Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 1017/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1017
Ședința publică de la 12 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin președinte secție
JUDECĂTOR 2: Costel Drăguț președinte instanță
JUDECĂTOR 3: Gabriela Ionescu
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamanta și intervenientul, pârâtul și intervenienta moștenitoare împotriva deciziei civile nr. 115 din 09 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, și a sentinței civile nr. 4901 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr-, având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat, reprezentând recurentul pârât, recurenta intervenientă moștenitoare, și avocat, reprezentând recurenta reclamantă și recurentul intervenient.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care curtea, constatând cauza în stare de soluționare,a a cordat cuvântul asupra recursurilor.
Avocat, pentru recurenta reclamantă și recurentul intervenient, a susținut oral motivele de recurs formulate în scris, arătând că în mod greșit a fost reținută o cotă diferențiată a părților, fără ca instanța de fond să țină cont de munca în gospodărie a reclamantei. Această reținere este contrară probelor administrate în cauză. A pus concluzii de admitere a recursului, fără cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru recurentul pârât și recurenta intervenientă moștenitoare, a solicitat respingerea recursului declarat de reclamantă și intervenient.
A susținut oral motivele recursului formulate în scris, arătând că s-a făcut dovada provenienței sumelor folosite de pârât la dobândirea bunurilor, iar probele administrate în cauză justifică o cotă de 70% din totalul bunurilor în favoarea pârâtului. A pus concluzii de admitere a recursului și modificarea celor două hotărâri în sensul măririi sultei pârâtului, fără cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru recurenta reclamantă și recurentul intervenient, a solicitat respingerea recursului declarat de pârât și intervenienta moștenitoare.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Prin acțiunea formulată la data de 4 oct.2007 reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei.
În cauză a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantei tatăl acesteia, și cerere de intervenție în interersul pârâtului, tatăl acestuia,.
Prin încheierea de admitere în principiu din 14.05.2008 s-a admis în principiu acțiunea reclamantei, în parte cererea de interevenție accesorie formulată de intervenientul, în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul, s-a respins ca neîntemeiată cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul, s-a constatat masa partajabilă compusă din bunurile dobândite în timpul căsătoriei, s-a stabilit o cotă de contribuție de 40 % pentru reclamantă și 60 % pentru pârât, reținându-se un pasiv al comunității de bunuri compus din două împrumuturi bancare achitate parțial.
Prin sentința civilă nr. 4901 din 26.11.2008 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr-, s-a admis acțiunea, au fost omologate rapoartele de expertiză tehnică întocmite în cauză de experții - expert bunuri imobile varianta I, - expert bunuri mobile, - expert agricol și în parte raportul de expertiză tehnică auto întocmit în cauză de expertul.
S-a dispus ieșirea din indiviziune privind bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei și atribuite loturile după cum urmează:
Lotul nr.1, atribuit reclamantei, se compune din: apartament compus din 3 camere și dependințe, situat în municipiul C,-, -.10,. A, etaj 3,.7, județul O (120.691 lei), birou calculator, multifuncțional, calculator, draperie, pat de o persoană, saltea relaxa, șifonier, bibliotecă, TV- color, dulap mare, butelie aragaz, aragaz cu 4 ochiuri, mașină de spălat automată, plapumă, fier de călcat, două lustre (2350 lei), urmând să plătească sultă pârâtului în sumă de 47.739 lei.
Lotul nr.2, atribuit pârâtului, se compune din: garsonieră compusă dintr-o cameră locuit și dependințe, situată în municipiul C,-, -.1,.1, etaj 4,.118, jud. O ( 44.412 lei), o canapea și 2 birouri, scaun ergonomic, bibliotecă și un șifonier, TV color, aplică cu 2 becuri, telefon fix, covor persan, perdea, galerie, tablou, lustră, șifonier, draperie verticală, măsuță din lemn, covor, cuier, dulap baie, dulap mic, dulap perete, butelie, aragaz, frigider, aplică cu 1 -, rufe, aspirator, pături, lenjerii, prosoape, servicii de pahare, cărți, total 3300 lei, suprafața de 7500. teren situat în extravilanul com., jud. O, (1875 lei), autoturism 1,4 (15.404,31 lei).
S-a dispus ca pasivul comunității de bunuri, constând într-un împrumut la Bank în sumă de 5000 EURO, din care s-a achitat până la data de 20.08.2007 suma de 3359 EURO și un împrumut în sumă de 7300 lei la BCR din care s-a achitat până la data de 31.08.2007 suma de 4675,66 lei, să fie suportat în cote de 40% reclamanta și 60% pârâtul.
S-au compensat în parte cheltuielile de judecată și reclamanta a fost obligată la plata sumei de 301,7 lei cheltuieli de judecată, către pârât.
Pentru a pronunța această sentința, instanța a avut în vedere dispoz. art. 741 - 742 Cod civil, atribuind reclamantei apartamentul compus din 3 camere și dependințe reținut la masa de partaj și o parte din bunurile mobile având în vedere că are în întreținere doi copii minori rezultați din relațiile de căsătorie, așa cum rezultă din sentința civilă nr. 2648/04.07.2007 și având în vedere totodată prevederile Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, raportate la prev. art. 1 alin. 2 din Codul familiei.
Lotul nr. 2 s-a atribuit pârâtului. care a primit garsoniera reținută la masa de partaj, o parte din bunurile mobile, autoturismul marca, precum și suprafața de 7500. teren situat în extravilanul comunei, județul
Împotriva acestei sentințe cât și a încheierii de admitere în principiu și a sentinței civile au formulat apel reclamanta, pârâtul și intervenienții și, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelanții și au susținut că instanța a stabilit greșit cotele de contribuție de 40 % pentru reclamantă și 60 % pentru pârât, deși s-au făcut dovezi certe de către intervenientul privind o contribuție a acestuia la dobândirea bunurilor imobile, aspect care impunea reținerea unei cote de 50 % pentru reclamantă.
Apelantul a criticat încheierea de admitere în principiu și sentința referitor la cotele de contribuție reținute de instanță, arătând că în mod real trebuia reținută cota de 70 % în favoarea sa, întrucât a dovedit că imobilul garsonieră, apartamentul și terenul arabil extravilan au fost cumpărate cu sume de bani provenind în mod exclusiv de la intervenientul.
Cât privește modul efectiv de lotizare, a susținut că se cuvenea să-i fie atribuit apartamentul întrucât are o contribuție mai mare, și totodată, această variantă de lotizare mărește sulta ce o datorează reclamanta și pe care este în imposibilitate să o plătească.
Apelantul a criticat modul de evaluare folosit de al doilea expert, întrucât se raportează la alt gen de imobile, astfel că valoarea stabilită nu este corectă, iar expertul auto a stabilit în mod greșit suma necesară reparării bunului, solicitând ca autoturismul să fie atribuit în lotul reclamantei.
Cu privire la pasivul comunității de bunuri apelantul a susținut că împărțirea datoriilor comune trebuia să fie împărțită în cote egale și nu diferențiate.
Intervenientul a criticat sentința sub aspectul reținerii cotei de contribuție de 60 % pentru pârât deși prin probele administrate în cererea de intervenție a făcut dovada că pârâtul a avut o contribuție majoritară la dobândirea bunurilor comune, respectiv a garsonierei, apartamentului și terenului.
Întrucât pe parcursul procesului respectiv la 05.03.2009 intervenientul a decedat, în cauză a fost introdusă numita - soție, în calitate de moștenitoare a autorului.
Prin decizia civilă 115 din 9 aprilie 2009 Tribunalului Olts -au respins ca nefondate apelurile.
Tribunalul a reținut că la interogatoriul luat pârâtului, acesta a recunoscut dobândirea bunurile mobile, susținând că apartamentul s-a dobândit cu contribuții diferite, iar garsoniera a fost cumpărată de tatăl său.
Din depozițiile martorilor propuși de către pârât și intervenientul (fila 107, 109, 176, 177 dosar fond), coroborate și cu înscrisul de la fila 205 dosar, respectiv fila CEC din care rezultă că intervenientul deținea suma de 85.000 lei (fila 205 dosar fond) rezultă că garsoniera pe care pârâtul a deținut-o cu chirie a fost cumpărată în anul 1992, costat cca. 55.000.000 lei vechi, iar acești bani au fost dați de tatăl pârâtului. Apartamentul a fost achiziționat din darul de nuntă, la care s-a adăugat multiplicarea acestei sume de bani prin acte de comerț efectuate de pârâtul, precum și din ajutorul dat de tatăl său, cu o sumă cuprinsă între 1300 - 1500 lei vechi.
În consecință, din probele administrate în cauză, instanța a constatat în mod obiectiv că, nu se justifică contribuția de 50 % solicitată de către reclamantă prin acțiunea introductivă, întrucât în mod cert rezultă faptul că pârâtul a avut o cotă de contribuție mai mare, care a fost corect reținută avându-se în vedere depoziții de martori și înscrisuri (fila 107, 109, 176, 177 și 205 dosar fond.
Instanța a arătat că stabilirea cotelor de contribuție se face asupra întregii mase de bunuri comune, în nici un caz nu se poate proceda la fixarea diferențiată de cote pe categorii de bunuri sau pe bunuri individual determinate, chiar dacă acestea ar avea o valoare deosebită comparativ cu restul bunurilor comunitare.
Cu privire la modalitatea de lotizare criticile au fost considerate neîntemeiate întrucât instanța a atribuit în lotul reclamantei apartamentul pentru că aceasta are în întreținere doi copii minori rezultați din relațiile de căsătorie și a urmărit în mod evident să protejeze interesele minorilor în conformitate cu dispozițiile Legii 272/2004.
Au fost înlăturate criticile privind expertiza imobiliară și auto sunt nefondate, întrucât deși raportul privind imobilele întocmit ulterior de către expertul reține o valoare mai scăzută a imobilelor, se raportează la cererea și oferta de pe piața imobiliară, fiind apreciat de instanță ca real, iar față de concluziile și obiecțiunile formulate la raportul de expertiză auto, instanța a luat act de obiecțiunile formulate de către pârât și a diminuat valoarea bunului reținut la masa de partaj de la 17.404,31 RON la 15.404,31 RON.
Cu privire la pasivul comunității de bunuri, instanța a reținut în mod just împărțirea acestor datorii cu raportare la cotele de contribuție ale părților, având în vedere principiul unicității sub care se prezintă universalitatea juridică a bunurilor comune privite ca o masă de drepturi și obligații.
Împotriva acestei decizii toate părțile au declarat recurs.
În motivarea recursului declarat de reclamantă și de intervenientul s-a criticat reținerea unei cote de contribuție mai mare a pârâtului, susținându-se că părțile au avut venituri egale în perioada conviețuirii și au beneficiat de ajutor din partea părinților, iar bunurile principale au fost achiziționate din sume provenind din darul de nuntă.
Pârâtul și intervenienta au criticat decizia susținând că instanța nu a avut în vedere probele administrate, care duceau la concluzia că pârâtul a avut o contribuție de 70% la dobândirea bunurilor comune. S-a criticat modalitatea de lotizare aleasă de prima instanță, pârâtul solicitând să-i fie atribuit în lot apartamentul, fiind astfel mai ușor de egalizat valoarea loturilor, reclamanta neavând posibilitatea de a achita sulta.
S-a arătat că era de preferat omologarea primului raport de expertiză, pentru că al doilea expert a avut în vedre criterii nereale pentru evaluarea imobilelor. S-a criticat faptul că prin sentință nu se mai face referire la soluția dată asupra cererilor de intervenție, deși prin încheierea de admitere în principiu cererile au fost soluționate.
Recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 304, recursul este o cale extraordinară de atac ce poate fi promovată doar pentru motive de nelegalitate, instanța de recurs având posibilitatea de a analiza dacă normele de drept au fost corect aplicate față de situația de fapt reținută de instanțele anterioare. În aceste condiții nu este permis ca în recurs să se supună analizei probele ce au fost administrate, așa cum se solicită, practic, prin recursul pârâtului și al intervenientei.
Instanța va avea în vedere starea de fapt descrisă prin cele două hotărâri anterioare și dezlegarea dată de tribunal probelor cu martori, înscrisuri și interogatorii luate părților. În raport de acestea, se reține că anterior căsătoriei pârâtul a deținut cu chirie o garsonieră, cumpărată la 9.12.1992 cu suma de 55 558 lei, iar în anul 1994 părțile au achiziționat un apartament cu 3 camere. Susținerea reclamantei recurente în sensul că imobilele au fost achiziționate din bani reprezentând darul de nuntă a fost înlăturată de instanțele de fond, având în vedere că părțile s-au căsătorit în luna februarie 1992, că nu au avut bani suficienți pentru cumpărarea ambelor locuințe și că în perioada când s-a cumpărat garsoniera intervenientul a retras de la CEC suma de bani reprezentând prețul, dovada fiind făcută cu acte și martori.
Față de declarațiile martorilor propuși de reclamantă, care au arătat că garsoniera a fost achitată cu banii rezultați din nuntă și de dovada cu înscrisuri și martori făcută de pârât în sensul că tatăl său a retras suma de bani de la CEC și a cumpărat garsoniera cu scopul de a locui acolo la bătrânețe, în mod corect instanțele au dat prevalență dovezilor administrate de pârât.
Ajutorul dat de intervenientul a fost reținut și în ce privește achiziționarea apartamentului, dar valoarea acestui ajutor a fost mică( 1500 lei față de prețul achitat de 150 000 lei), prețul fiind achitat din darul de nuntă și sume de bani economisite în primii doi ani de căsătorie de soți.
Se constată, așadar, că instanțele au aplicat corect dispozițiile legale privind aprecierea probelor, reținând că pârâtul a avut o contribuție mai mare la dobândirea bunurilor comune și respingând solicitarea reclamantei de a se reține o contribuție egală.
Stabilirea cotei de contribuție a pârâtului la 60% s-a făcut corect, prin raportarea valorii garsonierei la valoarea totală a masei partajabile, deoarece principiile comunității de bunuri nu permit stabilirea de cote diferențiate asupra unor bunuri.
Astfel, în timpul căsătoriei, soții exercită asupra tuturor bunurilor comune, privite ca o universalitate juridică, un drept de proprietate în devălmășie, iar cotele lor de contribuție, reflectate asupra masei de bunuri și asupra fiecăruia în parte, se stabilesc doar la sistarea acestei stări. În atare situație, contribuția mai mare la dobândirea unui bun se va reflecta într-o cotă contributivă mai mare în raport de toate bunurile, făcându-se, pe cât posibil, o proporție între valoarea bunului la care soțul a avut contribuție majoritară, și valoarea totală a masei partajabile.
Verificând proporția stabilită de prima instanță prin încheierea de admitere în principiu în funcție de valoarea bunurilor stabilite la expertiză, se constată că s-a reținut corect că pârâtul a avut o contribuție de 60% la dobândirea bunurilor comune, dat fiind faptul că valoarea garsonierei este de 44 412 lei, iar valoarea totală a bunurilor partajate este de aproximativ 188 000 lei.
În consecință, nu se justifică reținerea unei cote de contribuție a pârâtului mai mare de 60%.
Cât privește criticile de nelegalitate privind omologarea unui raport de expertiză, se constată că aprecierile făcute de pârât și intervenientă sunt subiective, nesusținute de probe, deoarece la evaluarea bunurilor expertul a avut în vedere normativele în vigoare de evaluare și prețul practicat pe piața imobiliară, evaluarea fiind făcută la apartamentul identificat prin încheierea de admitere în principiu. Nefiind constate erori de calcul în lucrarea ce a fost omologată de prima instanță, critica a fost în mod corect respinsă.
Instanțele de fond au aplicat corect dispozițiile art. 673/9 c privind criteriile legale de atribuire a bunurilor și dispozițiile legii 272/2004, ținând seama de interesul minorilor părților, cărora trebuie să li se asigure o locuință corespunzătoare, ceea ce a condus la atribuirea apartamentului în lotul reclamantei, părintele căruia minorii i-au fost încredințați, și la atribuirea garsonierei în lotul pârâtului.
Criteriul stabilirii unei sulte cât mai mici nu trebuie absolutizat, el fiind pus în balanță împreună cu alte criterii de fapt, iar alegerea instanțelor de a proteja interesele minorilor este legală. Recurentul pârât nu a dovedit că reclamanta este în imposibilitate de a plăti sulta ce i-a fost stabilită, din actele depuse la dosar rezultând că reclamanta obține venituri, prin urmare există indicii că recurentul creditor își va putea realiza creanța.
Ultima critică privind omisiunea primei instanțe de a consemna și în sentință soluția dată prin încheierea de admitere în principiu asupra cererilor de intervenție nu constituie motiv de nelegalitate a hotărârilor, fiind doar un formalism, cât timp încheierea de admitere în principiu face parte integrantă din sentință iar interesele părților nu au fost prejudiciate. Admiterea cererii de intervenție formulată în interesul pârâtului s-a regăsit în cuprinsul sentinței, care dispus ieșirea din indiviziune în raport de soluțiile date anterior prin încheiere.
Apreciind că decizia atacată este legală și că nu sunt întemeiate motive de nelegalitate în sensul art. 304 c, recursurile urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamanta și intervenientul, pârâtul și intervenienta moștenitoare împotriva deciziei civile nr. 115 din 09 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, și a sentinței civile nr. 4901 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. /tehnored. GI/ 2ex/19.10.2009/ Jud. apel,
Jud. fond
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Costel Drăguț, Gabriela Ionescu
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
