Interdicție. Decizia 764/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.764/R/2008
Ședința publică din 28 martie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop JUDECĂTOR 2: Alina Rodina
JUDECĂTOR 3: Antoaneta
JUDECĂTOR: -- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de către reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 655/A din 16 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, privind și pe pârâta intimată, intimații intervenienți, autoritatea tutelară CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-, precum și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect interdicție
La apelul nominal făcut în cauză, la prima, a doua strigare, se prezintă reprezentantul reclamantei, avocat N, care depune împuternicire avocațială la dosar fila -20, reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, procuror, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că recursul este la primul termen de judecată, a fost motivat și comunicat cu părțile.
Recursul este legal timbrat cu suma de 15 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Curtea, lasă cauza la a treia strigare pentru a da posibilitatea reprezentantului intimaților intervenienți de a se prezenta la dezbateri.
La apelul nominal făcut în cauză, la a treia strigare, se prezintă reprezentantul reclamantei, avocat N, cu împuternicire avocațială la dosar fila -20, reprezentantul intimaților intervenienți și, avocat, care depune împuternicire avocațială la dosar, reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, procuror, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentantul intimaților intervenienți și, depune întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de repunere în termen cât și recursul declarat.
Reprezentantul reclamantei arată că recursul este declarat în termen, având în vedere că decizia a fost comunicată la adresa indicată de recurentă, astfel că cererea de repunere în termen este fără obiect. Înțelege să-și susțină această cerere doar în subsidiar, în măsura în care s-ar aprecia că recursul este formulat tardiv.
Reprezentantul intimaților intervenienți și arată că în situația în care reclamanta și-a schimbat avocatul în apel, avea obligația să înștiințeze instanța printr-o cerere scrisă asupra schimbării domiciliului sub pedeapsa neluării în seamă a acestei schimbări. Solicită respingerea cererii de repunere în termen, apreciind că recursul este formulat tardiv.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ solicită admiterea cererii de repunere în termen.
Curtea, în urma deliberării, având în vedere că în fața instanței de apel, prin întâmpinarea depusă la fila 23, reclamanta intimată a arătat că are domiciliul în C-N,-,.3, apreciază că această mențiune îndeplinește condițiile prevăzute de art.93 Cod proc. civ, în condițiile în care această cerere a fost comunicată cu intimații, iar decizia a fost recomunicată reclamantei, apreciind că recursul este declarat în termenul legal prevăzut de art.301 proc. civ.
Reprezentantul reclamantei recurente invocă ca și motiv de ordine publică excepția nulității deciziei atacate în sensul că din practicaua deciziei lipseste mențiunea că lipseste procurorul și lipsesc concluziile acestuia.
Reprezentantul intimaților intervenienți și solicită respingerea motivului de ordine publică, întrucât a fost amânată pronunțarea, iar în încheierea de amânare a pronunțării este menționată prezența procurorului.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ solicită respingerea excepției invocate și arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Reprezentanții părților prezente arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Curtea, după deliberare declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în fapt și în drept, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel în vederea rejudecării în limitele generate de pierderea capacității de exercițiu a apelantei și limitelor impuse de motivele de apel ale intervenienților.
În subsidiar, în măsura în care se va aprecia că se poate rejudeca în limitele art.312 pct. 3 și 4, solicită să se constate lipsa capacității de exercițiu a apelantei, caracterul neîntemeiat al motivelor de apel ale intimaților cu consecința menținerii ca temeinică și legală soluției instanței de fond, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimaților intervenienți și solicită respingerea recursului ca fiind lipsit de interes, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată.
Arată că prin decesul pârâtei apelante sentința civilă prin care s-a dispus punerea sub interdicție a rămas fără obiect. Atâta vreme cât cel pus sub interdicție a încetat din viață mai înainte ca hotărârea judecătorească de punere sub interdicție să își fi produs efectele, acea hotărâre nu va putea produce efecte după decesul persoanei puse sub interdicție.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, în temeiul art.304 pct. 5.proc. civ. solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalulul
Solicită respingerea excepției lipsei de interes.
CURTEA:
Prin Sentința civilă nr. 2900/04.04.2007, pronunțată de Judecătoria Cluj -N, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâta, și în consecintă: s-a dispus punerea sub interdicție a pârâtei, născută la data de 10.11.1927 CNP -, cu seria - nr.-.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de intervenție accesorie în favoarea pârâtei, formulată de intervenienții și și s-a dispus comunicarea hotărârii Consiliului local al municipiului C-N - Serviciul Autoritate Tutelară.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Din declarațiile martorilor G- și -, propuși de reclamantă, s-a reținut că pârâta suferă de sindrom demențial acut, fapt pe care l-au aflat de la familia reclamantei. Au mai arătat martorii că aceasta era confuză, nerecunoscând persoanele apropiate, iar în luna decembrie 2005 dispărut de acasă fiind găsită pe stradă desculță și în cămașă de noapte. Martora a arătat că o vizitează frecvent pe pârâtă și nu a observat niciodată manifestări nefirești care să exceadă problemelor de sănătate specifice vârstei, fiind recunoscută tot timpul de către pârâtă.
Din ancheta socială efectuată în cauză de autoritatea tutelară rezultă că la data efectuării anchetei pârâta a răspuns coerent întrebărilor stabilind o comunicare bună cu cei din jur, însă datorită osteoporozei de care suferă nu este capabilă să își apere interesele, fiind imobilizată la pat.
Conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică pârâta suferă de demență mixtă, iar în cadrul stării sale psihice aceasta nu are discernământul necesar pentru a se putea îngriji singură de interesele sale, respectiv de a încheia acte juridice valabile.
La termenul din data de 14.03.2007 reprezentantul pârâte a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei bazată pe faptul că aceasta nu are vocație succesorală, excepție care însă a fost respinsă.
În acest sens, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art.143 Codul familiei, interdicția poate fi cerută de autoritatea tutelară, precum și de toți cei prevăzuți în art.115, respectiv persoanele apropiate, precum și administratorii și locatarii casei în care locuiește; serviciul de stare civilă, cu prilejul înregistrării morții unei persoane, precum și biroul notarial de stat, cu prilejul deschiderii unei moșteniri; instanțele judecătorești, procuratura și poliția, cu prilejul pronunțării, luării sau executării unor măsuri privative de libertate și organele administrației de stat, organizațiile obștești, instituțiile de ocrotire, precum și orice altă persoană.
Față de textul de lege menționat, instanța a reținut că legiuitorul nu a prevăzut ca această acțiune să poată fi formulată doar de către persoane care să aibă vocație succesorală, mai mult sau mai puțin concretă cu persoana vizată, în centrul acestei proceduri trebuind să fie interesele persoanei a cărei punere sub interdicție se solicită și patrimoniul acesteia.
Raportat la cele ce preced, instanța a apreciat că scopul punerii sub interdicție este acela de a ocroti interesele unei persoane lipsite de discernământ, scop care este străin atât reclamantei, care urmărește anularea contractului de întreținere încheiat de pârâtă cu intervenienții, cât și intervenienților,care urmăresc să păstreze în patrimoniul lor apartamentul pârâtei dobândit prin contractul de întreținere. Însă, față de concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, potrivit căruia pârâta nu are discernământul necesar pentru a-și putea urmări singură interesele, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile art.142 Codul familiei și în consecință, în temeiul art.33 din Decretul nr.32/1954 a dispus punerea sub interdicție a pârâtei, născută la data de 10.11.1927, CNP -, cu seria - nr.-.
Având în vedere prevederile art. 49 și urm. Cod proc. Civ. precum și soluția dată cererii principale, instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea de intervenție accesorie, în favoarea pârâtei, formulată de intervenienții și.
Împotriva sentinței examinate au declarat apel în termen legal atât pârâta cât și intervenienții și.
Prin decizia civilă nr.655/A din 16 nov.2007, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis apelul declarat de, și, sentința fiind schimbată în sensul că s-a respins cererea de chemare în judecată și cererea de intervenție, ca lipsite de obiect.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Conform certificatului eliberat de Consiliul local al municipiului C-N la data de 21.10.2007 după actul de deces nr.3186 apelanta, având ultimul domiciliu în municipiul C-N- jud.C, a decedat la data de 21.10.2007.
Prin sentința civilă față de care se exercită controlul judiciar în prezenta cauză, s-a dispus punerea sub interdicție a apelantei pârâte. Prin aceeași hotărâre a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții și în favoarea pârâtei.
Apelul a fost declarat atât de către pârâta cât și de intervenienții anterior menționați.
Față de obiectul cauzei și având în vedere decesul persoanei a cărei punere sub interdicție s-a solicitat, tribunalul a apreciat că se impune respingerea pe fond a acțiunii ca lipsită de obiect. Soarta juridică a acțiunii principale va determina și soluția cu privire la cererea de intervenție accesorie formulată în interesul pârâtei decedate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal reclamanta solicitând repunerea în termenul de recurs, admiterea recursului, casarea deciziei atacate ca neîntemeiată și nelegală și, în considerentul constatării lipsei capacității de exercițiu a defunctei, rejudecarea cauzei și respingerea apelului, cu consecința menținerii soluției instanței de fond, invocând dispozițiile art. 304 pct.8 și 9 și art.312 alin.3,4 și 5.proc.civ.
În motivarea recursului, cu privire la cererea de repunere în termen arată că decizia recurată a fost comunicată sediul. Avocat N, avocata recurentei cu prilejul judecării în fond a cauzei. În mod eronat decizia s-a comunicat la acea adresă, în situația în care, cu prilejul judecării în apel, în condițiile reprezentării sale de către un alt avocat, mandatul doamnei avocat Naî ncetat, cu efectul încetării delegării pentru actele de comunicare procedurală. Ca atare, în condițiile încetării mandatului, soluția trebuia comunicată la domiciliul reclamantei indicat în acțiunea introductivă, fapt față de care, luând act de necomunicarea deciziei cu reclamanta, solicită a constata că termenul de recurs nu a început să curgă față de recurentă.
Motivând recursul,reclamanta consideră decizia recurată ca netemeinică și nelegală, prin prisma dispozițiilor art.304 pct.8 și 9.proc.civ. Astfel, instanța de apel apreciind asupra situației cauzate de decesul apelantei, a opinat că se impune admiterea apelului cu consecința respingerii acțiunii introductive ca lipsite de obiect,fiind evidențiate multiple confuzii a instituțiilor de drept civil. Prima confuzie este cea între obiectul cauzei (acțiune de punere sub interdicție) și părțile în proces. În acest sens, instanța de apel stabilind echivalența între obiectul juridic și partea, mai precis între corpul fizic al acesteia, catalogat ca "obiect" și obiectul pricinii. A doua confuzie este cea rezidând în echivalența statuată între capacitatea de exercițiu și existența fizică a unei persoane, instanța de apel, constatând că deși apelanta a decedat, apelul acesteia urmează a fi admis, situație imposibilă în condițiile în care, dată fiind natura pur personală a acțiunii de punere sub interdicție, aceasta nu poate fi exercitată decât de persoana în viață.
Totodată, instanța de apel a opinat în sensul că nu doar acțiunea introductivă este lipsită de obiect, ci și cererea de intervenție, accesorie, promovată de apelanții și. Astfel instanța de apel, arată că cererea de intervenție, fiind lipsită de obiect, urmează a fi respinsă, dar dispune admiterea apelului intervenienților, nefăcând distincție între cele două apeluri existente în cauză și formulate prin același memoriu de apel. Deși intervenienții și defuncta au declarat apel împreună prin același script, faptic, din memoriul depus la dosar, rezultă că nu s-a criticat sentința sub aspectul respingerii ca neîntemeiată a cererii de intervenție accesorie, ori în atare situație, nefiind criticată dispoziția de respingere a cererii de intervenție și solicitându-se prin rejudecarea apelului doar respingerea acțiunii introductive,este evidentă situația de recunoaștere implicită a legalității sentinței de fond cu privire la respingerea cererii de intervenție, promovarea apelului de către intimați nejustificând interes în cauză.
Consideră că soluția corectă a instanței de apel ar fi fost de a constata ca efect al intervenirii decesului apelantei, apoi se impunea punerea în discuția părților a excepției lipsei capacității de exercițiu a apelantei și, în considerentul admiterii excepției, a dispune respingerea apelului acesteia.
Cu privire la apelul intervenienților, instanța de apel verificând în limitele cererii, trebuia să constate că intervenienții nu înțeleg să critice soluția prin prisma respingerii cererii de intervenție și pe cale de consecință să respingă apelul ca nefondat.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intervenienții și au solicitat respingerea recursului, motivând cu aceea că sentința apelată nu a rămas definitivă în timpul vieții persoanei pusă sub interdicție, astfel că până la data decesului acesteia, ea nu a produs nici un efect juridic, iar prin decesul pârâtei, punerea sa sub interdicție a rămas fără obiect.
Examinând recursul și actele dosarului, Curtea reține următoarele:
Asupra cererii de repunere în termen formulată de recurentă, instanța s-a pronunțat în ședința publică din 28 martie 2008, apreciind că recursul a fost declarat în termenul legal prevăzut de art.301 proc.civ. întrucât reclamanta, prin întâmpinarea depusă în fața instanței de apel a arătat că are domiciliul în C-N,-,.3, instanța reținând că această mențiune îndeplinește cerințele prevăzute de art.93 proc.civ. în condițiile în care această întâmpinare a fost comunicată cu intimații, astfel că decizia a fost recomunicată reclamantei.
În ce privesc motivele de recurs formulate, Curtea reține următoarele:
Impotriva sentinței judecătoriei, prin care s-a dispus punerea sub interdicție a numitei, au declarat apel atât, cât și intervenienții și.
În cursul judecării apelului, la data de 21.10.2007 a decedat și în aceste circumstanțe erau incidente dispozițiile referitoare la suspendarea de drept a judecății respectiv art.243 pct.1 proc.civ. conform cărora judecata pricinilor se suspendă de drept prin moartea uneia dintre părți, afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în cauză a moștenitorilor.
Așadar, în situația în care nu s-a acordat un termen - evident, la cererea părților - pentru introducerea în cauză a moștenitorilor părții decedate, instanța era datoare să constate existența împrejurării ce a condus la suspendarea de drept a judecății și să dispună suspendarea pentru a acorda posibilitatea celor interesați de a lua măsurile necesare în vederea continuării procesului.
Cum instanța de apel nu putea trece la judecarea cauzei din moment ce i s-a învederat decesul pârâtei, Curtea constată că au fost încălcate normele de procedură prevăzute de art.243 pct.1 proc.civ.
Față de cele expuse, în temeiul art.312 pct.3 și art.304 pct.5 proc.civ. se va admite recursul, se va casa hotărârea și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării, instanța se va pronunța și asupra excepțiilor invocate de părți, respectiv excepția lipsei de interes în promovarea căii de atac, excepția lipsei obiectului și excepția lipsei capacității de exercițiu a apelantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.655/A/ din 16.11.2007 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
--- - - - -- -
GREFIER,
Red.AR
Dact./3ex.
15.04.2008
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Alina Rodina, Antoaneta
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 1272/2009. Curtea de... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
