Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 111/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 111
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Sorin Drăguț
JUDECĂTOR 3: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 19 ianuarie 2010 privind judecarea recursurilor declarate de recurentul reclamant și recurenta pârâtă împotriva deciziei civile nr. 251/A din 26 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul intervenient, având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedură legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 19 ianuarie 2010, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, față de complexitatea actelor și lucrărilor de la dosar, având nevoie de timp pt. deliberări, a amânat pronunțarea pentru data de azi 26 ianuarie 2010.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
La data de 18.09.2007, s-a înregistrat la Judecătoria Drobeta Turnu S cererea reclamantului, solicitând ca pe cale judecătorească să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei cu pârâta, respectiv, un apartament cu 2 camere și dependințe și un autoturism Skoda la care să se rețină o contribuție de 70% a sa și 30% pentru pârâtă.
A solicitat ca la masa partajabilă să fie reținute și valoarea creditelor bancare contractate și neachitate până la desfacerea căsătoriei în sumă de 85.000 lei.
Pârâta a depus întâmpinare și a solicitat reconvențional să se aducă la masa partajabilă și un imobil din-, casă și un teren de 329 mp. pe care se află situată casa, bunurile mobile ce se află în casă și apartamentul dobândite împreună, și scoaterea de la masa partajabilă a bunurilor proprii respectiv 3 plapume, sufragerie, colțar de bucătărie, masă de sufragerie cu 4 scaune și 2 covoare ovale.
Reclamantul a depus întâmpinare la cererea reconvențională și a precizat că solicită complinirea masei partajabile cu suma de 33500 lei c/valoare depozit deschis la Bank România și majorarea cuantumului pasivului la suma de 91 100 lei,depunând și borderou cu înscrisuri filele 71-110 dosar.
În instanță s-a luat declarație reclamantului și interogatoriu pârâtei din partea reclamantului.
La 22.02.2008 a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului, solicitând majorarea lotului reclamantului cu imobilul casă de locuit și teren aferent, situate în-, suma de 5000 euro dată fiului său în vederea cumpărării autoturismului Skoda și scoaterea de la masa partajabilă a bunurilor mobile solicitate de pârâtă pentru a fi partajate.
Pârâta a depus întâmpinare la cererea de intervenție în interesul reclamantului solicitând respingerea ei.
Prin încheierea din 18.04.2002 au fost admise în parte și în principiu, acțiunea și cererea de complinire formulate de reclamant, cererea reconvențională formulată de pârâtă și cererea de intervenție formulată de intervenient.
S-a constatat componența masei partajabile activ și pasiv și contribuția părților de fiecare, iar pentru evaluarea bunurilor și formarea proiectului de partaj au fost numiți experți, și.
Judecătoria Drobeta Turnu S prin sentința civilă nr.6089/19.12.2008, a admis în parte acțiunea și cererea de complinire formulată de reclamantul împotriva pârâtului și intervenientul; a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtă; a admis în parte cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de intervenietul; a omologat rapoartele de expertiză întocmite de experți și, în varianta unică și raportul de expertiză întocmit de expert în varianta a II - a pentru bunurile mobile și a atribuit bunurile conform acestora, după cum urmează; atribuit reclamantului - autoturismul marca Skoda, cu nr. de înmatriculare -- 22524 lei și bunurile mobile -635 lei, respectiv 7.perdele- 140 lei, un TV color - 400 lei, un dublu casetofon- 15 lei și o butelie aragaz- 80 lei. Total valoare=23159 lei și imobilul-, Dr.Tr.S, jud. - fără valoare; a
atribuit pârâtei - apartamentul din Tr.S, str.-.-, nr.8, -.3,.20 - 153.600 lei. părți, revenindu-i drept valoric de 88379,5 lei, pentru echilibrarea loturilor, pârâta urmează să plătească sultă reclamantului 65220,5 lei.
S- constatat că pasivul comunitar se compune din: 45.800 lei credit contractat la BCR și 3800 euro, credit contractat la Bank, din care a rămas un rest de 948,74 euro la nivelul lunii aprilie 2008, urmând a fi suportat de părți în cote egale și a obligat pârâta să restituie reclamantului, 4590 lei rate credit BCR pentru perioada 01.05.2007-30.09.2008 și 467, 5 euro rate credit la Bank pentru perioada 01.05.2007-30.09.2008.
De asemenea, au fost compensate cheltuielile de judecată și obligat reclamantul la 1350 lei către pârâtă, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că fiecărei părți îi revine un lot valoric de câte 88.379,5 lei, iar față de varianta de atribuire bunurilor, pârâta va plăti sultă reclamantului suma de 65.220,5 lei.
Referitor la pasivul comunitar compus din 45.800 lei, credit contractat la BCR și 3800 euro, credit contractat la Bank din care rămas un rest de 948,74 euro în luna aprilie 2008 s-a reținut că a fost achitat în continuare de către reclamant, pârâta fiind obligată să restituie reclamantului c/val. ratelor credit de 4590 lei la BCR și 467,5 euro rate credit la Bank pentru perioada 1 mai 2007-30 sept.2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, iar împotriva încheierii și sentinței a declarat apel pârâta .
Pârâtul a susținut prin motivele de apel că bunurile incluse în masa partajabilă nu sunt evaluate corespunzător, în sensul că autoturismul aflat în posesia sa a fost evaluat cu mult peste valoarea de circulație acestuia, iar apartamentul atribuit pârâtei a fost subevaluat, în condițiile în care în prezent prețul imobilelor nu crescut.
Reclamanta a susținut următoarele:
- în mod greșit s-a scos de la masa partajabilă imobilul situat în DTS,- și terenul aferent de 329 mp, reținându-se eronat că un bun achiziționat de soț în timpul căsătoriei nu este bun comun, ci bun propriu al acestuia, doar pe motivul că în contractul de vânzare cumpărare s-a stipulat că prețul fost plătit de tatăl reclamantului; în realitate prețul a fost achitat cu banii proveniți din organizarea celor două nunți făcute atât la părinții apelantei cât și în Dr. Tr.S, iar prețul a fost mult mai mare decât cel trecut în contract, aspect dovedit cu martori, ale căror declarații au fost înlăturate de instanță:
- chiar dacă prețul ar fi fost achitat cu banii tatălui reclamantului nu s-a făcut nici o dovadă că tatăl înțeles să gratifice doar pe fiul său, iar din împrejurarea că în contractul de vânzare cumpărare apar cei doi soți în calitate de cumpărători conduce la concluzia că tatăl reclamantului a înțeles să gratifice ambii soți.
- fără nici un temei legal nu au fost reținute în masa partajabilă bunurile mobile solicitate prin cererea reconvențională apreciindu-se eronat că aparțin societății socrului său; facturile invocate de reclamant și în care sunt menționate bunurile mobile nu corespund realității, bunurile menționate aflându-se fie în imobilul din-,fie în apartamentul proprietatea fiicei socrilor din T;
- autoturismul SKODA atribuit în lotul reclamantului a fost subevaluat având în vedere că fost achiziționat în anul 2005,iar din anul 2007 fost folosit numai de reclamant.
- în mod greșit s-a reținut că atât creditul de la BRD, în valoare de 45.800 lei cât și cel de la Bank, în valorare de 3800 euro fost achitat doar de reclamant și s-a dispus să-i restituie suma de 4590 lei și respectiv 467,5 euro, reprezentând din ratele achitate în perioada 1.05.2007 și 30.09.2008, deoarece din extrasele de cont și actele emise de cele două unități bancare rezultă în mod cert că ratele la BRD, cu excepția lunilor februarie 2008 și martie 2008 au fost achitate de apelantă, iar creditul la Bank a fost achitat integral tot de către aceasta.
In apel s-a luat interogatoriu părților și au fost audiați martorii,.
Prin decizia nr.251/A din 26 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a admis apelul formulat de pârâta - reclamantă reconvențional, împotriva sentinței civile nr.6089 pronunțată la 19.12.2008 și încheierii din 12.12.2008, pronunțate de Judecătoria Drobeta Turnu S, intimat fiind intervenientul .
S-a modificat parțial sentința.
S-au înlăturat dispozițiile privind obligarea apelantei la plata sumei de 4590 lei, rate credit pentru perioada 1.05.2007-30.09.2008.
S-a constatat că în această perioadă apelanta a achitat suma de 8640 lei.
A fost obligată reclamanta - pârâtă reconvențional la plata sumei de 4320 lei către apelantă reprezentând 1/2 din ratele achitate de aceasta în perioada 01.05.2007-30.04.2008.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
S-a respins apelul formulat de apelantul împotriva sentinței civile nr.6089 pronunțată la 19.12.2008 și încheierii din 12.12.2008, pronunțate de Judecătoria Drobeta Turnu S, intimat fiind intervenientul .
Pentru a decide astfel, Tribunalul a apreciat ca neîntemeiate criticile vizând subevaluarea apartamentului supus partajării, și supraevaluarea autoturismului, deoarece, pe de o parte, nu s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expertul, iar pe de altă parte, în conținutul lucrării s-au explicitat în mod pertinent criteriile de evaluare avute în vedere.
Cu privire la apelul declarat de pârâta, acesta s-a apreciat fondat doar în ceea ce privește greșita apreciere a modalității în care au fost achitate ratele la BRD și Bank, din facturile depuse la dosar rezultând că în perioada 1.05.2007-30.09.2008, aceasta a achitat ratele comune la BRD Dr. T S, în cuantum de 540 lei lunar, în total 8640 lei, urmând ca sub acest aspect să fie modificată în parte sentința civilă, în sensul înlăturării dispozițiilor referitoare la obligarea pârâtei la plata sumei de 4590 lei, rate la BRD, achitate în perioada 1.05.2007-30.09.2008, și a obligării reclamantului la plata sumei de 4320 lei către pârâtă.
S-a reținut din foile de vărsământ depuse la dosar că împrumutul la Bank a fost achitat de reclamant, astfel că susținerile contrare ale pârâtei au fost înlăturate.
S-a apreciat a fi nefondată și critica referitoare la regimul juridic al imobilului din str. -, prima instanță reținând că acesta este un bun comun al soților, fiind dobândit în timpul căsătoriei, însă pentru că a fost achiziționat cu contribuția exclusivă a tatălui pârâtului, s-a atribuit în lotul acestuia din urmă. Susținerea apelantei pârâte, potrivit căreia prețul acestui imobil s-a achitat cu bani proveniți din organizarea nunții soților, a fost înlăturată, întrucât nu s-au produs dovezi în acest sens.
Nu s-a putut reține că intenția tatălui reclamantului a fost aceea de a-i gratifica pe ambii soți, câtă vreme prețul bunului imobil a fost achitat după o perioadă lungă de la încheierea căsătoriei, și astfel nu poate fi apreciat ca fiind un dar de nuntă.
Cu privire la bunurile mobile a căror partajare s-a solicitat, Tribunalul a apreciat că acestea sunt proprietatea unei societăți comerciale și au fost date doar spre folosință soților, astfel că nu fac parte din patrimoniul devălmaș al acestora.
Împotriva acestei decizii civile, în termen legal, au declarat recurs atât reclamantul, cât și pârâta, criticând-o pentru nelegalitate.
Recurentul reclamant a susținut următorul motiv de recurs:
În mod greșit a fost obligat să plătească suma de 4320 lei, către pârâtă, reprezentând din ratele achitate la BRD, fără a se observa că semnătura de pe actele de depunere îi aparține, iar originalele înscrisurilor în care s-au consemnat operațiunile bancare se afla în posesia sa. Recurentul reclamant a mai arătat că pe foile de vărsământ apare numele pârâtei, doar pentru că ea a figurat ca titulară în respectivele contracte de împrumut.
A solicitat admiterea recursului, în temeiul art. 304 pct.9 Cod pr.civ. modificarea deciziei recurate, în sensul respingerii apelului pârâtei, și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe.
Recurenta pârâtă a criticat hotărârea instanței de apel sub următoarele aspecte:
În mod greșit Tribunalul Mehedinția menținut dispozițiile nr.6089/2008 a Judecătoriei Dr. TSp rivind scoaterea de la masa partajabilă a imobilului situat în Dr. T S,-, apreciind greșit că acesta are regimul juridic de bun propriu al reclamantului, cu toate că a fost dobândit în timpul căsătoriei, iar eventuala intenție de gratificare din partea tatălui reclamantului nu putea decât să îi vizeze pe ambii soți. Recurenta reclamantă a arătat că în realitate prețul acestui imobil s-a achitat cu bani proveniți din organizarea celor două nunți, a fost mult mai mare decât cel evidențiat în actul autentic, iar mențiunea din contract cu privire la proveniența sumei de bani plătită cu titlu de preț nu îi este opozabilă.
Au fost înlăturate fără o motivare pertinentă criticile referitoare la supraevaluarea apartamentului și la subevaluarea autoturismului marca Skoda, și s-a dat o rezolvare greșită motivului de apel privind bunurile mobile solicitate a se partaja prin cererea reconvențională.
Tribunalul a reținut în mod eronat că pârâtul ar fi achitat creditul la, deoarece din foile de vărsământ depuse la instanța de apel a rezultat că ratele aferentele acestui credit s-au plătit în mod egal de ambii soți.
O ultimă critică s-a referit la omisiune analizării criticii privind modalitatea de lotizare a bunurilor, susținută de apelanta pârâtă la finele cererii de apel,critică asupra căreia Tribunalul a omis să se pronunțe.
A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din apel, și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea pronunțării unei încheieri de admitere în principiu.
La data de 19.01.2010, recurenta pârâtă a formulat întâmpinare față de recursul declarat de reclamant, solicitând respingerea acestuia ce nefondat, întrucât în perioada 1.05.2007-30.09.2008, cu excepția lunilor februarie și martie, și ulterior, până în prezent, toate ratele aferente creditului contractat cu BRD au fost achitate exclusiv de pârâtă.
La dosar s-au depus: dovada achitării taxei de timbru, timbru judiciar, copii ale foilor de vărsământ, copia actului adițional la contractul individual de muncă al pârâtei.
Recursul declarat de pârâtă este fondat, și se va admite, în considerarea celor ce succed:
Potrivit art. 295 Cod pr.civ. instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță.
Dispozițiile legale mai sus menționate consacră caracterul devolutiv al apelului, subsumat principiului disponibilității, și impun instanței de control judiciar obligația de a examina toate criticile aduse hotărârii primei instanțe, cu care a fost investită.
Curtea constată că este fondat motivul de recurs referitor la omisiunea Tribunalului dea analiza toate criticile formulate prin intermediul apelului pârâtei.
La finele apelului declarat de pârâta s-a solicitat Tribunalului să modifice modalitatea de lotizare și să se atribuie bunul imobil supus partajării în lotul reclamantului, cu obligația corelativă a acestuia de a plăti sultă pârâtei pentru echilibrarea valorică a loturilor, cerere motivată de împrejurarea că pârâta și-a schimbat atât domiciliul, cât și locul de muncă în altă localitate, dublată de faptul că reclamantul are posibilități financiare superioare și poate să achite sulta.
Această solicitare viza aplicarea dispozițiilor art.6739Cod pr. civ. care exemplifică criterii legale de care instanța de judecată urmează să țină cont la formarea și atribuirea loturilor.
Tribunalul nu s-a considerat învestit și cu această critică, pe care a omis și să o enumere cu ocazia inventarierii motivelor de apel formulate de pârâtă, și nu a soluționat-o, aspect care echivalează cu o necercetare completă a fondului cauzei și atrage incidența dispozițiilor art. 312 pct.5 Cod pr. civ.
Instanța de recurs nu are îndrituirea de a examina direct în această fază procesuală critica cu acest obiect, întrucât ar lipsi părțile de un grad de jurisdicție și ar încălca principiul ierarhiei căilor de atac.
În temeiul dispozițiilor legale mai sus invocate, coroborate cu art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. se va admite recursul pârâtei, se va casa decizia civilă și se va trimite cauza spre rejudecare la Tribunal, pentru a examina toate criticile deduse controlului judiciar.
Ca efect al admiterii recursului pârâtei, și în vederea asigurării unei soluționări unitare a cauzei, se va admite și recursul declarat de reclamant.
Instanța de rejudecare va avea în vedere toate criticile formulate de părți împotriva hotărârii primei instanțe, și reluate prin motivele de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de recurentul reclamant și recurenta pârâtă împotriva deciziei civile nr. 251/A din 26 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul intervenient.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță - Tribunalul Mehedinți.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.și tehnored.jud.-/4 ex./ 29.01.2010
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Sorin Drăguț, Costinela Sălan
| ← Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 557/2009. Curtea... | Divort. Decizia 790/2010. Curtea de Apel Ploiesti → |
|---|
