Interdicție. Decizia 897/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(391/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.897
Ședința publică de la 25 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Fănica Pena
JUDECĂTOR 2: Cristina Nica
JUDECĂTOR 3: Mariana Haralambe
GREFIER - - -
***** *****
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de d-na procuror.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr.1443 A din17.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă.
are ca obiect - punere sub interdicție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat, în calitate de reprezentant al recurentului-reclamant, în baza împuternicirii avocațiale nr.8/8.02.2009, emisă de Baroul Iași - Cabinet Individual, aflată la fila 5 dosar și intimata-pârâtă, personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că intimata-pârâtă depune la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la data de 19.05.2009, note scrise la care a anexat înscrisuri (un număr de 52 de file); de asemenea, a depus la dosar, la data de 21.05.2009 și respectiv 25.05.2009, declarații date de numitele - și de.
Avocatul recurentului-reclamant nu solicită acordarea unui termen față de înscrisurile depuse la dosar de către intimata-pârâtă.
Intimata-pârâtă se legitimează cu seria - nr.-, eliberată de SPCEP S3 biroul nr.3, la data de 03.07.2007.
Reprezentantul Ministerului Public invocă excepția nulității recursului față de neîncadrarea criticilor în dispozițiile prevăzute de art.304 din Codul d e procedură civilă.
Curtea unește excepția nulității recursului invocată de reprezentantul Ministerului Public, cu fondul cauzei.
Părțile declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs și pe excepția invocată.
Avocatul recurentului-reclamant, solicită respingerea excepției nulității recursului invocată de reprezentantul Ministerului Public și admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare la instanța de apel în vederea administrării probatoriilor și efectuarea unei noi expertize pentru a se vedea exact situația de fapt a dosarului, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanțelor nr.47/23.04.2009 și nr.43/22.02.2009, pe care le depune la dosar.
Intimata-pârâtă, având cuvântul, solicită admiterea excepției invocate, iar în cazul în care nu se va ține cont de aceasta, solicită respingerea recursului, ca nefondat, arătând că a trecut deja prin trei comisii ale medicilor specialiști în psihiatrie și s-a constatat că are discernământ, are capacitate de auto-control conform probelor administrate în cauză; este mamă a trei copii care suportă de o perioadă lungă de timp consecințele acestui proces.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea excepției nulității recursului față de neîncadrarea criticilor arătate în dispozițiile art.304, iar pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
La data de 23.10.2006 s-a formulat o cerere de către petentul pentru punerea sub interdicție a soției sale, cu motivarea că pârâta a mai beneficiat de terapie competentă în clinica psihiatrică Laboratorul de sănătate mintală I, la care s-au adăugat agravări depresive, cu spitalizări repetate în perioada anilor 2002 - 2005, în anul 2004 pârâta părăsind domiciliul conjugal sub influența grupării, impunându-se măsuri urgente de protecția familiei, pârâta neavând discernământul necesar îngrijirii de interesele sale.
În motivarea cererii s-a mai arătat că diagnosticul în cazul internărilor pârâtei a fost de "tulburări schizo-afective de tip depresiv melancolic".
În drept, s-au invocat prevederile art.142-143 din Codul familiei.
S-a atașat cererii, o copie a biletului de ieșire din Spitalul Clinic de Urgență Iap ârâtei, din data de 06.10.2004.
S-au luat măsuri preparatorii de numire a unui curator prin adresă efectuată la Consiliul local I și de efectuare de cercetări cu privire la sesizarea în cauză, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași.
Consiliul local Iac omunicat instanței refuzul pârâtei de a i se numi un curator, între părți existând o stare conflictuală, pârâta aflându-se în proces de divorț cu reclamantul, fiind atașată declarația pârâtei în sensul exprimării voinței susmenționate.
S-au înaintat la dosar și rezultatul cercetărilor efectuate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași - declarații, procese-verbale și rezultatul demersurilor de identificare a adresei pârâtei, inclusiv de către Autoritatea tutelară Sector 2 B, care a constatat că pârâta locuiește în sectorul 3,
Prin sentința civilă nr.7801/25.06.2007 pronunțată de Judecătoria Iași - Județul I, în dosarul nr-, s-a declinat competența teritorială de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei sectorului 3
În dosarul nr- al Judecătoriei Sectorului 3 B s-a dispus efectuarea de cercetări prealabile conform art.30 din Decretul nr.32/1954 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 3
Pârâta a depus un memoriu la dosar, arătând gravele conflicte dintre părți, reclamantul hărțuind-o și cu alte procese - abandon de familie și furt între soți, plecarea sa fiind la fiii săi majori, aflați în B, prezenta cauză fiind o răzbunare pentru intentarea acțiunii de divorț de către pârâtă.
S-a atașat și sentința de divorț nr.8436/03.07.2007 a Judecătoriei Iași, în dosarul nr-, prin care s-a dispus revenirea pârâtei la numele purtat anterior căsătoriei.
S-au depus înscrisuri medicale privitoare la afecțiunile depresive ale pârâtei și internările sale, declarații de martori, ale fiicei, din care rezultă starea conflictuală dintre părți și agresivitatea reclamantului, respectiv caracterizări pozitive la adresa pârâtei.
S-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice - administrată în cauză cu nr.1/12747/05.03.2008 la cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 B și atașată la dosar (filele 22 - 26) care constată că pârâta - care a absolvit Facultatea de - profesor de limba franceză, în prezent la Facultatea de, prezintă "tulburare depresivă recurentă, actualmente în remisiune". Are capacitate de autocontrol și autoîngrijire. Are capacitatea psihică conservată, având discernământul faptelor sale. Nu este cazul de a fi pusă sub interdicție".
Prin sentința civilă nr.4548/6.05.2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 3 B în dosarul nr- s-a respins cererea formulată de reclamantul, de punere sub interdicție a pârâtei, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de judecată a avut în vedere declarațiile de martori - o parte susținând că pârâta a avut grave depresii ca urmare a comportamentului soțului său, dar că și-a revenit, - o parte susținând dimpotrivă, că și în prezent pârâta are tulburări psihice, necesitând tratament de specialitate, dar și constatările și concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică susmenționate, cu precizarea că pârâta are discernământul faptelor sale și nu este cazul a fi pusă sub interdicție, nefiind îndeplinite în cauză cerințele art.142 alin.1 din Codul familiei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu aprecierea că în mod greșit prima instanță a luat în considerare o expertiză medico-legală psihiatrică efectuată într-un moment de remisie a bolii, fără a fi avută în vedere toată evoluția bolii, respectiv a tuturor actelor medicale emise ca urmare a internărilor repetate ale pârâtei, or trebuia efectuată o altă expertiză, dar nu a fost solicitată la prima instanță, reclamantul nefiind citat când s-a pus în discuție expertiza psihiatrică.
Instanța trebuia să aibă în vedere că într-o perioadă anterioară, pârâta a fost pusă sub curatela sa, pentru a-i fi administrate bunurile, pârâta suferind de boli psihice grave; solicită admiterea apelului și admiterea cererii reclamantului, urmând a se efectua o contraexpertiză psihiatrică a pârâtei.
Pârâta a depus nenumărate memorii la dosar, invocând agresivitatea și comportamentul necorespunzător al reclamantului față de soție și copii în timpul vieții conjugale, care a determinat și starea psihică tot mai deteriorată a pârâtei și copiilor părților - astăzi, majori - și articole apărute în presă cu privire la astfel de aspecte și litigiile dintre părți.
Prin decizia civilă nr.1443/A/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr- s-a respins apelul ca nefondat.
În considerentele deciziei s-au reținut, de asemenea, concluziile favorabile pârâtei, constatate prin raportul de expertiză medico-legală de la dosar, în sensul că în prezent aceasta își păstrează discernământul și are capacitate de autocontrol și îngrijire, anterior având o serie de afecțiuni psihice care au necesitat tratament specific, nefiind îndeplinite astfel cerințele art.142 din Codul familiei, de punere sub interdicție a intimatei pârâte.
S-a mai arătat că, în apel, reclamantul nu a administrat noi probe relevante în susținerea criticilor formulate.
Faptul că la un anumit moment, în trecut, pârâta a fost reprezentată de curatorul - reclamant, nu are relevanță în speță, respectiv cu privire la problema discernământului prezent al pârâtei, raportat la cererea de punere sub interdicție formulată de către reclamant.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de apel, fără suplimentarea probatoriului, încălcând principiul rolului activ, a respins ca nefondat apelul, greșit reținându-se situația de fapt, fără a fi analizate toate probatoriile, inclusiv înscrisurile medicale din care rezultă că și în prezent, pârâta suferă de afecțiuni extrem de grave, impunându-se punerea sa sub interdicție și numirea unui curator care să vegheze asupra intereselor acesteia și să îi ofere tratamentul necesar bolii de care suferă.
Recurentul a mai arătat că în apel a criticat raportul de expertiză medico-legală, întrucât a concluzionat că pârâta are discernământ și capacitate de autoîngrijire, în condițiile în care diagnosticul indicat arăta în mod clar că pârâta suferă de o afecțiune cu evoluție ciclică cu episoade depresive, ceea ce indică existența în decursul bolii și a unor perioade de luciditate, cu perioadele critice în care se manifestă lipsa de discernământ, fiind absolut necesară efectuarea unei noi expertize medico-legale, în condiții de observare a pârâtei și a comportamentului acesteia pentru o perioadă mai mare, pentru a se ajunge la o concluzie reală și corectă.
În sensul susținerilor s-a arătat că se va face dovada cu înscrisuri: trimiterea diverselor materiale scrise de către intimată în afara cadrului procesual, reclamantului, avocaților, prietenilor de familie, presei, în scopul denigrării reclamantului și șantajării sale, implicarea în infracțiuni de șantaj, furt, etc. care țin să dovedească dimpotrivă, afectarea discernământului intimatei pârâte.
S-a solicitat admiterea recursului, cu consecința admiterii acțiunii, în condițiile administrării de noi probe cu martori, înscrisuri și o contraexpertiză psihiatrică.
Intimata a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că recurentul face doar afirmații calomnioase la adresa imaginii sale, în condițiile în care s-a efectuat o expertiză medico-legală psihiatrică, la acceptarea sa, în mod complet și nu superficial, astfel cum susține recurentul.
Curtea a încuviințat părților proba cu înscrisuri, conform art.305 Cod de procedură civilă: scrisori adresate reclamantului de către pârâtă, învederând abuzurile la care au fost supuși pârâta și copiii de către acesta în timp, diverse corespondențe, articole din ziare privind aspecte legate de mișcarea "" și consecințele acesteia, declarații ale copiilor părților, care înfățișează un comportament neadecvat al tatălui lor, declarații ale studenților pârâtei (care este profesoară de limba franceză la Universitatea B) privind comportamentul exemplar al cadrului lor didactic, înscrisuri și memorii din alte litigii între părți, inclusiv în plângerile penale formulate una în contra celeilalte, privitoare la săvârșirea unor infracțiuni: de furt, șantaj, abandon de familie, etc.
Recursul nu este fondat.
Curtea constată că principală critică a recurentului reclamant constă în faptul că instanța de apel nu ar fi analizat atent probatoriul administrat și ar fi încălcat principiul rolului său activ potrivit art.129 Cod de procedură civilă, în sensul că ar fi ignorat critica referitoare la expertiza medico-legală psihiatrică efectuată în cauză, formulată de reclamant în apel, neordonând o contraexpertiză psihiatrică a pârâtei.
Curtea constată însă, că apelantul reclamant nu a adus elemente medicale noi în cauză, care să justifice obiecțiunile arătate în contra constatărilor și concluziilor expertizei medico-legale psihiatrice efectuate la fond, în cadrul cercetărilor dispuse de către Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 3 B - filele 22-26 dosar fond - ori care să justifice o stare ulterioară expertizei efectuate, gravă a intimatei, cu înscrisuri medicale relevante, care să justifice ordonarea, chiar din oficiu, de către instanța de apel, potrivit art.129 alin.5 Cod de procedură civilă, a unei contraexpertize psihiatrice.
Astfel de înscrisuri relevante nu s-au administrat nici în recurs, deși se reiterează critica privind concluziile expertizei medico-legale psihiatrice de la fond, care s-ar fi raportat la un moment în care pacienta s-ar fi aflat într-una din episoadele sale de luciditate, fără observarea afecțiunilor sale grave în timp.
Curtea constată că simpla criticare a expertizei medico-legale psihiatrice efectuată în cauză, fără înscrisuri medicale noi, relevante, nu pot conduce la încuviințarea și administrarea unei noi contraexpertize psihiatrice, doar pentru faptul că reclamantul critică expertiza deja administrată, acesta nefiind mulțumit de concluziile sale.
Iar diversele memorii și lucrări scrise pe care intimata-pârâtă le adresează reclamantului, instanțelor, organelor judiciare, presei, etc, nu au relevanță medicală pentru instanțe, pentru a ordona o contraexpertiză psihiatrică a intimatei pârâte, care să constate, dimpotrivă, lipsa discernământului acesteia și să admită astfel cererea reclamantului de punere sub interdicție a pârâtei.
Curtea observă, dimpotrivă, că expertiza medico-legală psihiatrică efectuată la 05.03.2008 de Institutul Național de Medicină " Minovici" nr.1/12747 face o analiză amplă, atentă a afecțiunilor pârâtei, din punct de vedere psihologic și psihiatric, în evoluție, avându-se în vedere întregul istoric al bolii, susținut cu înscrisurile medicale de specialitate în acest sens, Comisia de medici psihiatri ai Institutului susmenționat efectuând constatări minuțioase în materie și concluzionând în esență că pârâta are discernământul faptelor sale, capacitate de autocontrol și autoîngrijire și "Nu este cazul de a fi pusă sub interdicție".
Simplele critici ale recurentului formulate în cele două căi de atac nu sunt de natură să răstoarne conținutul expertizei psihiatrice efectuată de comisia de specialiști în domeniu a, astfel că acestea vor fi respinse ca nefondate.
Soluția astfel, a primei instanțe, menținută de către instanța de apel, este temeinică și legală.
Pentru considerentele reținute, potrivit art.312 Cod de procedură civilă, cu raportare la art.304 pct.9 Cod de procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
Va fi respinsă și excepția privind nulitatea recursului, invocată de către reprezentantul Ministerului Public în concluziile orale, constatând că susținerile din recurs au permis încadrarea și analizarea acestora din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod de procedură civilă - aplicarea greșită a legii - formulat ca și critică principală în recurs.
. //.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului, ca nefondată.
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr.1443 A din 17.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Tehnodact.
2 ex/15.06.2009
--------------------------------------------
- Secția a III-a -
-
Jud.Sector 3 -
Președinte:Fănica PenaJudecători:Fănica Pena, Cristina Nica, Mariana Haralambe
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 9/2010. Curtea de... | Plasament. Decizia 1040/2009. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
