o relație de căsătorie și pe această cale să-și schimbe numele nu sunt argumente de natură a justifica respingerea cererii reclamantei, neputând fi considerate ca argumente de natură să influențeze negativ pe viitor dezvoltarea fizică și psihică a minorului. Dimpotrivă, aceste susțineri reprezintă simple ipoteze care nu pot fi luate în considerare la momentul actual și chiar dacă acestea s-ar concretiza în viitor, nu ar atrage nici o consecință negativă pentru minor.
Mai mult decât atât, efectele pentru minor ar fi unele pozitive, în condițiile în care, astfel cum se întâmplă în majoritatea situațiilor, acesta va avea reprezentarea identității părinților săi biologici, își va cunoaște astfel propria sa identitate, iar relația viitoare dintre minor și tatăl pârât trebuie privită în mod independent de faptul că minorul poartă numele tatălui său biologic. Cum de altfel se întâmplă în majoritatea situațiilor celorlalți copii, indiferent că aceștia provin din căsătorie sau din afara căsătoriei, purtarea numelui tatălui de către minor nu poate decât să-i creeze acestuia o stare de bine și să-i faciliteze integrarea deplină în societate și în colectivitate a în care trăiește.
Împotriva acestei decizii pârâtul Terek a declarat recurs in termen legal solicitând instanței admtierea acestuia, modificarea hotărârii atacate in sensul admiterii apelului pârâtului și a respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că dacă legiuitorul ar fi considerat ca fiind de o importanță decisivă în creșterea și dezvoltare aminorilor, numele pe care aceștia îl poartă ar fi instituit o obligație în acest sens prin dispozițiile art.64 fam.
Tribunalul a dat o interpretare unilaterală a textelor de lege aplicabile speței instituind in mod indirect o obligație in aplicarea dispozițiilor art.64 alin.2 fam.
Intimata prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului și menținerea hotăîrii atacate ca fiind legală (9).
In susținerea poziției procesuale intimata a arătat că recursul a fost declarat doar in scop șicanator iar cele douăî hotărâri pronunțate de instanțele de fond au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.64 alin.2 fam.
Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Astfel recurentul susține că instanța de apel a dat o interpretare unilaterală a prevederilor art.64 alin.2 fam. și art.101 fam. susținând că legiuitorul nu a instituit o obligație prin dispozițiile art.64 alin.2 fam.
În conformitate cu prevederile art.64 alin.2 fam. în cazul în care filiația fost stabilită ulterior și față de celălalt părinte, instanța judecătorească va putea sa încuviințarea copilului să poarte numele acestuia din urmă.
realității că textul legal mai sus menționat nu cuprinde o normă juridică imperativă ci una supletivă, însă la cererea copilului prin reprezentantul său legal, instanța judecătorească apreciază dacă este posibil să încuviințeze purtarea numelui părintelui față de care copilul și-a stabilit ulterior filiația în funcție de interesul superior al copilului prin interpretarea sistematică și logică a textelor legale incidente în speță.
Art.2 alin.1 din Legea nr.272/2004 statuează că, această lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice alt act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
De asemenea, art.2 alin.3 din același act normativ, prevede că, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copii, întreprinse de activitățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Totodată conform art.8 alin.1 din Legea nr.272/2004, copilul are dreptul la stabilirea și păstrarea identității sale.
Din interpretarea acestor texte legale rezultă că la stabilirea dreptului copilului de a purta numele părintelui față de care și a stabilit ulterior filiația, instanța de judecată trebuie să aibă în vedere în principal, interesul superior al copilului, astfel încât instanța de apel a interpretat și a aplicat în mod legal textele legale incidente în speță.
Având în vedere aceste considerente și faptul că în speță, nu este incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. Curtea în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. va respinge recursul declarat de pârâtul Terec ca nefondat.
Cheltuielile de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 543/A/ din 11.10.2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18.01.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - -- - -- -
RED./MR
30.01.08/2 EX.
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Antoaneta Tania Couți, Anca
| ← Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 58/2009. Curtea de... | Stabilire program vizitare minor. Decizia 605/2009. Curtea de... → |
|---|
