Interdicție. Decizia 25/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,
de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 25
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Vâlcu
JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 3: Maria Carmen
Grefier
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public -, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta - prin -, împotriva deciziei civile nr. 232/Ap din 17 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 8 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, 14 ianuarie 2008.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Brașov sub nr-, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta, punerea sub interdicție a acesteia.
În drept au fost invocate prevederile art.15, 142-145 Cod. fam. art. 30-34 din Decretul nr.32/1954.
Prin sentința civilă nr.6064/13.06.2008, Judecătoria Brașova respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta prin, a dispus punerea sub interdicție a pârâtei născută la data de 20.08.1928 în localitatea (oraș ) județul C, fiica lui și, a dispus comunicarea sentinței către Autoritatea Tutelară B în vederea desemnării unui tutore pentru pârâtă și către Direcția de Sănătate Publică a județului B după rămânerea definitivă a hotărârii.
S-a mai dispus de asemenea ca, tot după rămânerea definitivă a sentinței dispozitivul acesteia să fie publicat într-un ziar național. S-a respins cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Prin decizia civilă nr.232/17.09.2008, Tribunalul Brașova respins apelul declarat de apelanta împotriva sentinței civile nr.-.06.2008 a Judecătoriei Brașov, pe care a păstrat-o și a respins cererea intimatei de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
Interdicția judecătorească este acea măsură de ocrotire care poate fi dispusă numai de către instanța de judecată atunci când persoana fizică este lipsită de discernământul necesar îngrijirii intereselor sale din cauza alienației sau debilității mintale și constă în lipsirea de capacitate de exercițiu și instituirea tutelei.
Din cele mai sus expuse, rezultă că, punerea sub interdicție presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de fond: 1) persoana care urmează să fie pusă sub interdicție să fie lipsită de discernământ, 2) cauza lipsei de discernământ să fie alienația sau debilitatea mintală și 3) lipsa de discernământ să nu îi permită persoanei respective să se îngrijească de interesele sale.
Față de materialul probator administrat în cauză, tribunalul constată că, în cauză, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile mai sus arătate.
Astfel, prin raportul de expertiză medico-legală, efectuat în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Decretul nr. 32/1954, s-a concluzionat că apelanta prezintă demență mixtă vasculară și degenerativă, forma medie /severă = 10/30puncte și că, in cauza acestei boli, nu are capacitatea de a se îngriji de interesele sale. (fila 42 din dosarul primei instanțe)
De asemenea, din răspunsurile date de apelantă la interogatoriu, ce a fost administrat ca probă de către prima instanță, potrivit art. 33 din Decretul nr. 32/1954, rezultă că partea menționată nu este orientată temporar ( fila 65 din dosarul primei instanțe)
În ceea ce privește susținerile făcute de apelantă, în dezvoltarea motivelor de apel, relative la natura afecțiunilor de care suferă, tribunalul constată că acestea sunt nefondate, întrucât, potrivit expertizei medico - legale, efectuată în cauză, boala care o pune imposibilitatea de a se îngriji de interesele sale este demența mixtă vasculară și degenerativă, forma medie/severă.
Sub acest aspect, este de menționat că, apelanta nu contestat concluziile raportului de expertiză, efectuat în cază, și nici nu a solicitat administrarea unor probe suplimentare de natură a combate aceste concluzii, astfel că, afirmațiile sale, făcute în sensul celor mai sus expuse, nu pot fi primite.
În ceea ce privește susținerile apelante relative la relațiile existente între ea și intimata - reclamantă, tribunalul reține că acestea nu au nicio relevanță în speța dedusă judecății, întrucât, așa cum în mod corect a constatat Judecătoria Brașov, punerea sub interdicție a unei persoane fizice poate fi cerută de orice persoană, iar admiterea unei astfel de cereri își găsește fundamentarea doar în îndeplinirea cerințelor instituite de lege, cerințe, care, în prezenta cauză, sunt îndeplinite.
În ce privește cererea intimatei de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată, instanța de apel a reținut faptul că aceasta este nefondată, întrucât - în primul rând -, față de obiectul cererii de chemare în judecată, de natura juridică a măsurii punerii sub interdicție și de condițiile în care ea operează nu s-a reținut culpa procesuală a apelantei, iar în al doilea rând, s-a constatat faptul că intimata nu a făcut dovada efectuării unor cheltuieli în legătură cu acest proces.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta, solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul admiterii apelului și respingerii cererii de chemare în judecată.
In dezvoltarea motivelor de recurs pârâta arată că este în evidența "Casa " B cu diagnosticul "neoplasm mamar stâng iradiat"și că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu se poate reține alienația ori debilitatea mintală.
Totodată se evidențiază starea conflictuală existență între părți, recurenta arătând că reclamanta a introdus mai multe cereri de chemare în judecată în numele ei fără a avea consimțământul său, respectiv că aceste cereri erau îndreptate împotriva sa și a ului său.
De asemenea se menționează faptul că a fost tulburată în folosința imobilului de către reclamanta care, de mai multe ori - chiar și cu concursul unui executor judecătoresc -, a încercat să intre în spațiul ocupat de pârâtă.
Examinând decizia în raport de actele și lucrările dosarului precum și de motivele de recurs, Curtea reține următoarele:
Instituirea curatelei pentru pârâta în temeiul art.152 Cod. fam., prin dispoziția nr.14441/28.09.2007 emisă de Primăria Municipiului B, determină incidența dispozițiilor art.155 alin.1 Cod. fam., care prevăd că, în cazurile în care se instituie curatela, se aplică regulile de la mandat. Aceste prevederi se coroborează cu cele ale art.153 Cod. fam. care stipulează că, în cazurile prevăzute de art.1523 Cod. fam., instituirea curatelei nu aduce nicio atingere capacității celui pe care ul îl reprezintă.
In consecință, cel reprezentat poate exercita singur ori prin calea de atac, după cum îl poate revoca pe și încheia personal acte juridice.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge excepția inadmisibilității recursului invocată de intimata reclamantă.
Condițiile de fond cerute pentru ca o persoană să poată fi pusă sub interdicție judecătorească rezultă din redactarea art.142 Cod fam. respectiv: persoana să fie lipsită de discernământ, cauza lipsei discernământului să fie alienația ori debilitatea mintală și lipsa discernământului să nu-i permită persoanei să se îngrijească de interesele sale.
Rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrică întocmite de Serviciul Județean de Medicină Legală B nr.2304/12.07.2007 și 555/21.02.2008, stabilesc că pârâta nu prezintă tulburări calitative și cantitative de percepție, că este orientată parțial în timp și orientată în spațiu, contactul psiho-verbal este facil și conștiința acestea este lucidă. Pe de altă parte, se reține o diminuare a capacității de concentrare a atenției, o slăbire a memoriei, un flux ideativ diminuat al gândirii, dificultăți de relaționare interpersonală, disfuncționalitate socială, în condițiile în care contactul psiho-verbal este facil și faptul că pârâta desfășoară activități gospodărești - uneori inutile, neimpuse de necesități.
Față de vârsta pârâtei de 78 ani, instanța reține că aceste constatări ale examenului psihic nu dovedesc lipsa discernământului pârâtei - condiție esențială pentru punerea sub interdicție a acesteia.
Concluzia raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, în sensul punerii sub interdicție a pârâtei este contrazisă de materialul probator administrat în cauză: adeverințele medicale, adresa nr.52678/23.01.2008 a Poliției Municipiului B, declarația medicului de familie al pârâtei anume din data de 18.02.2008.
Astfel, adeverințele medicale aflate la dosarul cauzei fac dovada afecțiunilor de care suferă pârâta, respectiv neoplasm mamar stâng iradiat, insuficiență renală cronică, atrofie vertebrală.
Nici aceste adeverințe, nici declarația dată de pârâtă în fața primei instanțe în data de 10.06.2008 nu fac dovada lipsei discernământului pârâtei.
Și în condițiile în care în cauză s-ar face dovada alienației sau a debilității mintale a pârâtei, pentru a fi îndeplinite cerințele de fond ale punerii sub interdicție este necesar ca persoana să fie lipsită de discernământ, iar cauza lipsei discernământului să fie alienația sau debilitatea mintală - aspecte care nu au fost constatate prin rapoartele medico-legale întocmite și nu au fost dovedite nici de înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Se reține că nici motivele invocate de reclamantă în cererea de chemare în judecată nu conduc la concluzia lipsei discernământului pârâtei.
Astfel, se invocă afecțiunile de care suferă pârâta, respectiv neoplasm mamar, atrofie cerebrală, insuficiență renală cronică, hipertensiune arterială, insuficiență circulatorie cerebrală, sindrom de involuție, precum și un comportament - considerat de reclamantă - anormal, respectiv preocuparea de lucruri inutile, faptul că a uitat dacă a mâncat sau dacă a luat medicamentele, faptul că dă toată mâncarea câinelui, preocuparea acesteia de a se aproviziona pentru iarnă, precum și faptul că i s-a făcut rău pe stradă pierzându-și cunoștința - împrejurare care nu a fost dovedită în cauză.
De asemenea materialul probator administrat în cauză face dovada unei stări conflictuale între reclamantă și pârâtă, între reclamanta și vecinii din imobil și care, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.462/3.03.2005 autentificat la Biroul Notarului Public, au dobândit nuda proprietate a imobilului în care locuiește pârâta, aceasta păstrându-și dreptul de uzufruct.
Conflictul de interese dintre reclamanta și pârâta, dovedit cu înscrisurile de la dosar și scopul punerii sub interdicție - acela de măsură de ocrotire a persoanei fizice lipsită de discernământ, pledează - alături de considerentele mai sus expuse - în favoarea admiterii recursului formulat de pârâtă.
Ca urmare, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod pr. civ., Curtea va admite recursul declarat de recurenta pârâtă împotriva deciziei civile nr.232/17.09.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o va modifica în tot, admițând în temeiul art.296 Cod pr. civ. apelul declarat de apelanta pârâtă împotriva sentinței civile nr.6064/13.06.2008 a Judecătoriei Brașov, pe care o va schimba în parte în sensul că va respinge cererea de chemare în judecată în baza art.142 Cod fam. păstrând însă dispozițiile sentinței privind respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod pr. civ. reținând culpa procesuală a intimatei reclamante, instanța urmează aoo bliga pe aceasta la plata către recurenta pârâtă a cheltuielilor de judecată efectuate în cele trei cicluri procesuale, reprezentând onorar de avocat, respectiv 600 RON în recurs, 500 RON în apel și 550 RON în primă instanță.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata reclamantă.
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă împotriva deciziei civile nr. 232/17.09.2008 Tribunalului Brașov, pe care o modifică în tot, în sensul că admite apelul declarat de apelanta pârâtă împotriva sentinței civile nr. 6064/ 13.06.2008 a Judecătoriei Brașov, pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta.
dispozițiile sentinței privind respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Obligă intimata reclamantă la plata către recurenta pârâtă a sumei de 1650 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 14 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - ---
Grefier,
Red. - 19.01.09
Dact. - 26.01.09
2 ex.
Președinte:Ligia VâlcuJudecători:Ligia Vâlcu, Camelia Juravschi, Maria Carmen
← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 44/2009. Curtea de... → |
---|