Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 119/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 119
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Ghideanu
JUDECĂTOR 2: Claudia Susanu
JUDECĂTOR 3: Daniela Dumitrescu
Grefier - -
La ordine fiind judecarea recursului civil declarat de
recurenta () împotriva deciziei civile nr.381 din 28 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimatul G, având ca obiect partaj bunuri comune;
La apelul nominal din ședința publică se prezintă intimatul asistat de avocat, lipsă recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier care învederează că pricina - în stadiul procesual al recursului - se află la primul termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, prin serviciul registratură s-a depus la dosar întâmpinarea formulată de intimat, comunicată administrativ recurentei.
Se prezintă fiica recurentei și pretinde că are procură de reprezentare. Depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
Instanța verificând actele și lucrările dosarului, constată că mandatul din 16.04.2008 este numai pentru tribunal, pentru faza procesuală a recursului, nu există procură de reprezentare.
Având în vedere că recurenta a fost citată la adresa din declarația de recurs, se constată recursul în stare de judecată și s-a dat cuvântul la dezbateri.
Recursul fiind în stare de judecată, s-a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită a se constata nulitatea recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în prevederile art.304 pct. 1 și 9 din Codul d e procedură civilă.Arată că prin motivele de recurs se invocă netemeinicia hotărârii, se solicită înlăturarea declarațiilor de martor, deși disp.art.304 oct,10 este abrogat. Se mai invocă greșita interpretare a legii deși sentința tribunalului vizează criteriile legale aplicabile în cauză.
Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței primei instanțe și a deciziei tribunalului ca fiind legale și temeinice, fără cheltuieli de judecată.
Se critică decizia tribunalului pentru greșita compunere a masei de împărțit, greșita stabilire a cotei și atribuirea în discordanță cu probele administrate imobilului, casă și teren.
Susține că în mod corect a stabilit suprafața de teren expertul, deoarece față de actul primar terenul a suferit o diminuare cu 90. urmare sistematizării.
Referitor la cotă, instanța a avut în vedere toate probele administrate.S-a avut în vedere că recurenta nu realizat venituri în timpul căsătoriei, coroborându-se cu declarațiile martorilor care au arătat că intimatul a ajutat material copii din prima căsătorie a recurentei.
Solicită a se înlătura și criticile cu privire la atribuirea imobilului, întrucât s-au depus acte că recurenta deține un alt imobil în proprietate,așa cum rezultă de la fila 120 dosar de fond, ca urmare a partajului cu primul soț, deci recurenta justifică un spațiu de locuit corespunzător.
CURTEA DE APEL;
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 14514/07.12.2007 pronunțată în dosarul nr- Judecătoria Iași s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta (actualmente ), în contradictoriu cu pârâtul G și s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de reclamantul-pârât G în contradictoriu cu pârâta-reclamantă (actualmente )
S-a constatat că din masa bunurilor comune supuse partajării fac parte următoarele bunuri:
- suprafața de 493,08 mp teren cu o valoare de circulație de 90.854,92 lei, amplasată în mun. I, str. -. -, nr. 9;
- o casă de locuit cu anexă, ambele cu o valoare de circulație de 76.000 lei, situate în mun. I, str. -. -, nr. 9;
- suma de 2600 lei ce face obiectul contractului de depozit cu fixă a dobânzii încheiat de pârâtul-reclamant cu Sucursala CEC-I la data de 11.07.2005;
- 2 garnituri mobilă de bucătărie în valoare de 500 lei;
- 1 aragaz mare cu o valoare de 400 de lei;
- 1 aragaz mic cu o valoare de 300 de lei
- 1 congelator cu o valoare de 800 de lei;
- 1 recamier cu o valoare de 500 de lei;
- 1 dulap mare cu o valoare de 500 de lei;
- 1 dulap mic cu o valoare de 400 de lei;
- o masă de 12 persoane cu o valoare de 150 de lei;
- un covor și o traversă în valoare de 300 de lei;
- un televizor color și o masă de televizor în valoare de 350 de lei;
- un cuier cu o valoare de 50 de lei.
S-a constatat că nu fac parte din masa bunurilor supuse partajării mașina de cusut și autoturismul marca 1300. și s-a constatat că valoarea masei bunurilor comune supuse partajării este de 173.704,92 lei.
S-a constatat că reclamanta-pârâtă are o contribuție de 30% la dobândirea și conservarea bunurilor comune, iar pârâtul-reclamant o contribuție de 70% la dobândirea și conservarea bunurilor comune.
S-a sistat starea de devălmășie în care s-au aflat părțile cu privire la masa bunurilor comune supuse partajării și s-au atribuit:
- reclamantei-pârâte în natură:
- 2 garnituri mobilă de bucătărie în valoare de 500 lei
- 1 aragaz mic cu o valoare de 300 de lei
- 1 congelator cu o valoare de 800 de lei;
- 1 recamier cu o valoare de 500 de lei;
- 1 dulap mare cu o valoare de 500 de lei;
- 1 covor cu o valoare de 200 de lei.
- pârâtului-reclamant în natură:
- suprafața de 493,08 mp teren cu o valoare de circulație de 90.854,92 lei, amplasată în mun. I, str. -. -, nr. 9;
- o casă de locuit cu anexă, ambele cu o valoare de circulație de 76.000 lei, situate în mun. I, str. -. -, nr. 9;
- suma de 2600 lei ce face obiectul contractului de depozit cu fixă a dobânzii încheiat de pârâtul-reclamant cu Sucursala CEC-I la data de 11.07.2005;
- 1 aragaz mare cu o valoare de 400 de lei;
- 1 dulap mic cu o valoare de 400 de lei;
- 1 traversă cu o valoare de 100 lei;
- o masă de 12 persoane cu o valoare de 150 de lei;
- un televizor color și o masă de televizor în valoare de 350 de lei;
- un cuier cu o valoare de 50 de lei.
Pentru egalizarea loturilor în raport cu cota de contribuție a fiecărei părți a fost obligat pârâtul-reclamant G la plata către reclamanta pârâtă a sumei de 49.311,476 lei cu titlu de sultă și s-au compensat cheltuielile de judecată solicitate de către părți până la concurența sumei de 550 de lei.
A fost obligat pârâtul-reclamant G la plata către reclamanta pârâtă a sumei de 1.068,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert, taxă judiciară de timbru, timbrul judiciar și onorariu avocat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamanta (actualmente ) C, a solicitat desfacerea căsătoriei prin divorț de către pârâtul G iar unul dintre capetele de cerere a fost și partajarea bunurilor comune dobândite cu pârâtul G în timpul căsătoriei, capăt de cerere care a fost suspendat până la soluționarea irevocabilă a hotărârii de divorț.
Instanța de fond a reținut după repunerea pe rol a cauzei în vederea soluționării acțiunii de partaj că reclamanta a solicitat să fie împărțite următoarele bunuri comune:
- imobil format din casă și teren în suprafață de 563,45 mp;
- 3.099,59 lei depuse pe libretele CEC cu nr. --127 și --225;
- un autoturism 1300;
- 1 aragaz mic de bucătărie;
- 1 aragaz mare;
-1 congelator;
- 1 recamier;
- 1 dulap mare;
- 1 dulap mic;
- 1 masă de 12 persoane;
- 1 covor;
- 1 traversă;
- 1 mașină de cusut;
- 1 televizor color;
- 1 cuier;
- 1 masă de televizor,
iar pârâtul a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat cotă majorată la dobândirea bunurilor comune în cotă de 80 % susținând că anterior căsătoriei cu reclamanta a beneficiat de 2 testamente în baza cărora a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren si a casei de locuit.
Instanța de fond a mai reținut că în masa bunurilor comune mobile nu au intrat mașină de cusut și nici autoturismul 1300, deoarece a fost înstrăinat iar valoarea autoturismului a fost reținută la stabilirea cotelor de contribuție ale părților iar cu privire la celelalte bunuri mobile existența lor și valoarea lor nu au fost contestate de părți.
Totodată, instanța de fond a reținut că terenul și casa fac parte din comunitatea de bunuri deoarece acestea au fost dobândite prin contract de vânzare - cumpărare aut. la 20-12.1991 și că terenul are o valoare de circulație stabilită prin expertiză de specialitate de 90.854,92 lei iar casa de locuit cu anexă de 76.000 lei, valoarea totală a masei de împărțit fiind de 173.704, 92 lei la care se adaugă și suma de 2.600 lei reprezentând contractul de depozit cu fixă a dobânzii încheiat de pârât cu sucursala
În ceea ce privește cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune, instanța de fond a reținut, ținând cont de câștigurile realizate de părți de-a lungul căsătoriei că reclamanta are o contribuție de 30 % la dobândirea bunurilor comune iar pârâtul de 70 %.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta pârâtă ( )
S-a motivat că în mod greșit prima instanță nu a inclus în masa bunurilor comune mașina de cusut și autoturismul marca 1310 care a fost dobândit împreună cu pârâtul la 15.09.1996 pentru care s-a plătit prețul de 16.200.000 ROL iar în contractul de vânzare-cumpărare a celor 2 imobile teren și construcție autentificat sub nr. 18992/20.12.1991 este stipulată suprafața de 563,45. p. și nu suprafața de 493, 08 așa p. cum s-a stabilit în expertiză.
S-a mai motivat că în mod greșit prima instanță a reținut valoarea imobilului stabilită prin expertiză și că e necesară efectuarea unei noi expertize, iar cu privire la cota de contribuție stabilită s-a precizat că anterior căsătoriei cu intimatul apelanta avea economii bănești pe care le-a adus în căsnicie și că a conviețuit în concubinaj cu intimatul din iunie 1989 până în 28 oct. 1991 când s-au căsătorit astfel că are o cotă de contribuție de 40 %.
Prin decizia civilă nr. 381/28 mai 2008 Tribunalul Iașia respins apelul declarat de () C împotriva sentinței civile nr. 14514/07.12.2007 a Judecătoriei Iași, care a fost păstrată.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de apel a reținut următoarele:
În mod corect prima instanță nu a reținut în masa bunurilor comune mașina de cusut cu valoarea, indicată de reclamantă la fila 3 dos. nr. 7165/2005, de 1.000.000 lei ROL, atâta timp cât din probele administrate nu a rezultat existența acesteia, declarațiile de martori cu privire la existența mașinii de cusut sunt contradictorii, martorul precizând că a văzut în casa părților mașina de cusut iar martorii și G spunând contrariul, pârâtul nerecunoscând existența acestui bun, și autoturismul marca 1310, bun mobil care a fost achiziționat la 16.09.1996 cu suma de 16.205.000 ROL (fila 78 dosar fond) dar care la momentul cererii de partaj nu mai exista, reținându-se doar valoarea acestui bun la stabilirea cotelor de contribuție a foștilor soți.
Tribunalul nu va reține nici critica privind modalitatea de împărțire a bunurilor atâta timp cât reclamanta a precizat în cererea de partajare a bunurilor că solicită partajarea în natură atât a bunurilor imobile cât și mobile pentru că n-are bani de sultă conform propunerii expertului enumerând și bunurile mobile pe care le solicită (fila 172 dosar fond).
Valoarea acestei case și a anexei gospodărești, care a fost o magazie transformată într-o bucătărie de vară cu baie a fost stabilită în mod corect la suma de 83.000 RON de către dl. expert în construcții, apelanta exprimându-și dorința prin fiica sa că solicită lotul 2 la raportul de expertiză efectuat de d-l expert pe care se află anexa, construcție ce este amplasată pe toată lățimea terenului iar lotizarea nu se poate efectua în comoditate ținând cont și de distanța foarte mică dintre anexă și locuință și relațiile tensionate dintre părți care ar impune crearea unui drept de servitute pentru ca apelanta să poată să locuiască în această anexă sau ar stânjeni intimatul în folosința terenului liber de construcții.
Cu privire la critica privind suprafața de teren supusă partajării, tribunalul nu o va reține atâta timp cât expertul găsit în mod real suprafața de 493,08. și nu 563,45. așa cum rezultă din contractul de vânzare - cumpărare nr- diferența regăsindu-se în lărgirea străzii -. -.
În ceea ce privește cota de contribuție stabilită de prima instanță pentru apelantă de 30% la dobândirea bunurilor comune, Tribunalul constată că această cotă a fost stabilită în mod corect atâta timp cât intimatul a obținut venituri din muncă în mod constant de la apelanta fiind casnică iar în contractul de vânzare - cumpărare încheiat în 20.12.1991 (fila 79 dos. fond) s-a stabilit că și au vândut soților G și teren și casă amplasată pe acest teren formată din 2 camere, 2 holuri, 2 bucătării și coridor, casă ce a fost demolată conform declarațiilor martorilor și a fost edificată de părți una nouă iar casa veche a fost plătită și cu bani împrumutați de către intimat în anul 1989 de la martorul, apelanta nefăcând dovada contribuției cu bani la dobândirea acestui imobil și la amenajarea noii locuințe.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs () C, criticând-o pentru faptul că în mod eronat ambele instanțe au reținut că au conviețuit doar ca soți, trecând peste concubinajul lor de doi ani, aspect confirmat de martorul. În perioada acestui concubinaj a construit împreună cu intimatul, imobilul în litigiu.
Greșit a fost reținută contribuția ei modică de numai 30%. Mașina de cusut face parte din masa partajabilă, nu cum au reținut instanțele.
Este criticabil faptul că instanțele au avut în vedere la partaj afirmațiile expertului, deși instanța cunoaște atribuțiile acestuia și imposibilitatea sa de a se erija în martor sau parte în proces.
În mod greșit tribunalul a reținut că suprafața de teren supusă partajului este de 493,08.și nu de 563,45. așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare nr-, diferența găsindu-se în lărgirea străzii -. -.
Trebuie avut în vedere și modul în care și au încheiat cu părțile din prezenta cauză contractul de vânzare-cumpărare chiar dacă anterior acestui act au făcut liberalitate în favoarea intimatului la care acesta a renunțat.
Prin întâmpinarea depusă în termen legal intimatul Gaî nțeles să invoce nulitatea recursului promovat în condițiile în care nici unul din motivele invocate nu se încadrează în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate dar și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Se impune precizarea că recursul este o cale extraordinară de atac, iar motivele de recurs sunt doar cele limitativ prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, care reprezintă cauza recursului.
Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute limitativ de art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă.
Art. 302 ind. 1 alin. 1 lit. "c" Cod procedură civilă prevede că cererea de recurs va cuprinde: "motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor" sau, după caz, mențiunea că "motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
De aici rezultă că motivarea recursului trebuie să realizeze două condiții cumulative: arătarea motivului de recurs, adică identificarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă și dezvoltarea acestuia, în sensul de critici formulate modului de judecată al instanței, raportat la motivul de casare arătat, regulă care se aplică separat fiecărui motiv de casare în parte.
În cauză, recurenta nu precizează în care din cele 9 puncte ale art. 304 Cod procedură civilă s-ar încadra motivele sale de recurs.
În ipoteza în care partea nu arată vreun motiv de recurs, instanța trebuie să verifice dacă dezvoltarea motivelor de recurs realizează exigențele art. 306 alin. 3 Cod procedură civilă, care dispune: "indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă".
În dezvoltarea motivelor de recurs () C înțelege să critice doar maniera în care instanțele au analizat și interpretat probatoriile administrate în cauză.
Criticile formulate priesc - în integralitatea lor - pretins greșita stabilire a situației de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată (ori o neluare în examinare) a probelor administrate.
Asemenea argumente s-ar fi încadrat în dispozițiile art. 10 și 11 Cod procedură civilă, în prezent abrogate prin Legea nr. 219/2005 și nr.OUG 138/2000, ceea ce face ca ele să nu mai poată fi valorificate, în calea extraordinară de atac a recursului.
Menționăm că simpla nemulțumire a părții în legătură cu soluția pronunțată de tribunal nu este suficientă pentru a antrena casarea deciziei, atâta vreme cât partea nu invocă motive de critică ce ar putea fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă.
Față de cele expuse anterior, urmează ca în baza dispozițiilor art. 306 Cod procedură civilă să se constate nulitatea recursului formulat de reclamanta-pârâtă () C împotriva deciziei civile nr. 381/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul Iași care va fi menținută ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Constată nul recursul formulat de reclamanta-pârâtă () C împotriva deciziei civile nr. 381/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.09.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
02.10.2008
2 ex.-
Președinte:Anca GhideanuJudecători:Anca Ghideanu, Claudia Susanu, Daniela Dumitrescu
← Stabilire program vizitare minor. Decizia 264/2008. Curtea de... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
---|