Stabilire program vizitare minor. Decizia 264/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 264/
Ședința publică din 14 Martie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta, domiciliată în comuna de M,-, județul M, împotriva deciziei civile nr. 244 din 20 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
In lipsa părților.
Procedura completă.
dezbaterilor și susținerea reclamantului intimat a fost consemnată în încheierea ședinței publice din 7 martie 2008, care face parte integrantă din prezenta, când s-a amânat pronunțarea pe data de azi, iar în urma deliberării s-a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.3988 din 10.10.2006 pronunțată de Judecătoria Tg.M în dosar nr-, s-a admis cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta, modificând programul de vizitare de către reclamant a minorei, născută în 20.09.2001, program dispus prin sentința civilă nr.1563 din 23 martie 2004 Judecătoriei Tg.M, stabilind programul, prin preluarea minorei de la domiciliul pârâtei astfel: în prima și a treia săptămână a fiecărei luni, de sâmbăta de la ora 19,00 până duminica la ora 18,00 câte o săptămână în vacanțele de iarnă și de primăvară și o lună în timpul vacanței de vară, în perioada concediului de odihnă a reclamantului.
Pârâta a fost obligată să-i plătească reclamantului cheltuielile de judecată în sumă de 6,30 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.04. 2006 sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței să dispună modificarea programului de vizitare a minorei, născută la 20.09.2001, cu ridicarea acesteia de la domiciliul pârâtei, astfel: în prima și a treia săptămână de sâmbătă la ora 10,00 până duminică la ora 18,00 - în vacanța de iarnă și de primăvară o săptămână și în vacanța de vară o lună, când reclamantul va fi în concediu de odihnă, cu cheltuieli de judecată.
Instanța a reținut că a data de 20 septembrie 2001, din căsătoria părților, s-a născut minora.
Prin sentința civilă nr. 1563/23 martie 2004 Judecătoriei Tg. M, definitivă prin decizia nr. 771/A/5.10.2004 a Curții de Apel Tg. M s-a dispus desfacerea căsătoriei părților, din culpă comună, încredințarea minorei spre creștere și educare către mamă și a fost stabilit un program de vizitare a minorei de către reclamant în prima și a treia sâmbătă a fiecărei luni, de la orele 12,00 la orele 15,00.
La stabilirea acestui program de vizitare s-a avut în vedere vârsta minorei și faptul că a avut probleme de sănătate, fiind născută prematur și a suferit de mai multe afecțiuni, fiind un copil mai sensibil.
In conformitate cu prevederile art. 43 al. 3 Cod familiei, părintele căruia nu i s-a încredințat copilul, are dreptul să păstreze legături personale cu minorul și de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lui profesională. De asemenea, conform art. 44 Cod familiei, în cazul schimbării împrejurărilor, instanța poate modifica măsurile referitoare la drepturile și obligațiile personale între părinții divorțați și copii.
Acest drept al părintelui de a avea legături cu copilul, este prevăzut în considerarea interesului exclusiv al copilului și se poate exercita în toate cazurile, chiar și față de opoziția celuilalt părinte, în măsura în care nu rezultă că astfel de legături ar pune în primejdie dezvoltarea minorului.
Din probele administrate în cauză nu se poate trage concluzia că modificarea programului de vizitare în sensul solicitat de reclamant, cu preluarea minorei de la domiciliul mamei sale, ar avea consecințe negative asupra dezvoltării minorei, dimpotrivă, instanța a apreciat că realizarea unei relații afective între tată și minoră este benefică pentru asigurarea stabilității emoționale a acesteia și a dezvoltării armonioase a personalității sale și că această relație afectivă nu se poate realiza pe deplin, în condițiile actuale de vizitare.
Instanța a mai avut în vedere împrejurarea că între părți există o stare de tensiune, o încrâncenare care se reflectă și asupra relației cu copilul, martorii declarând că de fiecare dată când reclamantul merge în vizită, pârâta este prezentă la întâlnire, îi face reproșuri reclamantului și deși fetița se bucură să-și vadă tatăl, când mama sa este prezentă îi cere acesteia aprobarea înainte de a merge la tatăl ei sau de a face ceva.
Nici faptul că minora a fost înscrisă la grădiniță în cartierul unde locuiește tatăl și bunica paternă pentru a putea fi vizitată de familia acestora nu este suficient pentru realizarea corespunzătoare a legăturilor personale între tată și copil, având în vedere că acestea presupun crearea unei apropieri, participarea la diverse activități împreună, discuții și nu se pot realiza doar în cadrul unor vizite la grădiniță.
Deși minora avea vârsta de 5 ani nu s-a făcut dovada că ar avea probleme de sănătate care să împiedice preluarea ei de la domiciliu de către tată, chiar dacă este mai emotivă și retrasă, cum a arătat martora și chiar dacă poartă ochelari sau există temerea că ar putea face diabet.
De asemenea, nu s-a făcut dovada că sănătatea minorei ar fi pusă în pericol în perioada în care s-ar afla la tatăl său. Din ancheta socială rezultă că acesta are un loc de muncă și realizează venituri, îi poate oferi minorei condiții bune de locuit și beneficiază și de sprijinul mamei sale, împreună cu care locuiește, pentru îngrijirea fetiței pe perioada cât s-ar afla la el.
Pentru cele arătate mai sus, s-a admis cererea și s-a modificat programul de vizitare a minorei, stabilind următorul program, cu ridicarea minorei de la domiciliul pârâtei: în prima și a treia săptămână a fiecărei luni, de sâmbătă la ora 10,00 până duminică, la ora 18,00 câte o săptămână în vacanțele de primăvară și de iarnă și o lună în vacanța de vară.
mpotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta, calea de atac fiind declarată și motivată în termenele prevăzute de art.284 alin.l și 287 Cod procedură civilă.
Apelanta a solicitat admiterea căii de atac și schimbarea în tot a hotărârii în sensul respingerii acțiunii și al obligării intimatului reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea apelului s-a invocat că stabilirea programului de vizitare conform hotărârii atacate nu este în interesul minorei, având în vedere vârsta ei, posibilitatea redusă de comunicare cu aceasta și predispoziția ei la diabet, confirmată de actele medicale, în acest sens a criticat faptul că tatăl reclamant și bunica paternă admit ca minora să consume dulciuri, deși medicul a atras atenția să se facă tot posibilul să îndepărteze copilul cât mai mult de la a consuma dulciuri.
Pe de altă parte apelanta a criticat și motivarea primei instanțe referitoare la relația încrâncenată dintre părinți care dăunează sănătății copilului, susținând că martorii reclamantului - fratele și mama sa au fost subiectivi.
În esență s-a susținut că legătura cu tatăl trebuie păstrată în interesul copilului, însă aceasta din urmă trebuie protejat de un comportament necorespunzător.
Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, susținânduși motivele care au format convingerea primei instanțe în pronunțarea hotărârii apelate.
Prin decizia civilă nr.244 din 20.09.2007 Tribunalul Mureșa admis apelul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.3988 din 10 octombrie 2006 pronunțată de Judecătoria Tg. M în dosarul nr-.
A schimbat în parte hotărârea în sensul modificării programului de vizitare de către reclamantul intimat a minorei, născută la data de 20.09.2001, dispus prin sentința civilă nr.1563/2004 a Judecătoriei Tg.M, în sensul vizitării minorei de către tată bilunar sâmbăta, de la ora 10,00 la ora 20,00 cu preluarea minorei de la domiciliul mamei apelante.
A eliminat din hotărâre dispozițiile contrarii referitoare la programul de vizitare a minorei, menținând restul dispozițiilor hotărârii atacate.
A obligat intimatul reclamant la plata cheltuielilor de judecată din apel, în sumă de 504,15 lei, în favoarea apelantei pârâte.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut următoarele:
S-a dispus administrarea probei cu înscrisuri, în completarea probatoriului administrat de instanța de fond, fiind comunicat de către cabinetul medical individual dr. copia dosarului medical al minorei (31-42). De asemenea, apelanta a depus adeverința nr.53 din 7.05.2007 a Grădiniței cu program prelungit " de " (44), adresa nr.3 din 5.05.2007 a Asociației de proprietari nr.12 din Tg.M (45), scrisoare medicală din 3 aprilie 2007 dr. (46) și adeverința medicală din 13.03.2007 eliberată de CM ( 15).
Analizând hotărârea atacată în raport de motivele de apel invocate și având în vedere efectul devolutiv al căii de atac, potrivit art.292-296 Cod procedură civilă, tribunalul a apreciat că apelul pârâtei este întemeiat pentru următoarele considerente:
In esență, prima instanță a stabilit că din probele administrate în prima fază procesuală nu se poate trage concluzia că modificarea programului de vizitare prin preluarea minorei de la domiciliul mamei ar avea consecințe negative asupra dezvoltării minorei.
Din declarațiile testimoniale aflate la dosarul primei instanțe rezultă însă că martorii cunoșteau că minora avea anumite probleme de sănătate, deși s-a susținut că este normal dezvoltată.
Dosarul medical al minorei, precum și adeverințele medicale depuse în faza apelului confirmă că aceasta s-a născut prematur, având în prezent o stare clinică sănătoasă și fiind în evidența medicului de familie cu renintență scăzută la glucoza și fiindu-i recomandată evitarea dulciurilor și a stresului.
De asemenea, din adeverința nr.53 din 7 mai 2007 eliberată de directorul grădiniței frecventate de minoră, rezultă că educatoarele grupei confirmă că deși minora are recomandare din partea medicului de a nu consuma dulciuri, bunica paternă îi aduce dulciuri la fiecare vizită a sa.
Instanța de control judiciar a mai reținut și că instanța de fond a constatat în mod corect relația tensionată dintre părinții minorei, cu efect negativ asupra exercitării dreptului tatălui la legături personale cu copilul său, prin vizitarea lui la domiciliul mamei.
Coroborând toate probele administrate în cele două faze procesuale tribunalul constată că programul de vizitare al minorei, trebuie stabilit în mod obligatoriu în varianta ridicării minorei, în vedere exercitării nestingherite a dreptului de a vizita minora și a asigurării unei reale comunicări între tată și fiică, fără limitări și restrângeri din partea mamei.
Pe de altă parte însă trebuie avută în vedere vârsta minorei, care este născută la data de 20.09.2001 și care, conform actelor dosarului, este o fire sensibilă și emotivă, aspecte care justifică stabilirea unui program de vizitare doar sâmbăta, bilunar, între orele 10,00 și 20,00, tribunalul a apreciat că efectuarea vizitei prin ridicarea minorei de la domiciliul mamei, de două ori pe lună, sâmbătă, între orele 10,00 și 20,00 asigură eficiența exercitării dreptului intimatului reclamant la legături personale cu minora. Instanța de control judiciar a avut în vedere și recomandările medicale referitoare la predispoziția la diabet a minorei, considerând că în măsura în care minorei îi este interzis consumul dulciurilor, aceasta trebuie supravegheată în mod strict de către mamă, căreia i-a fost încredințat spre creștere și educare, acest control putându-se exercita mai corespunzător prin stabilirea vizitelor minorei de către tată doar în orarul menționat.
Totodată instanța a luat în considerare și faptul că minora este înscrisă la Grădinița " de " din cartierul -, unde este vizitată frecvent de bunica paternă și de tată, acesta fiind un mod suplimentar și eficient în exercitarea dreptului tatălui de a veghea la creșterea și educarea copilului său și de a se interesa și preocupa de situația minorei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul de a elimina din dispozitiv, dispoziția privind posibilitatea intimatului de prelua minora; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului a arătat că existau destule probe la dosar în sensul respingerii cererii de preluare.
Instanța a admis apelul și a eliminat din dispozitivul hotărârii toate dispozițiile contrare programului de preluare doar sâmbăta de la 10,00 la 20,00. De aici a înțeles că intimatul nu mai putea prelua minora pe timpul iernii o săptămână iar pe timpul vacanței de vară o lună.
A dovedit cu acte medicale de ce este mai bine, cel puțin până mai crește, ca minora să fie doar vizitată de către tatăl ei, fără posibilitatea de preluare. C puțin deocamdată intimatul nu prezintă garanții în ceea ce privește sănătate minorei.
A înscris fetița la grădinița din -, tocmai pentru a da posibilitatea intimatului și bunicii paterne să aibă legături cu ea și în afara programului dat de instanță.
În drept, a invocat prev.art.304 pct.8, 312 Cod pr.civilă.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea deciziei atacate ca fiind temeinice și legale; cu cheltuieli de judecată.
În considerentele recursului intimatul a arătat că prin promovarea acestei căi de atac recurenta nu dovedește altceva dcât faptul că nu dorește ca minora să aibă legături personale cu tatăl său. Vinovată de starea sănătății minorei este recurenta, deoarece nu i-a acordat și asigurat o îngrijire corespunzătoare acesteia, cu toate că acest lucru se impunea cu necesitate. Având în vedere și probele administrate în cauză, a apreciat că programul de vizitare al minorei trebuie menținut în varianta ridicării minorei de la domiciliul recurentei, în vederea exercitării nestingherite a dreptului de a vizita minora și a asigurării unei reale comunicări între tată și fiică, fără limitări și restrângeri din partea recurentei.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Hotărârea instanței de apel a fost dată cu aplicarea corectă a legii. La pronunțarea ei instanța de apel a ținut seama în primul rând de interesul superior al minorei, care trebuie în egală măsură să dezvolte relații afective cu ambii părinți, chiar dacă locuiește doar cu unul dintre ei iar acest lucru nu se poate realiza decât printr-un program de întâlniri ale minorei cu tatăl ei, în absența mamei, deoarece s-a probat că relațiile dintre foștii soți sunt tensionate și că aceste sentimente negative influențează nefavorabil psihicul minorei și implicit starea de sănătate fizică a minorei.
În al doilea rând, instanța de apel a respectat dreptul părintelui căruia nu i-a fost încredințat copilul de a păstra legăturile personale cu acesta, drept consfințit de prev.artr.43 alin.3 Cod familiei. Acest drept nu poate fi limitat în modalitatea solicitată de recurentă, câtă vreme între foștii soți nu s-a creat o relație de acceptare. Nu se poate reține că în cele 10 ore bilunare, cât tatăl are dreptul să o ridice, minorei i s-ar agrava starea de sănătate, datorată consumului de dulciuri pe care i le oferă tatăl ei, aspect care nu a fost de altfel probat decât printr-o declarație extrajudiciară. Tocmai ținându-se seama de vârsta și sănătatea minorei s-a redus programul de vizitare de către instanța de apel.
că situația este temporară iar modificarea programului de vizitare se poate solicita în momentul în care se schimbă situația de fapt care a fost avută în vedere la pronunțarea hotărârii atacate.
Față de cele de mai sus, constatând că în cauză nu este incident motivul de nelegalitate prev.de art.304 pct.9 Cod pr.civilă și nici motive de ordine publică care să poată fi invocate din oficiu de către instanță, conform cu prev.art.306 alin.2 Cod pr.civilă, Curtea, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta, domiciliată în comuna de M,-, județul M, împotriva deciziei civile nr. 244 din 20 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 Martie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.CC/2 exp.
17.03.2008
Jd.fd.
Jd.tr.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 454/2008. Curtea de... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
