Interdicție. Decizia 376/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 376/2008 -
Ședința publică din 11 martie 2008
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel
- R - - JUDECĂTOR 3: Roman Florica
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil introdus de intimata domiciliată în O,-, - 4,. C,. 23, județul B, prin curator domiciliat în O,-, - 52,. 37, județul B în contradictoriu cu intimatul petent domiciliat în O,-, - 4,. C,. 23, județul B, AUTORITATEA TUTELARĂ - PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O cu sediul în O, nr. 1, județul B și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA, județul B, împotriva deciziei civile nr. 548 din 5 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 5225 din 7 septembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 9268/2005, având ca obiect: punere sub interdicție.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurenta intimată, prin curator - ambii lipsă, avocatul desemnat, în baza delegației pentru asistența juridică gratuită din 5.02.2008 emisă de Baroul Bihor și intimatul petent - personal și reprezentat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 11.02.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind AUTORITATEA TUTELARĂ - PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA este reprezentat de domnul procuror B.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, după care:
Reprezentanta recurentei intimate depune la dosar note de ședință, comunică un exemplar reprezentantei intimatului petent și solicită repunerea în termenul de declarare a recursului deoarece la data comunicării deciziei atacate recurenta se afla internată în spital.
Reprezentanta intimatului petent depune copia biletului de ieșire din spital din 18.09.2007 privind pe recurenta intimată. Solicită respingerea cererii de repunere în termen față de înscrisul depus.
Reprezentantul PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA nu se opune admiterii cererii de repunere în termen, arătând că din probele de la dosar rezultă că recurenta s-a aflat internată în spital la data comunicării deciziei, iar procedura de comunicare s-a realizat prin afișare.
Instanța respinge excepția tardivității, admite cererea de repunere în termen formulată de partea recurentă și nefiind ale probe ori cereri de formulat, acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei intimate solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța competentă, în vederea completării probațiunii prin efectuarea unei contraexpertize medicale, cu obligarea părții intimate la cheltuieli de judecată reprezentând onorariu pentru avocatul din oficiu. În subsidiar solicită admiterea recursului și modificarea hotărârilor pronunțate în cauză în sensul respingerii cererii de punere sub interdicție formulată de petent, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatului petent solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză, învederând că la dosar există două expertize medico-legale din care rezultă că recurenta nu are discernământ, prin urmare se impune punerea sa sub interdicție.
Reprezentantul PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ORADEA de asemenea solicită respingerea recursului, concluziile expertizelor medicale efectuate neputând conduce la admiterea căii de atac și schimbarea hotărârilor pronunțate.
Reprezentanta recurentei intimate precizează, în replică, faptul că la fila 21 din dosarul instanței de apel se află o adeverință medicală din care rezultă starea de sănătate a recurentei, față de care s-ar impune completarea raportului de expertiză efectuat în cauză.
CURTEA DE APEL,
Constată că, prin sentința civilă nr. 5225 din 7 septembrie 2006 Judecătoriei Oradea, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de petentul în contradictoriu cu intimații - prin curator A, Primăria Municipiului O - Autoritatea Tutelară și Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, și în consecință s-a dispus punerea sub interdicție a intimatei, născută la 28.07.1954, fiica lui și.
În motivarea hotărârii, instanța a arătat că din expertiza efectuată în cauză rezultă că intimata este grav bolnavă, suferind de tulburare delirantă persistentă -discernământul său fiind absent.
Și declarațiile martorilor audiați în cauză confirmă faptul că reclamanta nu are discernământ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs la data de 4 octombrie 2006, calificat de instanță apel - solicitând modificarea ei, în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea apelului a arătat că procurorul nu a pus concluzii, că diagnosticul medical stabilit nu corespunde realității. Ulterior a depus la dosar - la data de 23.01.2007, "note de ședință", prin care a solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei la instanța de fond pentru efectuarea unei alte expertize.
Prin decizia civilă nr. 548 din 5 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat în cauză.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
La data de 7 noiembrie 2005, petentul, a solicitat instanței punerea sub interdicție a pârâtei recurente, arătând că aceasta este bolnavă psihic, suferă de schizofrenie, depresie, parafrenie și tulburare delirantă persistentă paranoidă, boli mintale ce o lipsesc de discernământ permanent.
Din actele aflate la dosar rezultă că prin Hotărârea Comisiei de Medici Psihiatri ai Spitalului din O, bolnavei i s-a instituit tratament medical obligatoriu conform art. 171 din Decretul nr. 313/1960, tocmai ca urmare a afecțiunilor arătate.
Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică din 27.07.2000 întocmit de Laboratorul de Medicină Legală O, rezultă că numita prezintă o tulburare delirantă persistentă, discernământul său fiind absent.
Toate actele medicale aflate la dosar confirmă starea de boală a pârâtei.
Declarațiile martorilor audiați sunt în concordanță cu probele științifice, pârâta fiind cunoscută ca o persoană agresivă, care adună gunoaie în apartament, în repetate rânduri acestea fiind scoase de către serviciul de resort al primăriei.
Pârâta este cunoscută și în instanță, în decursul anilor având nenumărate procese pe rol, cele mai multe create în mod artificial, dând dovadă de un comportament aparținând unui bolnav mintal.
Față de cele de mai sus, instanța apreciază că diagnosticul medical stabilit corespunde realității, o nouă expertiză nu mai e necesară, și oricum solicitările formulate în recurs au fost făcute tardiv.
Față de susținerile apelantei, în sensul că procurorul nu a pus concluzii, se constată că în acest sens nu există nici o dovadă, în practicaua sentinței civile apelate făcându-se mențiunea faptului că procurorul a pus concluzii de admitere.
Împotriva acestei decizii, în termen a declarat recurs petenta, solicitând în principal casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare în vederea efectuării unei contraexpertize medico-legale psihiatrice, iar în subsidiar, modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului se arată că instanța de apel nu a admis proba cu contraexpertiza psihiatrică, deși a depus o adeverință medicală cu privire la starea sănătății recurentei.
Pe de altă parte, din declarația sorei recurentei rezultă că aceasta din urmă nu prezintă pericol social.
În drept, invpcă dispozițiile art. 299, art. 312, art. 103 Cod procedură civilă.
Intimatul a solicitat respingerea cererii, arătând că măsura punerii sub interdicție este o măsură necesară, de ocrotire față de o persoană care nu are discernământul cerut pentru a se îngriji de propriile sale interese.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Probele administrate în cauză (expertiză psihiatrică, declarații de martori, acte medicale) sunt concludente și concordante sub aspectul împrejurării că recurenta prezintă o tulburare delirantă persistentă, discernământul său fiind absent.
Adeverința medicală invocată în recurs, eliberată la 18 septembrie 2007, indică într-adevăr faptul că susnumita a fost externată din spital la 18 septembrie 2007 în stare ameliorată, ceea ce însă nu este de natură să schimbe radical situația medicală a acesteia, diagnosticul inițial fiind de altfel păstrat și confirmat.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea urmează în temeiul art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 316 și 296 Cod procedură civilă, să respingă recursul ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de intimata, prin curator, împotriva deciziei civile nr. 548 din 5 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 11 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - R - - -
red.
în concept la 17.03.2008.
jud.fond.
jud.apel. -
dact.
2 ex./19.03.2008.
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 123/2008. Curtea de... → |
|---|
