Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 1251/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1251
Ședința publică de la 04 2009
PREȘEDINTE: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 254 din 16 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, a încheierii de admitere în principiu din 11 decembrie 2008 și a sentinței civile nr. 2304 din 27 martie 2009, pronunțate de Judecătoria -. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și intimații intervenienți, având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant, personal, intimații pârâți, personal și intimații intervenienți, personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Recurentul reclamant a depus la dosar chitanța nr. -/23.10.2009 prin care a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 9,5 lei și timbru judiciar de 1,5 lei și copii de pe certificatul medico-legal nr. 235/09.03.2009 și adeverința medicală nr. 3113/2009.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris.
Intimata pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile atacate ca fiind legală și temeinică.
Intimatul pârât a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat de recurentul reclamant.
Intimații intervenienți, au depus concluzii scrise, în raport de care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că motivele de recurs invocate nu se încadrează în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
Intimatul pârât a solicitat a solicitat comunicarea deciziei civile ce se va pronunța în prezenta cauză.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria -. J sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, solicitând împărțirea bunurilor comune realizate în timpul căsătoriei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că fost căsătorit cu pârâta din anul 1960 și s-au despărțit prin divorț în anul 2006, după o perioadă lungă de despărțire în fapt, iar în timpul căsătoriei au realizat următoarele bunuri: imobil teren în suprafață de 150 mp situat în -. J,-, imobil casa din cărămidă, acoperit cu țiglă, compus din 4 camere, baie, bucătărie și WC în curte, situate pe terenul de la pct.,casa din BCA pe temelie de beton acoperită cu țiglă - partea de la etaj, compus din 3 camere, baie, hol, parterul fiind vechi provenind dintr-o casă moștenită de părinții săi, imobil situat în -. J, cartier nr. 2 situate pe terenul său, bun propriu moștenit de părinți. contravaloarea tencuielilor, zugrăvelilor la casa veche, bun de la părinții
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 728 Cod civil, art. 36 al. 1 fam, art. 30 și 31 Codul familiei.
Pârâta POLINA a formulat întâmpinare si cerere reconvențională, solicitând admiterea în parte a acțiunii, în sensul că este de acord cu partajarea bunurilor comune realizate în timpul căsătoriei cu reclamantul, dar nu în modalitatea de împărțire arătata de reclamant, întrucât conform contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.36/11 ianuarie 1966 la notariatul de Stat, terenul din -. J,-, jud. G pe care este edificat imobilul, este in suprafață de 112., și nu de 150. așa cum pretinde reclamantul în acțiune.
Sub aspect reconvențional, a solicitat să fie introduse la partaj următoarele bunuri: un imobil casă situat în -. J, cart. nr.2, județul G cu 3 camere, hol închis cu ferestre, baie, o cămara, o bucătărie de vară și un atelier de tâmplărie cu dotările necesare construit din cărămidă cu bolțari, acoperit cu țiglă, de dimensiuni 10m*6metri, arătând că la decesul socrului său, reclamantul și fratele său, au moștenit conform certificatului de moștenitor nr.377/23.03.1977 două suprafețe de teren (una de 1476. iar a doua de 1598.), pe prima dintre ele fiind construită o casa compusă din 2 camere și un șopron cu grajd, situate în -. J, cart. nr.2, județul G, îmbunătățirile aduse la proprietatea din -. J, cart. nr.2, județul G respectiv: betonat curte și alei, împrejmuit cu gard, pe postament din beton, toată curtea, construirea unor cotețe.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 119 Cod pr. civilă.
Intervenienții și, au formulat în cauză cerere de intervenție în interes propriu, solicitând să se dispună scoaterea de la masa bunurilor comune a unui imobil-construcție parter + etaj, construit din BCA și bolțari și acoperit cu țiglă, compus din 6 camere,3holuri bucătărie, baie și garaj încorporat în clădire și centrală termică, situat în -. J Cartier, nr.2, județul G, întrucât a fost edificat doar de intervenienți, urmând să se constate că este bun propriu al acestora.
Au solicitat de asemenea, să se constituie în favoarea lor un drept de superficie asupra terenului de sub această casă, precum și o servitute de acces de la casă la calea publică și să se majoreze lotul lor cu îmbunătățirile pe care le-au adus la imobilele din, nr.2, cu contribuție de peste 90%, respectiv: 4 cotețe de păsări; o magazie; o magazie de lemne; o anexă atelier; împrejmuit curtea cu gard din scândură pe bordură de beton, betonat curtea caselor; pus faianță și mozaic, cumpărat și montat chiuvetă, calorifer și instalația aferentă de apă și căldură în B din casa cu trei camere a reclamantului și a pârâtei, montat calorifer și instalație de încălzire la o cameră din casa cu trei camere.
În drept, cererea de intervenție a fost întemeiată pe dispozițiile art.50 Cod pr. civilă.
Ulterior, intervenienții și-au precizat cererea de intervenție, în sensul că au solicitat ca judecarea acestei cereri să se facă în contradictoriu și cu, în calitate de pârât, pentru a-i fi opozabilă hotărârea ce se va pronunța, motivând că interesul introducerii în cauză a acestui pârât derivă din faptul că acesta figurează, conform certificatului de moștenitor nr. 377/23.03.1977, alături de ca moștenitor al terenului pe care este amplasata construcția proprietatea intervenienților.
În drept, au invocat dispozițiile art. 132 Cod pr. civilă, raportat la art. 49 alin. 2 si art. 50 alin. 1 Cod pr. civilă.
Prin sentința civilă nr. 2304/27.03.2009, Judecătoria -. Jaa dmis în parte acțiunea civilă de partaj bunuri comune formulată de reclamantul, împotriva pârâtei, a fost admisă în parte cerea reconvențională formulată de pârâta și admisă în parte, cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții, și, în contradictoriu cu reclamantul, pârâta și pârâtul.
A fost omologat raportul de expertiză și atribuite bunurile conform variantei II, astfel:
1.lotul Iaf ost atribuit reclamantului:
- casa de locuit situată în -. J, Cartier, nr. 2A, imobil neetajat, compus din trei camere, baie, bucătărie de vară, sală închisă și hol mic spre imobilul etaje, mai puțin valoarea construcției vechi(două camere și prispă din lemn) menținute în imobilul actual în valoare de 39.122 lei;
- a anexă atelier în valoare de 3.790 lei;
-4 cotețe păsări, o magazie și o magazie de lemne în valoare de 2.540 lei;
- gard împrejmuitor din scândură pe bordură din ciment ( 1910 lei +1430 lei + 1290 lei ) în valoare de 4.360 lei;
- betonat curtea în valoare de 1.330 lei;
- bucătăria 5 și anexa 8 (WC și ) din casa de locuit situată în -. - în valoare de 22.914 lei;
- terenul aferent bucătăriei 5 și anexei 8 cu suprafața de 31,44 mp în valoare de 23.774 lei.
Total 98.100 lei
Din care valoarea creanțelor ce trebuie achitată intervenienților este de 9.008 lei.
Valoarea bunurilor cuvenite 138.231 lei
Valoarea bunurilor atribuite 98.100 lei
Diferența - 40.131 lei.
Primește sultă de la lotul suma de 40.131 lei și dă intervenienților suma de 9.008 lei reprezentând valoarea creanțelor, deci va rămâne cu valoarea de 31.123 lei.
Întrucât instanța a constatat că imobilul situat în -. J, Cartier nr. 2A, compus din 6 camere, 3 holuri, bucătărie, baie, garaj, centrală termică este bun comun al intervenienților și, atunci imobilul va beneficia de un drept de superficie asupra terenului de sub casă plus linia de picătură la streașină, iar lotul va trebui să acorde servitute de acces la imobil, realizare utilități, apă, gaze, fosă septică.
2. II a fost atribuit pârâtei.
- suprafața de 80,56 mp teren situat în -. J,- jud. G în valoare de 60.916 lei;
- camerele 1,2,4, B 3, cămara 6 și sala 7 din casa de locuit situată în - J-, jud. G în valoare de 117.446 lei;
Total 178.362 lei
Valoarea bunurilor cuvenite 138.231 lei
Valoarea bunurilor atribuite 178.362 lei
Diferență + 40.131 lei
Dă sultă lotului suma de 40.131 lei
S-a constatat că intervenienții au un drept de superficie asupra terenului situat în -. J, Cartier, nr. 2, jud. G și au fost compensate cheltuielile efectuate de părți.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, în urma probatoriului administrat, prin încheierea de admitere în principiu a admis în parte, în principiu acțiunea civilă de partaj bunuri comune, a admis în parte, în principiu cererea reconvențională formulată de pârâta și în parte, în principiu, cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și, în contradictoriu cu reclamantul și pârâții și.
A constatat că reclamantul și pârâta au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune:
- suprafața de 112. teren situat în -. J,- jud. G.
- casa de locuit situată pe terenul sus - menționat,
- casa de locuit situată în -. J, cartier nr. 2, imobilul neetajat, compus din trei camere, baie, bucătărie de vară, sală închisă și hol mic spre imobilul, mai puțin valoarea construcției vechi ( două camere și prispă lemn) menținută în imobilul actual,
- o anexă atelier
- 4 cotețe păsări, o magazie și o magazie de lemn,
- gard împrejmuitor din scândură pe bordură de ciment,
- betonat curtea casei.
A constatat că imobilul situat în -. J, cartier nr. 2, compus din 6 camere, 3 holuri, bucătărie, baie, garaj, centrală termică este bun comun al intervenienților, că aceștia au în contra reclamantului și pârâtei un drept de creanță reprezentând:
- costul de achiziționare și montare a chiuvetei, calorifere, instalație de apă și căldură în și o cameră din casa neetajată,
- contravaloarea materialelor folosite la construirea a 4 cotețe de păsări, o magazie, o magazie de lemn, o anexă atelier, împrejmuirea cu gard din scândură și bordură din ciment, betonarea curții,
- contravaloarea manoperei pentru montat faianță și turnat mozaic în B casei vechi ( neetajate) și obligă reclamantul și pârâta să plătească intervenienților acest drept, ca datorie comună a reclamantului și pârâtei.
A reținut cote egale de contribuție pentru reclamant și pârâta la dobândirea bunurilor comune și la suportarea datoriei comune, a dispus efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor, experții urmând să țină seama de necesitățile și voința părților și să propună mai multe variante de lotizare.
S-a reținut că, în timpul căsătoriei aceștia au cumpărat împreună casa și terenul din -. J, str. -. J,- jud. G prin contractul de vânzare cumpărare nr.431/1966 (16), iar terenul pe care este amplasată casa este în suprafață de 112 mp, fapt ce rezultă din contractul de cumpărare și din expertiza întocmită de expertul (174-179). Aceste bunuri sunt bunuri comune, părțile netăgăduind acest lucru, susțineri diferite fiind doar cu privire la aria terenului.
Că, tot în timpul căsătoriei soții au mai construit, cu sprijinul intervenienților o anexă atelier, 4 cotețe păsări, o magazie și o magazie de lemn, gard împrejmuitor din scândură pe bordură de ciment, betonat curtea casei, lucrări dovedite prin depozițiile martorilor și identificate prin raportul de expertiză.
S-a apreciat de instanță că, nu este dovedită contribuția majoritară a intervenienților, în sensul că aceștia au cumpărat toate materiale de construcție.
Instanța a reținut că acest imobil este bunul proprietatea intervenienților și nu va fi inclus în partajul dintre reclamant și pârâtă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamantul, pârâta cât și intervenienții, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele sale de apel, reclamantul a criticat atât sentința cât și IAP arătând că, eronat instanța de fond a reținut că fosta soție are contribuție la îmbunătățirile aduse casei vechi a reclamantului din satul, precizându-se că prin sentința civilă de divorț nr. 956/2007 s-a reținut că părțile au fost separate în fapt în urmă cu 20 ani.
A criticat sentința și sub aspectul admiterii cererii de intervenție a intervenienților și în sensul că, eronat s-a constat dreptul exclusiv al acestora asupra imobilului tip din alcătuit din 6 camere și dependințe deși, și el a avut o contribuție importantă la realizarea acestui imobil, atât la manoperă cât și o contribuție bănească.
De asemenea s-a arătat că, sentința instanței de fond a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 741 alin. 2 Cod civil.
În motivele sale de apel, pârâta a arătat că se impune atribuirea bunurilor într-o nouă variantă de lotizare, solicitând atribuirea în lotul reclamantului a imobilului casă situat în -. J,-, jud. G, achiziționat conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 36/11.01.1966 la Notariatul de Stat -. J pe care este edificat imobilul în suprafață de 112.
Intervenienții și au susținut că, se impunea ca sentința instanței de fond să fie mai precisă în sensul, individualizării terenului asupra căruia are un drept de superficie și care este servitutea de trecere de la casă la calea publică și la utilități.
Prin decizia civilă nr.254 din 16 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-au respins ca nefondate apelurile civile declarate de apelantul reclamant, de apelanta pârâtă POLINA, și de apelanții intervenienți, apelant, împotriva IAP și a sentinței civile nr. 2304/27.03.2009 pronunțate de Judecătoria -. J în dosarul nr-.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut ca neîntemeiate criticile formulate de ambii apelanți.
Referitor la primul motiv de apel invocat de reclamantul, din probatoriul administrat, rezultă că la casa veche formată din 2 camere și tindă s-au efectuat de cei doi soți lucrări, astfel că în prezent casa are 3 încăperi, baie, sală închisă și hol, prispa veche fiind demolată, iar pentru îmbunătățirile aduse s-au efectuat fundații și elevații din beton, zidărie din cărămidă, tranșee din lemn, șarpantă din lemn, învelitoare din țiglă, demolându-se acoperișul casei vechi, realizându-se și o supraînălțare pe tot conturul casei vechi.
S-a reținut că lucrările efectuate de soți în timpul căsătoriei la casa veche au schimbat fundamental structura imobilului, iar valoarea actuală a imobilului depășește de multe ori valoarea construcției vechi, astfel că, s-a dedus doar valoarea construcției noi a acestui imobil.
Că, întreaga construcție nouă din a fost edificată prin contribuția exclusivă a intervenienților, care au avut contribuție și la îmbunătățirile la casa veche din, instanța de fond reținând corect că intervenienții au un drept de creanță împotriva reclamantului și a pârâtei, cu privire la aceste îmbunătățiri.
Că, din depozițiile martorilor și înscrisurile depuse la dosar, rezultă că intervenienții sunt fiul și nora reclamantului și pârâtei și s-au mutat din B, la solicitarea părinților, de construi o casă lângă ei și de a locui împreună, construcția fiind edificată pe terenul reclamantului și al pârâtului.
Că, atribuirea bunurilor s-a efectuat în concordanță cu dispozițiile art. 741 Cod civil.
Neîntemeiată a fost și critica pârâtei, referitoare la aplicarea art. 6739Cod pr. civilă și a fost înlăturată,întrucât la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama de acordul părților, mărimea cotei - părți ce se cuvine fiecăruia, ori masa bunurilor de împărțit.
Că, în timpul căsătoriei reclamantului cu pârâta, aceștia au cumpărat împreună casa și terenul din -. J,-, astfel cum rezultă din contractele de vânzare - cumpărare de la dosar și nu s-a putut atribui în totalitate reclamantului acest imobil din moment ce, casa cu 3 camere din provine de la autorul reclamantului și este amplasată pe acest teren.
Motivele de apel formulate de intervenienți au fost apreciate ca neîntemeiate, întrucât aceștia au susținut în motivele de apel că soluția dată de instanța de fond este corectă.
Împotriva ambelor hotărâri și a încheierii de admitere în principiu a declarat recurs reclamantul, susținând că sunt nelegale.
În motivele de recurs reclamantul susține, în esență,că:
- încheierea de admitere în principiu este nelegală, potrivit art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, raportat la greșita aplicare a art. 30 și 31 Codul familiei, întrucât cei doi foști soți aveau reședințe diferite, reclamantul la nr.2, la casa veche, iar pârâta în casa din -. J,-, fiind despărțiți în urmă cu aproximativ 20 de ani; că, s-a avut în vedere depoziția martorei, apreciată de reclamant, ca vădit părtinitoare;
- greșit s-a reținut că intervenienții au realizat la casa veche din a reclamantului chiuveta, caloriferele, instalația de apă și căldură în baie și o, contravaloarea materialelor folosite la construcția a patru cotețe de păsări, magazie, anexa atelier, gard, bordură din ciment, manopera pentru faianță, obligând greșit pe cei doi soți să plătească intervenienților aceste lucrări, materiale și manoperă;
- că, se ivește o contradicție, în sensul că, dacă foștii soți au realizat îmbunătățiri la, cum se explică obligarea sa la plata creanței către intervenienți;
- greșit s-a admis cererea de intervenție și s-a constatat dreptul exclusiv al acestora asupra imobilului tip din, compus din 6 camere și dependințe, făcându-se abstracție de autorizația de construcție, adeverința nr.21/2008 emisă de SC, depoziția martorilor propuși, precum și de contribuția sa bănească de 60 milioane lei, rezultată din vânzarea unei case, dar s-a luat în considerare donația de 40 milioane lei primită de nora sa de la părinții acesteia, fără a exista un înscris;
- nelegal s-a acordat un drept de servitute intervenienților pe terenul proprietatea reclamantului, precum și un drept de superficie pe terenul de sub casă, fără despăgubire, aplicându-se greșit dispozițiile art. 616 Cod civil, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă;
- că, s-au încălcat dispozițiile art. 741 alin. 2 Cod civil, deoarece s-a atribuit reclamantului o bucătărie, WC și o cameră din imobilul -. J, str. -, iar restul încăperilor se atribuie fostei soții, de care era despărțit de cca. 20 de ani, în fapt.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
Recursul este fondat.
Instanțele au fost investite de reclamantul cu o acțiune de partaj bunuri comune, în contradictoriu cu pârâta, cu care reclamantul a fost căsătorit din 1960, de care s-a despărțit prin divorț în 2006.
, pârâta a solicitat introducerea la partaj a unui imobil situat în -. J, cartier nr.2, compus din 3 camere, închis cu ferestre, baie, o, o bucătărie de vară și un atelier de tâmplărie cu dotările necesare, construit din cărămidă cu bolțari, acoperit cu țiglă, precum și a îmbunătățirilor aduse la proprietatea din -. J - Cartier, constând în betonat alei curte, împrejmuire cu gard pe postament din beton, construirea unor cotețe.
Prin cererea de intervenție formulată de intervenienții și, aceștia au solicitat: scoaterea de la partaj a unui imobil - construcție, parter + etaj construit din BCA și bolțari, acoperit cu țiglă, compus din 6 camere, 3 holuri, bucătărie, baie, garaj încorporat în clădire și centrală termică, situat în -. J, cartier nr. 2 și să se constate că este bun propriu al acestora; să se constituie în favoarea lor un drept de superficie asupra terenului de sub casă P + 1, precum și o servitute de acces de la casă la calea publică; să se majoreze lotul lor cu îmbunătățirile pe care le-au adus la imobilele din, cu o contribuție de peste 90 % la anexe.
Cadrul procesual inițial a fost lărgit prin introducerea în cauză, în calitate de pârât, a lui - fratele reclamantului, prin precizarea cererii de intervenție formulată de intervenienți.
Pe baza probelor administrate, instanța a admis în parte și în principiu acțiunea de partaj bunuri comune, în parte și în principiu cererea reconvențională și în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și.
S-a constatat că reclamantul și pârâta au dobândit în timpul căsătoriei suprafața de 112. teren situat în -. J,-, o casă de locuit pe acest teren, o casă de locuit situată în -. J, cartier nr. 2, imobil neetajat, mai puțin valoarea construcției vechi ( două camere și prispă de lemn ) menținută în imobilul actual, o anexă atelier, 4 cotețe de păsări, o magazie de lemn, gard împrejmuitor de scândură pe bordură de ciment, betonat curtea casei.
S-a constatat că imobilul P + 1 situat în -. J, cartier nr. 2, compus din 6 camere, 3 holuri, bucătărie, baie, garaj, centrală termică, este bun comun al intervenienților.
Instanțele au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 29 Codul familiei, potrivit cărora "soții sunt obligați să contribuie, în raport cu mijloacele financiare, la cheltuiala căsniciei, iar conform art. 30 Codul familiei, bunurile dobândite de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților.Aceste articole reglementează prezumția de comunitate și prezumția de contribuție egală a soților la dobândirea bunurilor comune, ambele fiind prezumții relative care pot fi răsturnate prin proba contrară".
Soluțiile instanțelor în ceea ce privește compunerea masei devălmașe, au fost argumentate convingător în fapt și în drept.
Astfel, s-a avut în vedere sentința civilă nr.1317/1996 pronunțată de Judecătoria -. J în dosarul civil nr.1910/1996, prin care s-a constatat că cei doi soți sunt proprietarii unei case de locuit în -. J, cartier nr. 2, construcție din cărămidă și acoperită cu țiglă, compusă din 3 camere, baie, bucătărie și o cu sală închisă, un șopron cu grajd din cărămidă, acoperit cu țiglă, iar această casă avea înainte camere foarte joase, holul deschis ( prispă) din lemn, motiv pentru care în anul 1982 pârâta și reclamantul au hotărât că-i aducă îmbunătățiri.
Că, îmbunătățirile au constat în schimbarea radicală a structurii locuinței și schimbarea totală a acoperișului.
Criticile reclamantului privind aplicarea greșită a dispozițiilor art. 30 și 31 Codul familiei, a ignorării contribuției acestuia la edificarea imobilului parter + 1, admiterii greșite a cererii de intervenție în interes propriu, sunt neîntemeiate și urmează a fi înlăturate. Cu înscrisurile depuse, respectiv: cărțile de muncă ale intervenienților ( filele 43 - 65 fond ), adeverințele nr.1240/2007 și nr.4865/2005 emise de SC, din care rezultă că intervenientul a beneficiat de drepturi bănești și de drepturi de proprietate intelectuală în cuantum de 50 milioane lei, fiind titularul unui brevet de invenție, certificatul de moștenitor nr.71/95 emis de Notariatul de Stat L de pe urma defunctei, unica moștenitoare fiind intervenienta,certificatul de moștenitor nr.375/1997 emis de BNP, completare la certificatul nr.71/1995 în care se consemnează în masa succesorală de pe urma aceleiași defuncte dreptul la acțiuni la SC în valoare de 975 mii lei, contractul de vânzare - cumpărare prin care intervenienta a vândut imobilul succesoral în 1995 cu suma de 300 mii lei (fond 38 ), intervenienții au făcut dovada că începând cu anul 1996 s-au mutat cu serviciul din B în -. J și au beneficiat de resurse financiare consistente pentru edificarea imobilului P + 1, rezultate din salarii, vânzarea casei și a acțiunilor moștenite de intervenientă de pe urma mamei sale, ca unică moștenitoare.
Nu se contestă faptul că acest imobil a fost edificat pe terenul proprietatea reclamantului și a pârâtului, moștenit de aceștia de la tatăl lor, dar din probe a rezultat faptul că a existat o convenție între reclamant și intervenienți, pentru a li se permite acestora edificarea acestui imobil.
Susținerile recurentului reclamant privind contribuțiile financiare ale acestuia la edificarea imobilului P + 1, sunt neîntemeiate.
Cu contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1040/2001, se face dovada că reclamantul și pârâtul au înstrăinat un teren în suprafață de 1598. cu prețul de 35 milioane lei, deci vânzarea este făcută cu mult timp după obținerea autorizației de construire a imobilului mai sus - menționat și după edificarea imobilului P + 1.
Mai mult, din interogatoriul pârâtei ( fila 207 fond ), coroborat cu fișele de evaluare punctaj eliberate de Casa Județeană de Pensii G, rezultă că veniturile pârâtei au fost mai mari, fiindcă aceasta s-a pensionat în 1997, iar reclamantul în 1990.
Instanțele au argumentat corect pe baza probatoriului administrat, dreptul de creanță al intervenienților reprezentat de costul de achiziționare și montare a chiuvetei, caloriferelor, instalației de apă, căldură, contravaloarea materialelor folosite la edificarea unor anexe, contravaloarea manoperei pentru montat faianță, turnat mozaic, drept stabilit de expert la suma de 9008 lei și nu există nici o contradicție între acest drept de creanță și obligarea reclamantului la plata acestei sume către intervenienți, atâta vreme cât bunurile ce reprezintă dreptul de creanță, au fost atribuite în lotul reclamantului.
Este neîntemeiată critica reclamantului privind instituirea greșită a unui drept de superficie asupra terenului de sub imobilul P + 1 în favoarea intervenienților, întrucât s-a constatat că acest imobil este proprietatea celor doi intervenienți.
Dreptul de superficie este un drept real, dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra unui teren care constă în dreptul de proprietate al unei persoane numită superficiar, privitor la construcțiile, plantațiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altei persoane, teren asupra căruia superficiarul are drept de folosință.
Este un drept perpetuu, care durează cât timp durează construcția, deci în speță acest drept de folosință al terenului de sub imobilul + 1, va cât timp va exista construcția intervenienților.
În mod corect s-a dispus ca intervenienților să li se acorde un drept de acces la imobil și la utilități ( apă, gaze, fosă septică ), pentru valorificarea pe deplin a dreptului de proprietate al acestora asupra imobilului P + 1.
Este întemeiată însă critica reclamantului privind aplicarea dispozițiilor art. 741 Cod civil, cu privire la formarea și atribuirea loturilor, în special a lotizării imobilului situat în -. J, str. -.
Dispozițiile articolului sus - citat prevăd că " la formarea și compunerea loturilor, trebuie să se dea la fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare."
În mod greșit s-a dispus ca reclamantului să-i fie atribuit parte din imobilul situat în -. J, str. -, atâta vreme cât acestuia i s-a atribuit întregul imobil din cartierul nr. 2, compus din 3 camere, baie, bucătărie de vară.
Pentru se evita tensiunile ulterioare între foștii soți și pentru se aplica corect dispozițiile art. 741 Cod civil, urmează a se reține ca întemeiată această critică ce atrage incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
Urmează a se admite recursul, a se modifica decizia, a se admite apelul reclamantului, a se schimba în parte sentința civilă.
Urmează a se exclude din lotul 1 atribuit reclamantului, bucătăria( notată cu nr. 5 pe schiță), anexa (notată cu nr.8 - WC-ul și ), construcții în valoare totală de 22.914 lei și terenul aferent acestor construcții în suprafață de 31,44., în valoare de 23.774 lei, imobilul fiind situat în -. J,-, total valoare bunuri excluse = 46.688 lei.
Urmează ca aceste bunuri să fie atribuite lotului nr.2, respectiv pârâtei, menținându-se restul lotizării din sentința civilă.
Față de aceste modificări,valoarea bunurilor atribuite lotului nr.1 este de51.412 lei,aceasta rezultând prin scăderea sumei de 46.688 lei din valoarea bunurilor atribuite de 98.100 lei, iarvaloarea bunurilor atribuite lotului nr.2 estede 225.050 lei,aceasta rezultând prin adăugarea sumei de 46.688 lei la suma de 178.362 lei.
Întrucât dreptul valoric cuvenit fiecărei părți este de 138.231 lei, pentru egalizarea loturilor, urmează ca lotul nr. 1 să primească sultă de la lotul nr. 2suma de 86.819 lei.
Urmează a se menține restul dispozițiilor sentinței civile și ale deciziei civile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 254 din 16 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, a încheierii de admitere în principiu din 11 decembrie 2008 și a sentinței civile nr. 2304 din 27 martie 2009 pronunțată de Judecătoria -. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și intimații intervenienți,.
Modifică decizia civilă și admite apelul reclamantului.
Schimbă sentința civilă în parte.
Exclude din lotul nr.1 atribuit reclamantului bucătăria (notată cu nr.5 ), anexa ( notată cu nr.8 -WC și ), în valoare totală de 22.914 lei și terenul aferent acestei construcții în suprafață de 31,44. în valoare de 23774 lei, imobil situat în J,- și atribuie aceste bunuri lotului nr.2 - .
Menține restul lotizării din sentința civilă.
Valoarea bunurilor atribuite lotului nr.1 = 51.412 lei, iar valoarea bunurilor atribuite lotului nr.2 = 225.050 lei; dreptul valoric cuvenit fiecărei părți este de 138.231 lei.
Lotul nr.1 primește sultă de la lotul nr. 2 suma de 86.819 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile și deciziei civile.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.Judec.-
Tehn./4 ex.
03.12.2009
Jud.apel
Președinte:Mariana MudavaJudecători:Mariana Mudava, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
