Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 11/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj bunuri comune -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr. 11
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru Judecător
- - - - Judecător
- - - - Președinte secție
Grefier: - -
******************
Pe rol, judecarea recursului declarat de apelanta - pârâta domiciliată în C, str. - B, - 1, 19, jud D, împotriva deciziei civile nr. 193 din 30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Casa de Asigurări Sociale de Sănătate D cu sediul în C, lui, nr. 115 bis, jud. D și cu intimatul-pârât G domiciliat în C, str. - B, -. 1,. 19, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimata-reclamantă Casa de Asigurări Sociale de Sănătate D prin consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se instanței că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de dispozițiile art. 301 și 303 Cod procedură civilă. De asemenea, se învederează că recurenta a făcut dovada achitării judiciare de timbru în cuantum de 10 lei prin chitanța nr.--17-0134 din 17.01.2008 și a timbrului judiciar de 0,15 lei.
Consilier juridic, pentru intimata-reclamantă, depune la dosar delegația emisă de Casa de Asigurări de Sănătate D și întâmpinare cu exemplar pentru comunicare și nemaiavând alte cereri de formulat solicită ca întâmpinarea depusă la termenul din data de astăzi să fie avută în vedere ca și concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici excepții de invocat, instanța, apreciind dosarul în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra recursului potrivit art. 309 cod procedură civilă.
Consilier juridic, pentru intimata-reclamantă, pune concluzii de respingere a recursului ca inadmisibil, conform concluziilor scrise depuse la dosar.
În subsidiar, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 17.09.2003, s-a admis în principiu acțiunea formulată de reclamanta Casa de Asigurări Sociale de Sănătate D și precizată la data de 11.12.2002 împotriva pârâților și
S-a constatat că soții au dobândit în timpul căsătoriei un apartament situat în C, str. - B, -. 1,. 19, jud. D, cu 4 camere și dependințe, precum și un autoturism 1310. S-a dispus ieșirea din indiviziune în cote de 1/2 pentru fiecare. S-a numit expert pentru evaluarea la valoarea actuală de circulație a monedei naționale și lotizarea bunurilor, stabilind un onorariu de 1.500.000 lei în sarcina reclamantei.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin sentința nr. 12267/22.08.2001, dată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 14008/2001, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 26.10.2001 prin nerecurare, s-a admis acțiune reclamantei CAS D formulată împotriva pârâtei, aceasta din urmă fiind obligată la 46.640.968 lei și penalități de întârziere de 0,15% pe fiecare zi de întârziere, începând cu data de 20.12.2000 și până la achitarea integrală a debitului.
La data de 26.10.2001, hotărârea judecătorească sus menționată fost învestită cu formulă executorie, devenind titlu executoriu nr. 14008/26.10.2001; la data de 2.11.2001 s-a format dosarul de executare nr. 315/E/2001 la BEJ, în care creditoare figurează reclamanta, iar pârâta debitoare.
Prin. nr. 24915/01.11.2002, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 27069/2002 a fost admisă contestația formulată de contestatorul G, în contradictoriu cu intimații CAS D și și au fost anulate toate actele de executare silită încheiate în dosarul nr. 315/E/2001. împotriva hotărârii fiind formulat recurs de către CAS D, ce a făcut obiectul dosarului nr. 1632/CIV/2003.
S-au avut în vedere dispozițiile art. 33 alin 2 codul familiei, art. 493 cod procedură civilă și art. 6731-6735cod procedură civilă
Cu privire la beneficiul discuțiunii invocat de pârâtul G s-a arătat că potrivit art. 33 alin. 2 codul familiei: "după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul său personal poate cere împărțirea bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței sale. În acest din urmă caz, bunurile atribuite prin împărțire fiecărui soț devin proprii."
Dreptul creditorilor personali ai soților de a cere împărțirea bunurilor comune, în timpul căsătoriei, constituie o măsură de excepție prin care se atenuează regula instituită în alin. 1 al art. 33 din codul familiei, potrivit căreia bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți.
Prevederea legală prin care se conferă creditorilor personali ai unuia dintre soți dreptul de a cere împărțeală bunurilor comune este o dispoziție restrictivă, derogatorie de la regimul legal al comunității, fiind de strictă interpretare, soluția fiind de natură să asigure atât destinația economică concretă a comunității de bunuri ale soților - satisfacerea nevoilor comune ale căsniciei - cât și să garanteze și să dea certitudine și securitate raporturilor juridice ale soților cu alte persoane în cadrul circuitului civil general. Astfel, în cazul prevăzut de art. 36 alin. 2 codul familiei împărțirea bunurilor comune cerută de creditorii personali se va efectua în măsura necesară satisfacerii interesului acestor, pentru acoperirea creanței lor.
În consecință, dreptul creditorilor personal ai unuia dintre soți de a cere împărțirea bunurilor comune poate fi exercitat numai după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor și numai dacă bunurile proprii ale acestuia sunt insuficiente pentru acoperirea creanțelor creditorilor personali, acțiunea având astfel caracter subsidiar, respectarea acestor condiții de către creditorii personali înainte de a solicita împărțirea bunurilor comune fiind obligatorie, iar ordinea în care pot fi urmărite bunurile proprii și cele comune este imperativ stabilită de lege.
În speță însă s-a constatat că reclamanta nu a solicitat împărțirea bunurilor comune fără ca în prealabil să fi procedat la urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, iar din probatoriul administrat în cauză a rezultat că nu s-au identificat bunuri proprii ale debitoarei sau surse proprii de venit.
Prin decizia civilă nr. 193 din 30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr- s-a respins apelul formulat de pârâta împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 17.09.2003, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 34322/2002.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut că potrivit art. 6738cod procedură civilă, în vigoare la data pronunțării încheierii de admitere în principiu atacată, încheierile prevăzute de art. 6736alin. 1 și art. 6737, pot fi atacate cu apel mai înainte de pronunțarea hotărârii, dacă apelul privește stabilirea calității de coproprietar, cota parte ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor supuse împărțelii.
În cauză, prin motivele de apel, s-a criticat încălcarea dispozițiile art. 33 alin. 2 din codul familiei, și anume nerespectarea ordinii de urmărire a bunurilor în condițiile în care, creditorul deține bunuri proprii ce pot fi valorificate pentru realizarea creanței, deci critici ce se referă la fondul litigiului, neexistând critici, cu privire la calitatea de coproprietari, cota parte ce se cuvine fiecăruia, sau masa bunurilor de împărțit, așa cum s-a mai arătat.
În consecință, față de dispozițiile legale menționate, tribunalul a apreciat că apelul declarat, este inadmisibil, aspectele criticate urmând a fi invocate prin motivele de apel împotriva sentinței civile, după pronunțarea acesteia.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs apelanta pârâtă în termen și motivat.
În motivarea recursului s-a arătat că decizia recurată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicare greșită a legii.
În acest sens s-a arătat că instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală, întrucât excepția prevăzută de art. 33 alin. 2 cod familiei este imperativă, în sensul că orice creditor personal al unuia din soți are obligația urmăririi bunurilor proprii ale debitorului său și numai dacă nu deține bunuri proprii poate fi urmărite bunurile comune.
Deci, dispozițiile art. 33 alin. 2 cod familiei au în vedere masa bunurilor supuse împărțeli astfel că instanța de apel a respins în mod greșit apelul pe motiv că nu s-ar încadra în prevederile art. 6738cod procedură civilă.
Recurenta a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii instanței de apel în sensul admiterii apelului, schimbării sentinței apelate și respingerii acțiunii reclamantei.
În drept a invocat art. 304 pct. 9 cod procedură civilă iar conform art. 242 alin. 2 cod procedură civilă a solicitat judecarea și în lipsă.
Prin concluziile scrise formulate în cauză intimata reclamantă a solicitat respingerea ca inadmisibil a recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 193/30.10.2007 a Tribunalului Dolj și menținerea hotărârii recurate.
Într-o primă apărare s-a invocat că recursul pârâtei este inadmisibil, întrucât potrivit art. 6738, încheierile prevăzute la art. 6736alin. 1 pot fi atacate cu apel sau, după caz, cu recurs odată cu fondul iar încheierea din data de 17.09.2003, pronunțată de prima instanță intră în categoria încheierilor prevăzute la art. 6736alin. 1 cod procedură civilă.
În acest sens s-au invocat și dispozițiile art. 282 alin. 2 Cod procedură civilă potrivit cărora împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt sau s-a suspendat cursul judecății. încheierile care preced hotărârea instanței asupra fondului sunt încheieri premergătoare. Cum în cazul art. 6736alin. 1 Cod procedură civilă nu s-au prevăzut dispoziții derogatorii s-a susținut că voința legiuitorului a fost aceea ca respectiva încheiere să poată fi supusă căii de atac a apelului numai o dată cu hotărârea asupra fondului.
În subsidiar s-a arătat că potrivit art. 6738cod procedură civilă, în vigoare, la data pronunțării încheierii de admitere în principiu atacată, încheierile prevăzute de art. 6736alin.1 și art. 6737, pot fi atacate cu apel mai înainte de pronunțarea hotărârii, dacă apelul privește stabilirea calității de coproprietar, cota parte ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor supuse împărțelii.
În cauză, prin motivele de apel, se critică încălcarea dispozițiilor art. 33 alin 2 din codul familiei, critici ce se referă la fondul litigiului, astfel că tribunalul în mod corect a apreciat că apelul declarat este inadmisibil, aspectele criticate urmând a fi invocate prin motivele de apel împotriva sentinței ce se va pronunța în cauză.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 6731- 67314Cod procedură civilă.
Nu s-a solicitat administrarea de probe.
Referitor la recursul cu care instanța a fost învestita se constată că acesta este admisibil neputând fi reținută apărarea intimatei reclamante în sensul inadmisibilității acestei căi de atac, deoarece potrivit art. 6738cod procedură civilă în forma sa în vigoare la data pronunțării încheierii ce face obiectul controlului judiciar în cauză: "Încheierile prevăzute la art. 6736alin. 1 și art. 6737pot fi atacate cu apel mai înainte de pronunțarea hotărârii, dacă apelul privește stabilirea calității de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor supuse împărțelii. Dacă aceste încheieri nu au fost atacate în ceea ce privește stabilirea calității de coproprietar, cota-parte cuvenită fiecăruia ori masa bunurilor supuse împărțelii, ele nu mai pot fi supuse apelului o dată cu hotărârea asupra fondului procesului."
Ori potrivit art. 725 alin. 4 cod procedură civilă: "Hotărârile pronunțate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac și termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunțate."
În speță, aceste dispoziții legale sunt direct aplicabile, astfel că încheierea primei instanțe pronunțată în condițiile art. 6736alin. 1 la data de 17.09.2003 este supusă așa cum a reținut și instanța de apel, atât apelului cât și recursului separat de hotărârea asupra fondului litigiului.
De altfel chiar dacă ar fi fost reținut raționamentul prezentat de intimată în susținerea excepției inadmisibilității recursului, acesta ar fi condus la concluzia inadmisibilității apelului și prin urmare la admiterea recursului și respingerea apelului ca inadmisibil iar nu la concluzia respingerii recursului ca inadmisibil.
Recursul este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Așa cum s-a precizat mai sus, potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data pronunțării în cauză a încheierii ce face obiectul controlului judiciar în condițiile art. 6736alin. 1cod procedură civilă aceasta putea fi atacată cu apel mai înainte de pronunțarea hotărârii, dacă apelul privește stabilirea calității de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor supuse împărțelii.
În speță din motivele de apel formulate în cauză se observă că pârâta a invocat încălcarea de către prima instanță a dispozițiilor art. 33 alin. 2 cod familiei potrivit cărui creditorul personal al unuia dintre soți poate cere împărțirea bunurilor comune însă numai după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor și în măsura necesară pentru acoperirea creanței sale.
Or, analiza acestei apărări ar putea conduce la teza că acțiunea introductivă în partaj bunuri comune provocată de creditor este lipsită de interes.
În consecință, nu poate fi reținută concluzia instanței de apel în sensul inadmisibilității apelului datorită faptului că apelanta pârâtă nu a criticat prin apelul formulat calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor supuse împărțelii, deoarece într-un sistem procesual coerent nu poate fi acceptată concluzia că se poate pronunța în cauză o încheiere care deși premergătoare așa cum reține instanța de apel, nu este o încheiere preparatorie, ci una interlocutorie, de care instanța de fond va fi ținută în soluționarea fondului cauzei, pentru ca ulterior să poată respinge acțiunea de partaj ca fiind lipsită de interes.
Este evident că în cadrul procesului de partaj elementele de fond ale acțiunii civile care pun în discuție admisibilitatea acesteia, obiect cauză, părți și subsumat acestui ultim element interesul în promovarea acțiunii, trebuie analizate însă de la momentul pronunțării încheierii de admitere în principiu chiar dacă dispozițiile art. 6736alin. 1cod procedură civilă, fac vorbire expres numai de calitatea de coproprietar neputând a fi acceptată teza că în etapa admisibilității în principiu a acțiunii de partaj nu poate fi cercetată decât unele din condițiile de fond a admisibilității a acțiunii, pentru ca numai apoi, odată cu fondul cauzei, să poată fi cercetate și celelalte condiții de admisibilitate ale acțiunii cum ar fi spre exemplu capacitatea părților, a căror analiză ar putea conduce la concluzia inadmisibilității acțiunii.
O astfel de disociere a analizei condițiilor de admisibilitate ale acțiunii ar conduce la o prelungire nejustificată a procesului fiind și contrară și dispozițiilor art. 137 cod procedură civilă care impune instanței să se pronunțe cu prioritate asupra excepțiilor, tocmai pentru a se asigura judecarea cauzei într-un termen rezonabil în concordanță cu art. 6 din CEDO.
În consecință se reține că instanță de apel în mod eronat a respins apelul formulat în cauză ca inadmisibil, fără a-l cerceta în fond, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1, 3 și 5 cod procedură civilă urmând a se admite recursul declarat de pârâtă, casându-se decizia recurată și trimițându-se cauza spre rejudecare instanței de apel, Tribunalul Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta, împotriva deciziei civile nr.193 din 30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă Casa de Asigurări Sociale de Sănătate D și cu intimatul - pârât
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare instanței de apel, Tribunalul Dolj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru - - | JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu - - | JUDECĂTOR 3: Tatiana Rădulescu - - |
Grefier, - |
Red. jud.
,
ex 4/21.02.2008
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Mariana Pascu, Tatiana Rădulescu
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Stabilire program vizitare minor. Decizia 82/2008. Curtea de... → |
|---|
