Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 1198/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1198/R/2008
Ședința publică din 30 mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina JUDECĂTOR 2: Antoaneta Tania Nistor
JUDECĂTOR 3: Anca
JUDECĂTOR: -- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare-pentru pronunțare- recursul declarat de către pârâtul, împotriva Deciziei civile nr.153/A din 18 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanta intimată, având ca obiect partaj bunuri comune.
Se constată că la data de 28 mai 2008, s-au depus la dosar concluzii scrise din partea intimatei, iar la data de 30 mai 2008, s-au depus concluzii scrise din partea recurentului.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din data de 23 mai 2008, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 30 mai 2008.
CURTEA
Reține că prin Sentința civilă nr. 658 din 8 februarie 2005 Judecătoriei Turdas -au admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta, împotriva pârâtului, precum și cererea reconvențională formulată de pârât. În consecință, s-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cotă de 1/2 parte următoarele bunuri:
Bunuri imobile: grajd 1, situat în com., în val. de 26.000.000 lei, grajd 2, situat în cam., în valoare de 12.000.000 lei, de porci, situat în com., în val. de 2.000.000 lei, teren agricol de 1,59 ha, situat în Dosul, cam., în valoare de 713.600.000 lei.
II. Bunuri mobile: mobila "Nora" în valoare de 20.000.000 lei; mobilă dormitor, în valoare de 15.000.000 lei; mobila tineret, în valoare de 6.000.000 lei; mobilă de bucătărie în valoare de 5.000.000 lei; cuier haine, în valoare de 800.000 lei; fier de călcat, în valoare de 500.000 lei: congelator "ARTIC", în valoare de 5.000.000 lei; TV Samsung în valoare de 5.000.000 lei; mașină de spălat Indesit, în valoare de 6.000.000 lei; aragaz cu 4 ochiuri, în valoare de 1.500.000 le; frigider Arctic în valoare de 2.000.000 lei; aspirator "Ideal" în valoare de 1.000.000 lei; tablou peisaj în valoare de 500.000 lei; covor persan 3,60 x 2,20, în valoare de 400.000 lei; covor persan 2,50 x 1,50, în valoare de 300.000 lei; perdele cu galerii 5,5 x 4 x 3,5, în valoare de 750.000 lei; set rubin pahare Ť. 6, pahare vin 6, pahare apa 6, 2 scrumiere și o vază în val. de 600.000 lei; set: 2 sfeșnice, cutie bijuterii și fructieră în val. de 1.000.000 lei; set 6 vase inox cu 5 capace, în val. 600.000 lei; set serviciu de masă 12 pers, în val. de 800.000 lei; masă de călcat, în valoare de 200.000 lei; set persan 2. pat și 1. masă, În valoare de 600.000 lei; set tacâmuri 12 pers. în val. de 300.000 lei; set tacâmuri 6 pers. în valoare de 200.000 lei; mașină de tocat carne, în valoare de 100.000 lei; 3 seturi de ceai pentru 6 persoane în valoare de 200.000 lei; set pahare apă 22, vin 28, Ť. 12, în valoare de 300.000 lei; autoturism 1310, -, în valoare de 10.000.000 lei; cota de 1/2 parte din remorca S în valoare de 4.000.000 lei; cântar bucătărie în val. de 300.000 lei; robot bucătărie în val. de 600.000 lei; bibelou în val. de 200.000 lei; bibelou în val. de 150.000 lei; bibelou mireasă în valoare de 150.000 lei; c/val și harnașament în val. de 9.500.000 lei; 2 bidoane capacitate 200 1 în val. de 29.600 lei; 45. stâlpi vie în val. de 405.000 lei, bunuri în valoare totală de 100.084.600 lei.
S-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei apartamentul înscris în CF 4732 Câmpia, nr. top 1822/10/S/XVI, în valoare de 856.000.000 lei, în următoarele cote: 42,18 % reclamanta și 57,82 % pârâtul.
A fost sistată comunitatea de bunuri prin atribuirea apartamentului înscris în CF 4732 Câmpia, nr.top 1822/10/S/XVI, în valoare de 856.000 000 lei prin atribuire pe seama pârâtului, cu obligarea sa la plata sultei către reclamantă, în sumă de 361. 060.800 lei.
A fost sistată comunitatea de bunuri în ce privește terenul agricol de 1,59 ha situat în Dosul, în valoare de 713.600.000 lei, prin atribuire pe seama reclamantei, care a fost obligată la plata de sultă către pârât, în sumă de 356.800.000 lei.
A fost sistată comunitatea de bunuri privind: grajd 1, situat în com. în val. de 26.000.000 lei; grajd 2 situat în com. în val. de 12.000.000 lei; de porci situat în com. în val. de 2.000.000 lei, bunuri în valoare totală de 40.000.000 lei, prin atribuire pe seama reclamantei care fost obligată la plata sultei către pârât în sumă de 20.000.000 lei.
A fost sistată comunitatea de bunuri mobile prin formare de loturi astfel:
Lotul 1: atribuit reclamantei, compus din: mobilă "Nora", în valoare de 20.000.000 lei; congelator Arctic în valoare de 5.000.000 lei; aragaz cu 4 ochiuri în valoare de 1.500.000 lei; fier de călcat în valoare de 500.000 lei; covor persan 3,60 x 2,20 în valoare de 400.000 lei; set rubin: pahare Ť. 6. pahare vin 6.pahare apă 6. 2 scrumiere și o vază în valoare de 600.000 lei; set: 2 sfeșnice, cutie bijuterii și fructieră în val. de 1.000.000 lei; set 6 vase inox cu 5 capace în valoare de 600.000 lei; masă de călcat în val. de 200.000 lei; set persan 2. pat și 1. masă în val. de 600.000 lei, set tacâmuri 6 pers. în val. de 130.000 lei; cântar bucătărie în val. de 300.000 lei; bibelou în val. de 200.000 lei, bibelou în val. de150.000 lei; bibelou mireasă în val. de 150.000 lei; set pahare apă 11, vin 14. Ť. 6.în val. de 150.000 lei; autoturism 1310, -, în val. de 10.000.000 lei; cota de parte din remorca S în val. de 4.000.000 lei, c/val și harnașament în val. de 9.500.000 lei - în valoare totală de 64.180.000 lei.
Lotul II, atribuit pârâtului, compus din: mobilă dormitor, în valoare de 15.000.000 lei; mobilă tineret în val. de 6.000.000 lei; mobilă bucătărie în val. de 5.000.000 lei; cuier haine, în val. de 800.000 lei; TV Samsung în val. de 5.000.000 lei; mașină de spălat Indesit în val. de 6.000.000 lei; frigider Artic în val. de 2.000 000 lei; aspirator "Ideal" în val. de 1.000.000 lei; tablou peisaj în val. de 500.000 lei; covor persan 2,50 x 1,50 în val. de 300.000 lei; perdele galerii 5,5 x 4x 3,5 în val. de 750.000 lei; set serviciu de masă 12 pers. în val. de 300.000 lei; mașină tocat carne în val. de 66.000 lei; set pahare apă 11. vin 14.Ť. 6.în valoare de 150.000 lei; 2 bidoane capacitate 200 1 în val. de 29.600 lei; 45. stâlpi în val. de 405.000 lei; în valoarea totală de 35.904.600 lei.
A fost obligată reclamanta să plătească pârâtului sultă în valoare de 14.137.700 lei.
Au fost obligate părțile să predea bunurile căzute în lotul celeilalte părți și aflate în posesia sa.
Au fost compensate cheltuielile de judecată și onorariile de avocat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a constatat că părțile au fost căsătorite, iar prin Decizia civilă nr.1370/A/2003 a Tribunalului Clujs -a pronunțat definitiv divorțul.
Imobilul din CF 4732 Cîmpia, nr.top 1822/10/S/XVI figurează ca fiind proprietatea pârâtului. Imobilul a fost cumpărat de la, la 29.05.1991 sub nr.11068. La data de 29.01.1991 s-a contractat de către pârât un împrumut la CEC pentru achitarea prețului apartamentului, cumpărat cu suma de 191.758 lei.
Martorul audiat la fila 64 din dosarul de fond a arătat că părinții pârâtului au avut o casă, demolată înainte de 1989, pentru care a primit despăgubiri de 200.000 lei. Banii au fost dați câte 30.000 lei pârâtului și surorilor acestuia, și, restul fiind păstrați de părinți.
La fila 75,76 dosar s-a depus copia libretului CEC al pârâtului, unde la data de 17.04. 1991 se retrage suma de 30.000 lei.
Din adresa CEC rezultă că cele 2 surori ale reclamantului au librete de economii consecutive celui al pârâtului. pârâtului are seria 654.201.909, al numitei are seria 654.210.908, iar al numitei seria 654.210.910. Astfel, din conținutul declarației martorului, cuprinsul adresei CEC și copia libretului de economii al pârâtului, instanța de fond a tras concluzia că din suma de 191.758 lei, costul apartamentului litigios, suma de 30.000 lei a fost achitată de pârât din banii primiți de la părinții lui. Suma reprezintă bun propriu, în aplicarea dispoz.art. 31. La data achiziționării suma de 30.000 lei reprezenta o cotă de 15,64 % din valoarea apartamentului. Expertiza tehnică efectuată în cauză a stabilit valoarea actuală a imobilului, de 856.000.000 lei. Scăzând cota de 15,64 % restul reprezintă contribuție comună a soților în achitarea ratelor CEC, respectiv cota de 84,36 %. Prin urmare, în această cotă soții au contribuția comună, stabilită de instanță întrucât, prin probele testimoniale administrate în cauză nu a fost răsturnată prezumția instituită de art. 30..fam.
Relativ la restul bunurilor imobile, martorii audiați au declarat că pârâtul a edificat anexele folosind materiale de construcție noi, fapt confirmat de expertiza tehnică, prin val. de 40.000.000 lei stabilită pentru cele două grajduri și cotețul de porci.
Prin actul sub semnătură privată și adresele de la Primăria s-a demonstrat că părțile au dobândit în proprietate suprafața de 1,59 ha teren situat în locul denumit Dosul, teren evaluat la suma de 713.600.000 lei.
La interogator, reclamanta a recunoscut existența animalelor, a alcoolului, vinului, a zahărului și a cerealelor, dar a relatat că animalele au fost sacrificate pentru nunta fiului, alcoolul și vinul au fost consumate cu prilejul acestui eveniment, iar cerealele au rezultat din producția obținută de cei 2 băieți care au lucrat terenul indicat de pârât, deci le aparține. Chitanțele de la dosar confirmă achiziționarea alcoolului și a bidoanelor de plastic.
Susținerea pârâtului, conform căreia animalele au fost sacrificate fără consimțământul său în perioada separării părților a fost răsturnată de depoziția martorului audiat la fila 46, care a declarat că știa de la pârât ca animalele, vinul și alcoolul se vor folosi la nunta fiului mare. Restul martorilor audiați au confirmat că aceste animale au fost sacrificate la nuntă. Astfel, din masa bunurilor de împărțit, instanța de fond a exclus următoarele bunuri: vacă de 4 ani, în valoare de 8.000.000 lei, junincă de 2 ani, în valoare de 4.000.000 lei, vițel de 8 luni în valoare de 1.000.000 lei, 5 porci de cate 120 kg în valoare de 15.000.000 lei, 30 găini în valoare de 1.500.000 lei, 60 pui în valoare de 1.500.000 lei, 200 1 vin în valoare de 3.000.000 lei, 80 1 alcool dublu rafinat în valoare de 2.220.912 lei, 7 saci de zahar în valoare de 3.000.000 lei.
Din declarațiile martorilor a reieșit că terenul indicat de pârât este cultivat de cei 2 fii, iar cerealele indicate de el sunt rezultatul muncii celor 2 fii, motiv pentru care cele 35 kg în valoare de 1.000.000 lei mașina de spălat în val. de 560 lei si 200 litre porumb în val. de 12.000.000 lei și 20 litre de în valoare de 1.200.000 lei au fost excluse din masa bunurilor de împărțit. Pârâtul nu a demonstrat contribuția personală în dobândirea acestor bunuri, iar simplul fapt al deținerii în proprietate a terenului nu face ca producția să-i aparțină implicit.
În ceea ce privește mașina mică de spălat, despre care reclamanta a arătat că a fost donată, vorbește martorul de la fila 45 din dosarul de fond care știe că ea a fost obiectul unui cadou, la botezul unui nepot. Pentru acest motiv, bunul a fost exclus din masa bunurilor comune, el ieșind cu consimțământul pârâtului din patrimoniul său.
Reclamanta nu a dovedit ca unul din cele 2 butoaie de cap.200 1, fost cumpărat de părinții săi, motiv pentru care ambele bunuri au fost partajate.
Pârâtul a indicat în masa bunurilor comune un și harnașament, despre care reclamanta spune că a fost vândut cu știrea pârâtului, însă, întrucât din declarația martorului de la fila 44 rezultă că animalul a fost vândut după nunta fiului părților, când acestea erau despărțite în fapt, deci instanța de fond a apreciat că înstrăinarea a avut loc fără existența mandatului tacit, de aceea, valoarea calului și a harnașamentului au fost incluse în masa partajată.
Astfel fiind, prin efectul divorțului părțile au devenit coproprietari asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, în cotele indicate.
Împotriva sentinței civile nr.658/2005 a formulat, în termen legal apel reclamanta solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței atacate în sensul atribuirii în lotul său a două garnituri de mobilă și nu doar a mobilei de sufragerie, în condițiile în care în apartament sunt 4 garnituri de mobilă. Susține apoi că în mod greșit a fost inclus în lotul său calul și harnașamentul în condițiile în care martorii audiați la fond au declarat că animalul a fost vândut înainte de despărțirea în fapt a părților, iar la interogatoriul luat pârâtul a recunoscut că animalul fusese vândut.
În privința bunurilor imobile a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art.741 cod civil și a prevederilor art.6731și urm. Cod proc. civ. Astfel, greșit prima instanță a atribuit pârâtului apartamentul care are o valoare economică mult mai mare decât terenul care a fost supraevaluat.
În sfârșit, a arătat că au fost stabilite greșit cotele de contribuție ale foștilor soți la dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei. Era necesar ca terenul să fie împărțit în natură ambilor foști soți, iar apartamentul să fie scos la vânzare.
Prin aderarea la apel pârâtul a solicitat schimbarea sentinței în sensul stabilirii că la dobândirea imobilului apartament a avut o contribuție de 82%. Apoi, în masa bunurilor de împărțit în mod greșit prima instanță nu a inclus și următoarele bunuri mobile: o vacă de 4 ani în valoare de 1000 lei, o junincă de 2 ani în valoare de 700 lei, un vițel de 8 luni în valoare de 100 lei, 5 porci a câte 120 kg fiecare în valoare de 3000 lei, 30 de găini în valoare de 900 lei, 60 pui de în valoare de 900 lei, 7 saci de zahăr în valoare de 1000 lei, 80 litri alcool dublu rafinat în valoare de 1600 lei, o mașină de spălat rufe în valoare de 200 lei și 200 litre porumb în valoare de 1800 lei.
Prin decizia civilă nr.153 din 18 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis în parte apelul declarat de reclamanta în contra sentinței civile nr.658 din 08.02.2005, dosar nr.932 din anul 2004 al Judecătoriei Turda, care a fost schimbată în parte astfel:
S-a înlăturat din masa bunurilor comune un și harnașament în valoare de 950 lei ( 9.500.000 lei vechi).
S-a constatat că valoarea apartamentului înscris în CF nr.4732 Câmpia, nr.top 1822/10/S/VI este de 35.000 Euro, echivalentul în lei 132.000 lei, conform expertizei întocmite de expert.
S-a sistat comunitatea de bunuri prin atribuirea imobilului mai sus descris pe seama pârâtului, cu obligarea sa la plata unei sulte în cuantum de 55.677,6 lei în favoarea reclamantei.
S-a constatat că în ceea ce privește terenul în suprafață de 1,59 ha situat în locul numit" Dosul ", valoarea acestuia este de 3425 Euro echivalentul în lei 11130 lei, conform expertizei întocmite de expert.
S-a sistat comunitatea de bunuri cu privire la teren prin atribuirea în favoarea reclamantei cu obligarea acesteia la plata unei sulte pârâtului în cuantum de 5565 lei.
S-a dispus includerea în lotul de bunuri mobile atribuite reclamantei mobila de tineret în valoare de 600 lei( 6.000.000 lei vechi).
S-au compensat sultele și pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei o sultă în valoare de 46.573,83 lei în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a prezentei.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
Totodată, s-a respins aderarea la apel formulată de pârâtul .
S-au compensat onorariile avocațiale și în parte onorariile experților, intimatul fiind obligat să plătească apelantei suma de 225 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește cota de contribuție a părților la dobândirea apartamentului în litigiu, din copia contractului de vânzare cumpărare nr.1.1068 /1991 reiese că prețul acestuia a fost de 191.758 lei preț din care s-a achitat un avans de 58.758 lei. Acest avans a fost achitat la momentul cumpărării, iar suma de 30.000 lei provine din depunerea de pe carnetul CEC -. Suma a fost primită de pârât de la părinții săi din banii primiți cu titlu de despăgubire pentru un imobil expropriat.
S-a reținut că deși pârâtul a invocat faptul că întreg avansul a fost achitat din banii primiți de la părinții săi nici una din probele administrate în cauză nu au confirmat acest aspect. Apartamentul în litigiu a fost dobândit în timpul căsătoriei, astfel că în baza dispozițiilor art.31 Cod fam. a devenit bunul comun al soților. Chiar dacă în cartea funciară imobilul a fost întabulat doar pe numele pârâtului acest fapt nu-i conferă un drept exclusiv și nici caracterul de bun propriu.
S-a apreciat că nu corespunde realității faptul că imobilul a fost dobândit de pârât în schimbul imobilului expropriat de stat de la părinții săi. La expropriere statul acorda despăgubiri bănești sau loturi pentru construcția unei locuințe, dar nu bunuri în schimb, astfel că această susținere este nefondată și în totală contradicție cu încheierea ulterioară a contractului de vânzare-cumpărare. Vânzarea presupune plata unui preț în schimbul dobândirii proprietății, în timp ce schimbul nu presupune un preț, ci eventual o diferență de preț.
Totodată, s-a reținut că apartamentul în litigiu a fost atribuit familiei sau chiar dacă a fost atribuit doar pârâtului, ceea ce acesta a dobândit a fost folosința. Proprietatea s-a dobândit în timpul căsătoriei, astfel că bunul a devenit comun. Momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare este esențial pentru calificarea naturii juridice a bunului. Dobândirea proprietății asupra bunului a avut loc la. momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare, adică în timpul căsătoriei ceea ce îi conferă caracterul de bun propriu.
Apelanta a contestat contribuția superioară, a pârâtului la dâbândirea apartamentului, dar nu a răsturnat prezumția ce a operat în favoarea pârâtului în sensul că suma de 30000 lei retrasă de pe carnetul CEC a fost utilizată la plata avansului. Nu a depus nici o probă cu care să dovedească că în intervalul 17 aprilie 1991, când a fost retrasă suma de la CEC și momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare la 29. 05.1991 când s-a achitat avansul au cumpărat alte bunuri însemnate ca valoare, ținând cont de faptul că suma era importantă la acel moment.
La dosarul cauzei, pârâtul a depus un extras de cont CEC din care reiese că la 28 aprilie 1988 acesta avea în cont suma de 70.000 lei; această sumă a fost achitată pentru un autoturism și nu pentru cumpărarea apartamentului.
În ceea ce privește terenul în litigiu acesta a fost evaluat în apel d e doi experții, ambii având calitatea de evaluatori. În expertiza efectuată de expert terenul a fost evaluat la prețul de 22.188.12 lei, în timp ce în expertiza efectuată de expert terenul a fost evaluat la prețul de 11. 130 lei.
Ținând cont de faptul că la dosarul cauzei au fost depuse și numeroase contracte de vânzare cumpărare sub semnătură privată cu privire la prețurile practicate pentru terenurile din zona în care se află și terenul în litigiu.
În aceste condiții, tribunalul a apreciat că valoarea care corespunde cel mai bine valorii de circulație al terenului este cea stabilită în cauză de expert.
În ceea ce privește reevaluarea apartamentului, necesară datorită evoluției prețurilor imobilelor în cei doi ani de când a fost declarat apelul, în apel au fost efectuate două rapoarte de reevaluare rapoarte din care au reieșit două valori diferite. Întrucât în raportul întocmit de expertul nu a fost luată în considerare starea apartamentului și lipsa oricăror îmbunătățiri, tribunalul a apreciat că acesta nu reflectă valoarea reală de circulație a imobilului, situație față de care s-a avut în vedere expertiza întocmită de expert.
Conform acestei expertize valoarea de circulație a apartamentului este de 132.000 lei.
Cu privire la valoarea calului și harnașamentului incluse în masa bunurilor de împărțit tribunalul a apreciat că reținerea primei instanțe este greșită. Din depoziția martorului reiese că anterior nunții unuia dintre băieții părților, pârâtul a alungat-o pe reclamantă de acasă. Deoarece aceasta nu avea bani pentru nuntă a fost nevoită să vândă calul și harnașamentul. După nunta fiului părților, părțile s-au împăcat și au mai locuit împreună, astfel că la data despărțirii părților calul și harnașamentul nu se mai afla în masa bunurilor comune.
În privința celorlalte bunuri mobile vacă de 4 ani în valoare de 1000 lei, junincă de 2 ani în valoare de 700 lei, un vițel de 8 luni în valoare de 100 lei, 5 porci a câte 120 kg fiecare în valoare de 3000 lei, 30 de găini în valoare de 900 lei, 60 pui de în valoare de 900 lei, 7 saci de zahăr în valoare de 1000 lei, 80 litri alcool dublu rafinat în valoare de 1600 lei, mașină de spălat rufe în valoare de 200 lei și 200 litre porumb în valoare de 1800 lei martorii audiați la fond au declarat că acestea au fost folosite la nunta băiatului părților, iar mașina de spălat a fost donată de însuși pârâtul primului nepot ca dar la. Martorul a arătat că la nunta fiului părților s-au tăiat aproximativ 50 de păsări, un vițel și 2- 3 porci. a fost vândută tot anterior nunții fiului părților când a fost vândut și calul. Au fost folosite la nunta fiului părților și cei 80 litri de alcool dublu rafinat și 100 litri de vin, aspectele relatate fiind cunoscute de martor din cele spuse de pârât.
Apoi, ceilalți martori audiați au confirmat faptul că bunurile solicitate de pârât au fost vândute, vaca fiind cumpărată de martorul, sau consumate la nunta fiului părților. fiului părților a avut loc în anul 1998, iar părțile s-au reîmpăcat în anul 1999 și au locuit împreună până în anul 2001, când s-au despărțit definitiv. Prin urmare, la data despărțirii în fapt a părților bunurile solicitate de pârât nu mai existau în patrimoniul soților.
S-a apreciat ca fiind corectă reținerea primei instanțe cu privire la cantitatea de porumb solicitată întrucât martorii au arătat că terenul a fost lucrat de copiii părților și că aceștia au folosit și recolta obținută.
Având în vedere că în masa bunurilor de împărțit au fost incluse 4 garnituri de mobilă în conformitate cu dispozițiile 6739Cod proc. civ. tribunalul a apreciat că cererea reclamantei este întemeiată astfel că s-a dispus includerea în lotul reclamantei a mobilei de tineret în valoare de 600 lei.
S-a reținut că, deși prin declarația de apel, reclamanta a solicitat partajarea terenului în două loturi, ulterior a solicitat ca variantă de partaj și atribuirea terenului în favoarea sa.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, tribunalul a dispus compensarea onorariilor avocațiale și în parte a onorariilor experților și a obligat pârâtul la plata în favoarea apelantei a sumei de 225 lei. Deși aderarea la apel a fost respinsă, întrucât hotărârea profită ambelor părți tribunalul a apreciat că se impune compensarea parțială a cheltuielilor de judecată și nu suportarea acestora integral de partea căzută în pretenții.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate și rejudecând cauza respingerea apelului reclamantei, modificarea hotărârii sub aspectul sultei pe care urmează aop lăti și a bunurilor ce se includ în masa bunurilor comune.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că instanța de apel a stabilit incorect cotele și implicit sulta ce trebuie achitată, reținând că a achitat din banii proprii suma de 30.000 lei la momentul achitării avansului la achiziționarea apartamentului, deși din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că a achitat integral avansul apartamentului din banii proprii, respectiv prin lichidarea carnetului CEC cu suma de 60.000 lei, achitând și diferența de preț cu chitanța nr.-/29 oct.1998 în perioada când a fost despărțit în fapt de reclamanta.
Întrucât a achitat avansul la apartament precum și suma de 96.851 lei diferență de preț, consideră că a avut o contribuție proprie mult mai mare la achiziționarea apartamentului, astfel încât și sulta ce urmează să o achite reclamantei trebuie recalculată.
Cu privire la bunurile mobile, consideră că în mod nejustificat i s-a atribuit reclamantei încă un corp de mobilă. De asemenea, calul și harnașamentul au fost înstrăinate fără acordul pârâtului, banii fiind folosiți exclusiv în interesul reclamantei, după nunta fiului lor, astfel că în mod greșit a reținut instanța de apel că aceste bunuri au fost vândute pentru nuntă, când martorii au arătat că aceste bunuri au fost vândute vecinului după nuntă.
În sfârșit, susține că cerealele revendicate prin cererea reconvențională au provenit de pe terenuri proprietate exclusivă a sa cu titlu de moștenire după părinți,astfel încât greșit s-a stabilit că ar fi fost dobândite de copiii lor.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil și menținerea în întregime a deciziei Tribunalului Cluj ca temeinică și legală.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Din dispozițiile cu valoare de principiu ale art.30 și urm. fam. rezultă că bunurile dobândite de către oricare dintre soți pe timpul căsătoriei sunt prezumate a fi bunuri comune la data dobândirii lor, fiind de excepție și, deci, limitative situațiile în care bunurile dobândite sub durata căsătoriei au caracter de bunuri proprii ale unuia dintre soți.
Aceste prevederi legale se aplică atât bunurilor mobile, cât și celor imobile, legea neînțelegând a institui un regim juridic diferențiat după natura bunurilor.
Așa fiind, este de observat că în cazul bunurilor comune ale soților, la determinarea cotei concrete de contribuție la dobândirea masei comune a bunurilor trebuie să se țină seama de măsura în care fiecare dintre soți a contribuit la dobândirea acestora, inclusiv prin utilizarea unor sume de bani considerate bun propriu.
Prima instanță a stabilit că din suma de 191.758 lei, reprezentând prețul achitat de părți pentru apartament, suma de 30.000 lei a fost achitată de pârât din banii primiți de la părinții săi, astfel că această sumă, ce reprezintă bun propriu, a determinat stabilirea unor cote diferențiate, respectiv de 42,18% pentru reclamantă și 57,82% pentru pârât.
Instanța de apel a respins cererea de aderare la apel, reținând că deși pârâtul a invocat faptul că întreg avansul a fost achitat din banii primiți de la părinții săi, nici una din probele administrate în cauză nu au confirmat acest aspect.
Recurentul susține că în mod incorect s-au stabilit cotele și implicit sulta ce trebuie achitată, deși din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că a achitat integral avansul din bani proprii, precum și diferența de preț în perioada despărțirii în fapt.
Curtea observă că prin aceste motive recurentul critică hotărârea instanței de apel pentru reținerea unei stări de fapt eronate, în contradicție cu realitatea faptică, afirmând că starea de fapt contrazice probele administrate în cauză. Aceste critici nu sunt însă susceptibile de încadrare în motivele prevăzute de art.304 proc.civ. nefiind un motiv de nelegalitate și în aceste circumstanțe nu pot fi primite spre cercetare.
Mai mult, în apel pârâtul nici nu a formulat critici concrete, deși a susținut că are o contribuție mai mare la dobândirea imobilului (13 apel).
Ulterior, pârâtul a precizat obiectul pretențiilor aderării la apel (167), dar s-a referit doar la bunurile mobile și valoarea lor, nefăcând nici o referire la cota de contribuție la apartament.
Prin urmare, pentru prima dată în recurs pârâtul a indicat suma de 60.000 lei ca fiind contribuția sa proprie la dobândirea apartamentului.
În ce privește critica referitoare la bunurile mobile, aceasta nu vizează nelegalitatea hotărârii întrucât se invocă erori în aprecierea probelor de natură a determina o greșită stabilire a stării de fapt, respectiv momentul înstrăinării calului și harnașamentului, astfel că această critică este inadmisibilă în recurs.
Cu privire la cereale, primele instanțe au apreciat că acestea se cuvin fiilor părților întrucât aceștia au lucrat terenul, motiv pentru care nu au fost incluse în masa bunurilor comune, însă această soluție se impune pentru un alt considerent și anume, în răspunsul pârâtului la interogator acesta a fost de acord ca fiul mai mare să rețină recolta de porumb obținută (32 fond).
În sfârșit, recurentul a criticat hotărârea și sub aspectul includerii în lotul reclamantei a mobilei de tineret în valoare de 600 lei, însă nici această critică nu este întemeiată avându-se în vedere faptul că la formarea loturilor trebuie să se cuprindă în fiecare lot, în măsura în care e posibil, bunuri de aceeași natură.
În masa bunurilor comune au fost cuprinse 4 garnituri de mobilă, astfel că urmare atribuirii garniturii de mobilă tineret în favoarea reclamantei, fiecare dintre părți deține câte 2 garnituri de mobilă.
În consecință, pentru cele ce preced, Curtea va respinge recursul ca nefondat, conform art.312 alin.(1) proc.civ. nefiind prezent nici unul din motivele de recurs prevăzute de art.304 proc.civ.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art.274 proc.civ. recurentul va fi obligat să plătească intimatei suma de 1190 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial justificat cu împuternicirea avocațială și chitanțele depuse la dosar(10,12-13).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 153/A/din 18.03.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei suma de 1190 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -- -
GREFIER,
Red.AR
Dact./2ex.
27.06.2008
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Antoaneta Tania Nistor, Anca
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
