Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 130/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 130/R-MF
Ședința publică din 29 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu
Judecător: - ---
Judecător: - -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâții: și, împotriva deciziei civile nr.225 din 31 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul-pârât, asistat de avocat G, care răspunde și pentru recurentul-pârât G, în baza împuternicirii avocațiale nr.6/2008, emisă de Baroul Vâlcea și intimatul-reclamant, lipsă fiind intimatul-reclamant.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei, conform chitanței de la dosar cu nr.- din 22 ianuarie 2009, emisă de Trezoreria Pitești și timbru judiciar în valoare de 5 lei.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Grefierul de ședință învederează instanței că cererea de conexare a prezentei cauze la dosarul nr-, aflat pe rolul acestei instanțe, cu același termen de judecată, a fost respinsă, avându-se în vedere data pronunțării încheierii de admitere în principiu, precum și împrejurarea că se pretinde că cele două dosare au căi diferite de atac.
Părțile prezente personal sau prin reprezentant, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de invocat, motiv pentru care solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea, în raport de această precizare, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat G solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată, având în vedere că s-au încălcat dispozițiile art.736, 741 și 742 Cod civil, în sensul că fiecare dintre coerezi poate cere partea ce i se cuvine din succesiune, iar inegalitatea loturilor atribuite în natură se compensează prin sultă. Apartamentul și celelalte bunuri mobile au fost atribuite reclamantului, în condițiile în care ceilalți moștenitori au primit sulte, care au fost stabilite în anul 2005, iar în prezent sunt sume derizorii. În subsidiar, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare pentru refacerea evaluării și lotizării. Valoarea obiectului acțiunii a fost precizată inițial pentru stabilirea cuantumului timbrajului, însă ulterior câtimea obiectului cererii a crescut. Depune la dosar concluzii scrise.
Intimatul-reclamant solicită respingerea recursului ca inadmisibil și menținerea hotărârii recurate ca temeinică și legală, având în vedere că s-a acordat varianta de lotizare pe care recurenții au solicitat-
CURTEA:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm.V sub nr. 10815/2003, reclamantul i-a chemat în judecată pe pârâții, -, și, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate deschisă succesiunea autoarei -, decedată la data de 30.08.2003, cu ltimul domiciliu în localitatea.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 30.08.2003 - a decedat, iar aceasta a fost căsătorită cu, decedat și el în 1996, iar din căsătoria celor doi nu au rezultat copii. Reclamantul, pârâtul și pârâta sunt frații, respectiv mama autoarei, iar pârâții -, și sunt mama, respectiv frații autorului.
A precizat reclamantul că, întrucât a decedat în 1996, iar pârâții nu au făcut nici un act din care să rezulte intenția de a accepta succesiunea, singura moștenitoare a acestuia a fost soția sa supraviețuitoare, -.
Masa succesorală a autoarei se compune din apartament cu trei camere și dependințe, situat în, -.C,.16, obiecte de mobilier, mobilă de sufragerie "D", studio "D", mobilă de bucătărie, frigider, aragaz cu 3 ochiuri și cuptor, mașină de cusut "", un CEC pentru autoturism în valoare de 70.000 lei și bunurile mobile și imobile dobândite de autoarea - de la tatăl adoptiv, a cărui succesiune s-a dezbătut în dosarul nr. 1170/2001 al Judecătoriei Horezu.
A solicitat reclamantul să se rețină la masa partajabilă, ca pasiv succesoral, cheltuielile de înmormântare, estimate la suma de 50.000.000 lei vechi, suportate exclusiv de reclamant și să se impute loturilor celorlalți pârâți, raportat la cota din succesiune ce li se cuvine.
Față de probatoriul administrat în cauză, instanța a pronunțat încheierea de admitere în principiu nr. 1828 din 4 iunie 2004, prin care s-a constatat deschisă succesiunea autorilor și masa bunurilor succesorale rămase de pe urma acestora, stabilind cotele legale cuvenite succesorilor.
Prin decizia civilă nr.387 din 11 apr. 2005, Tribunalul Vâlceaa modificat încheierea în sensul că a constatat că de pe urma autorului au rămas moștenitori legali acceptanți G și, în calitate de colaterali privilegiați.
Au fost modificate cotele succesorale atribuite moștenitorilor celor doi autori și s-a mai constatat că masa succesorală a autoarei - se compune dintr-o ușă de stejar masiv și instalația de gaze montată în apartament.
. din căile de atac exercitate împotriva încheierii de admitere în principiu, dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Rm. pentru continuarea judecății la data de 16 mai 2005, fiind efectuate trei expertize de către experții, care a identificat și a evaluat construcțiile, care a identificat și evaluat bunurile mobile și a actualizat sumele reținute la masa partajabilă și, care a identificat și evaluat terenurile, făcând, în același timp propuneri de lotizare.
Pe parcursul soluționării cauzei a decedat pârâta, drepturile succesorale ale acesteia fiind culese în indiviziune de moștenitorii acesteia, reclamantul și pârâtul. La data de 24 febr.2004 a decedat și pârâta -, moștenitorii acesteia fiind pârâții și.
Prin sentința civilă nr. 2082 din 28 apr. 2006, Judecătoria Rm.V a admis în parte acțiunea formulată de reclamant, a admis în parte cererea formulată de pârâții și, de la fila 85 dosar, a dispus ieșirea din indiviziune a părților și a omologat varianta a II-a propusă d expert, cu modificările propuse de instanță.
Recursul declarat de reclamant împotriva sentinței a fost admis de Tribunalul Vâlcea, care, prin decizia civilă nr.892/R/10 oct. 2006, casat menționata hotărâre și a trimis cauza spre rejudecare.
Instanța de control judiciar a reținut că expertiza tehnică privind evaluarea și lotizarea terenurilor se impune a fi executată de un specialist în topometrie, și nu de un specialist în agronomie, iar lotul format pârâtei, decedată după pronunțarea încheierii de admitere în principiu, trebuie atribuit în indiviziune moștenitorilor ei, și.
A fost îndrumată prima instanță ca, cu ocazia rejudecării, să dispună efectuarea unei noi expertize, privind evaluarea terenurilor, de către un expert topometrist, expertiza finală să excludă grajdul, reținut greșit, iar moștenitoarei, decedată, să i se alcătuiască un singur lot, ce va fi cules în indiviziune de și.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- (nr.în format vechi 9056/2006).
În ședința publică din data de 16 nov. 2007 reclamantul a precizat că numele corect al pârâtului este G.
Conformându-se îndrumărilor din decizia pronunțată în recurs, instanța a dispus efectuarea unei noi expertize, în specialitatea topometrie, în vederea identificării și evaluării terenurilor reținute la masa partajabilă prin încheierea de admitere în principiu, astfel cum a fost modificată în căile de atac, precum și pentru întocmirea lotizării finale.
Lucrarea, executată de expert (expert numit prin tragere la sorți în ședința publică din data de 25 mai 2008 și care i-a înlocuit pe experții, respectiv, numiți inițial) și aflată la filele 86-94 dosar, a suferit mai multe completări (filele 114-117, 137-146), ca urmare a admiterii obiectivelor formulate de părți.
Prin sentința civilă nr.3488 din 6 iunie 2008, Judecătoria Rm.V a admis în parte acțiunea formulată de reclamantului, a admis în parte cererea formulată de pârâții și G și a dispus ieșirea părților din indiviziune.
A omologat raportul de expertiză în varianta a X-a propusă de expert, cu modificările efectuate de instanță și atribuie părților în proprietate bunurile după cum urmează: Lotul nr. 1 - a fost atribuit în proprietate reclamantului și se compune din următoarele bunuri: apartament cu 3 camere, situat în, -. C,.16 (în valoare de 69.213,2 lei), cu îmbunătățiri (gresie și faianță montate în acest apartament în valoare de 870,1 lei) și mobilă (aflată în apartament), în valoare de 2710 lei, astfel: mobilă sufragerie tip "D", compusă din: canapea extensibilă în valoare de 240 lei, 2 fotolii în valoare de 176 lei, vitrină cu geam-2. în valoare de 224 lei, vitrină cu etajere-2. în valoare de 240 lei, o comodă în valoare de 128 lei, o toaletă cu oglindă în valoare de 72 lei, masă pentru 6 persoane în valoare de 36 lei, 6 scaune în valoare de 126 lei; mobilă dormitor "D", compusă din: un studio în valoare de 162 lei, un șifonier cu două uși în valoare de 192 lei, o comodă în valoare de 96 lei, o măsuță în valoare de 16 lei; canapea extensibilă cu bibliotecă în valoare de 248 lei; șifonier cu 2 uși în valoare de 152 lei; aragaz cu 3 ochiuri în valoare de 138 lei; frigider Arctic de 150 în valoare de 114 lei; bufet de bucătărie în valoare de 104 lei; masă de bucătărie în valoare de 18 lei; 4 scaune de bucătărie în valoare de 28 lei; mașină de cusut în valoare de 200 lei), în valoare totală de 72.793,30 lei; ușa de stejar (montată la intrarea în apartament), în valoare de 470 lei; CEC în valoare de 19338 lei; bunuri mobile situate în com., sat (butie 900 în valoare de 250 lei, butie 400l în valoare de 60 lei, 60 în valoare de 20 lei, 100 în valoare de 30 lei, 180 în valoare de 40 lei), în valoare de 400 lei; casa din cărămidă, în valoare de 3452,50 lei, bucătăria din lemn, în valoare de 1040 lei, situate în localitatea, jud.V; terenuri situate în localitatea, jud.V: teren în pct. "Acasă", în suprafață de 1360 mp, identificat în anexa 1 la raportul de expertiză, în valoare de 1500 lei; teren în pct. "Peste vale", în suprafață de 830 mp, identificat în anexa 2, în valoare de 415 lei; teren în pct. "În Deal", în suprafață de 1460 mp, identificat în anexa 1, în valoare de 730 lei; teren în pct. " ", în suprafață de 333 mp, identificat în anexa 3, în valoare de 100 lei; teren în pct. "Lazul Cortii II", în suprafață de 855 mp, identificat în anexa 3, în valoare de 257 lei; teren în pct. " La Deal", în suprafață de 593 mp, identificat în anexa 2, în valoare de 297 lei; teren în pct. "Lazul Cortii III", în suprafață de 1340 mp, identificat în anexa 4, în valoare de 670 lei; teren în pct. " Cortii", în suprafață de 780 mp, identificat în anexa 2, în valoare de 390 lei; teren în pct. "Lazul Cortii I", în suprafață de 576 mp, identificat în anexa 3, în valoare de 288 lei; teren în pct. "Sub dos", în suprafață de 694 mp, identificat în anexa 4, în valoare de 347 lei; teren în pct. "La ", în suprafață de 420 mp, identificat în anexa 1, în valoare de 1260 lei. Total valoare lot 1 - 103.747,48 lei. sultă suma totală de 69.196,45 lei, astfel: lotului 2 suma de 27.698,03 lei, lotului 3 suma de 18.465,68 lei, lotului 4 suma de 11516,37 lei și lotului 5 suma de 11516,37 lei. Lotul nr.2 - se atribuie în proprietate pârâtului și se compune din sulta în cuantum de 27.698,03 lei pe care o primește de la lotul 1. Lotul nr.3 - se atribuie în indiviziune reclamantului și pârâtului (def. ) și se compune din sulta în cuantum de 18.465,68 lei, pe care o primește de la lotul 1. Lotul nr. 4 - se atribuie în proprietate pârâtului G și se compune din sulta în cuantum de 11.516,37 lei, pe care o primește de la lotul 1. Lotul 5 - se atribuie în proprietate pârâtului și se compune din sulta în cuantum de 11.516,37 lei, pe care o primește de la lotul 1.
A compensat în parte cheltuielile de judecată și a obligat pârâtul G la 350 lei față de pârâtul și la 150 lei față de reclamant, iar pe pârâtul - la 75 lei față de reclamant.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere expertizele efectuate în cauză, cotele stabilite prin încheierea de admitere în principiu, astfel cum a fost modificată și faptul că terenurile, casa și bucătăria reținute la masa partajabilă provin din succesiunea autoarei -, ai cărei moștenitori sunt doar reclamantul și pârâtul.
În ședința publică din 23 mai 2008, reclamantul a solicitat omologarea variantei X din raportul de expertiză, iar pârâtul varianta Instanța, având în vedere că ambele variante solicitate propun atribuirea în lotul pârâtului a sultei în sumă de 11516,37 lei a omologat varianta X, însă a constatat că expertul a omis să impute loturilor propuse moștenitorilor, și pasivul succesoral, proporțional cu cota parte atribuită acestora, încât instanța a modificat lotizarea propusă de expert, în sensul amintit, modificându-se și valoarea loturilor moștenitorilor amintiți, precum și sultele pe care primul lot le va achita acestora din urmă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții G și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului se arată că în mod greșit instanța de fond a atribuit toate bunurile mobile și imobile reclamantului, încălcând dispozițiile legale privind ieșirea din indiviziune și atribuirea bunurilor succesorale.
Astfel potrivit art.741 Cod Civil, la formarea loturilor trebuie să se dea la fiecare parte, aceeași parte de mobile, imobile, drepturi de creanță, de aceeași natură și valoare.
Instanța de fond nu a luat în calcul obiecțiunile apelanților la expertiză și se impune întocmirea unei variante corecte de lotizare.
Prin decizia civilă nr.255 din 31 octombrie 2008, Tribunalul Vâlcea - Secția civilă - Complet specializat pentru minori și familie a respins apelul declarat de pârâții G și.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Astfel în ce-l privește pe apelantul G, acesta nu și-a manifestat vreo opțiune privind varianta de lotizare, conform căreia urma a se dispune ieșirea din indiviziune.
Apelantul, prezent personal în instanță, arată că nu are obiecțiuni la ultimul raport de expertiză, în care este varianta a X-a de lotizare, ce a și fost omologată de instanța de fond.
De menționat că ultima completare a expertizei s-a dispus în mod expres prin încheierea din data de 14 martie 2008, întrucât expertul nu s-a conformat indicațiilor dispuse în decizia de casare a primei sentințe, privind evaluarea și lotizarea.
Astfel, chiar dacă apelantul a solicitat ieșirea din indiviziune conform variantei a 5-a, instanța de apel a constat că nu mai era posibil acest lucru, întrucât la varianta respectivă au fost admise obiecțiuni, prin încheierea sus menționată, dispunându-se refacerea respectivei expertize.
Cererea apelanților de a se întocmi, în apel alte variante de lotizare este neîntemeiată, odată ce, cu ocazia judecății în fond, au fost întocmite 10 variante de lotizare.
În mod corect instanța a atribuit în lotul intimatului, terenurile, casa și bucătăria reținute la partaj, întrucât doar acesta împreună cu, avea vocație la succesiunea autoarei -, de pe urma căreia provin bunurile, calitatea de moștenitori și cotele, fiind stabilite prin încheierea de admitere în principiu, intrată în puterea lucrului judecat.
De asemenea, autoarea respectivă a achitat cea mai mare parte a ratelor la apartamentul rămas și apare logică atribuirea în natură moștenitorilor acesteia a bunului.
Față de cele menționate, instanța a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții G și, criticând-o pentru nelegalitate.
În primul motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, se susține că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Se arată că în mod greșit, instanța a atribuit toate bunurile mobile și imobile în proprietatea reclamantului, iar pentru pârâți s-au acordat sulte.
Într-o altă critică se arată că evaluarea bunurilor a fost făcută în anul 2006, când s-a stabilit o valoarea derizorie, impunându-se refacerea raportului de expertiză, cu evaluarea bunurilor la prețurile actuale și refacerea lotizării.
În continuare se susține că în mod greșit, instanța de apel nu a avut în vedere obiecțiunile formulate de către la raportul de expertiză, cu privire la evaluarea și lotizarea bunurilor, solicitându-se atribuirea bunurilor în natură, cu atribuirea apartamentului din, cu ușa de stejar și îmbunătățirile efectuate, în lotul recurenților.
În ședința publică din 29 ianuarie 2009, din oficiu, pune în discuția părților legalitatea și admisibilitatea recursului, în raport de caracterul patrimonial al litigiului și valoarea obiectului acestuia.
Recurenții, prin apărător, solicită admiterea recursului, iar în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare pentru refacerea evaluării și lotizării, cu precizarea că valoarea obiectului acțiunii a fost arătată inițial, pentru stabilirea timbrajului, însă, ulterior câtimea obiectului cererii a crescut.
Intimatul-reclamant, solicită respingerea recursului ca inadmisibil și menținerea hotărârii recurate, ca temeinică și legală, având în vedere că a fost acordată varianta de lotizare pe care au solicitat-o recurenții.
Potrivit dispozițiilor art.137 Cod procedură civilă, Curtea va examina cu prioritate excepția privind inadmisibilitatea acestei căi de atac invocată din oficiu, care face de prisos cercetarea în fond a recursului, excepție care este privită ca fondată.
de atac sunt prevăzute prin lege, legiuitorul consacrând astfel principiul legalității, potrivit căruia, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege. Altfel spus, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Este o regulă cu valoare de principiu, prevăzută de art.129 din Constituție, care instituie dreptul părților interesate de a ataca hotărârile judecătorești numai în condițiile legii. Textul constituțional evocă nu numai faptul că mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie să se realizeze în condițiile legii.
Legalitatea căii de atac implică și consecința că mențiunea greșit făcută în dispozitivul hotărârii care se atacă nu acordă părții o cale de atac pe care legea însăși nu a prevăzut-
Conform dispozițiilor art.2821alin.1 Cod procedură civilă, modificat prin Legea nr.195/2004, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind - litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv.
Termenul de litigiu desemnează procesele și cererile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei și se referă la toate acțiunile cu caracter patrimonial calificate ca atare de doctrina și de jurisprudența civilă și, în consecință, în principal, prin faptul că obiectul lor privește în mod direct o valoare patrimonială ori un act juridic al cărui obiect este în drept evaluabil în bani.
Se poate concluziona că acțiunile patrimoniale sunt acele acțiuni care au conținut economic.
În raport de natura cauzei, care este evaluabilă, de valoarea imobilelor supuse împărțeli, precum și de dispozițiile art.2821Cod procedură civilă, hotărârea instanței de fond era supusă numai recursului, competența de soluționare revenind tribunalului, conform dispozițiilor art.2 pct.3 Cod procedură civilă.
Cum se poate observa, legiuitorul a înțeles să confere un mai mare grad de celeritate în soluționare acelor litigii considerate de mai mică importanță, alegând criteriul patrimonial. Astfel, nu s-a raportat la cereri evaluabile, ci la litigii privind un obiect de o valoare mai mică de 100.000 lei inclusiv.
În această situație, indiferent de natura litigiului, ceea ce s-a avut în vedere o constituie importanța patrimonială a bunului asupra căruia poartă litigiul, atribuind o importanță mai mică litigiilor de orice natură care poartă asupra unui obiect de o valoare mai mică, indiferent că ar fi vorba despre acțiuni evaluabile sau neevaluabile, în sensul legii privind taxele de timbru.
În cauza de față se solicită partajarea averii succesorale rămasă de la autorii părților. Acțiunea dedusă judecății, având caracter patrimonial, cu conținut economic, se încadrează astfel în acțiunile reglementate de art.2821Cod procedură civilă. Ca atare, criteriul instituit de legiuitor se regăsește și în litigiile de acest gen. Cum valoarea obiectului dedus judecății este sub un miliard lei, constatăm că în cauză soluția adoptată de către tribunal este una de recurs, iar nu una de apel. Au fost avute în vedere evaluările reclamantului la data introducerii acțiunii în raport și de dispozițiile art.181Cod procedură civilă.
de a îngrădi drepturi consacrate constituțional, reglementarea prevăzută de art.2821Cod procedură civilă constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art.6 pct.1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces.
De altfel, reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art.13 din aceeași convenție consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cazul " împotriva Regatului Unit", 1975, că dreptul de acces la tribunale nu este absolut, fiind vorba de un drept pe care convenția l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, existând posibilitatea limitărilor implicit admise, chiar în afara limitelor care circumscriu conținutului oricărui drept.
Acțiunea dedusă judecății, având caracter patrimonial, cu conținut economic, se încadrează astfel în acțiunile reglementate de art.2821Cod procedură civilă, valoarea obiectului dedus judecății este mai mică de 100.000 lei și se constată că în cauză soluția adoptată de către tribunal este una de recurs, iar nu una de apel.
Conform dispozițiilor art.299 Cod procedură civilă sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, în condițiile prevăzute de lege. În consecință, recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei instanțe de recurs, este inadmisibil.
Nu are relevanță calea de atac menționată în decizia tribunalului, deoarece aceasta este stabilită de legiuitor și este, potrivit textului mai sus menționat, recurs, astfel că, recursul la recurs formulat în cauză, apare ca fiind inadmisibil.
Hotărârea pronunțată de tribunal, chiar și într-o compunere greșită, fiind una pronunțată în recurs, față de dispozițiile art.299 alin.1 Cod procedură civilă, nu este supusă recursului, prin urmare prezenta cale de atac se observă a fi inadmisibilă.
Conform prevederilor art.126 alin.2 și art.129 din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar căile de atac pot fi exercitate numai în condițiile legii și ca atare, legiuitorul este suveran în adoptarea regulilor de procedură, respectând însă și celelalte dispoziții constituționale.
În raport de considerentele mai sus expuse, se impune ca în temeiul art.2821raportat la art.299 și art.312 Cod procedură civilă, să fie respins recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul civil declarat de pârâții: domiciliat în comuna, sat din Deal, județul V și - la Postul de Poliție, județul V, împotriva deciziei civile nr.225 din 31 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind, comuna, sat, județul V și, comuna, sat. județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
05.02.2009
Red.
EM/2 ex.
Jud.apel./
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Veronica Șerbănoiu Bădescu
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Stabilire program vizitare minor. Decizia 1005/2009. Curtea de... → |
|---|
