Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 13/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 13/R/2009
Ședința publică din 9 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina JUDECĂTOR 2: Antoaneta Tania Nistor
JUDECĂTOR 3: Anca
JUDECĂTOR: -- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâții ȘI împotriva deciziei civile nr.160 din 29 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe intimata - CREDIT BANK prin lichidator judiciar - INSOLVENCY, având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanții pârâților recurenți, avocat, care depune la dosar delegație de substituire din partea domnului avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 5 decembrie 2008, s-a trimis la dosarul cauzei, prin registratura instanței, din partea Tribunalului Maramureș, dosarul nr- al Judecătoriei Vișeu d S u s, în vederea atașării acestuia la prezentul dosar.
De asemenea, s-a depus la dosar, din partea Direcției Regionale de Poștă B, procesul verbal nr. 119/74/10.12.2008, la care s-au atașat copii după actele de procedură emise la Oficiul Poștal nr. 1.
La întrebarea instanței, reprezentantul pârâților recurenți arată că nu este în măsură să depună nici un înscris cu privire la valoarea imobilului și apreciază că la momentul înregistrării cererii valoarea imobilului era de 20.000 lei.
Curtea, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității motivelor de recurs care vizează netemeinicia hotărârii atacate.
Nefiind alte excepții sau cereri, Curtea, după deliberare declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul pârâților recurenți solicită admiterea recursului, casarea în întregime a deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Maramureș în vederea recalificării primei căi de atac din apel în recurs, pentru motivele invocate în scris, pe care le susține și oral. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanțelor pe care le depune la dosar.
CURTEA
Reține că prin sentința civilă nr. 2895 din 14.11.2007 a Judecătoriei Vișeu d Suss -a respins acțiunea intentată de reclamanta - - Credit Bank - prin lichidator -, cu sediul ales în B împotriva pârâților și, cu 400 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 66/ 2000 fost antrenată răspunderea pârâtului, în calitate de administrator al debitoarei - SRL, pentru recuperarea sumei de 34.294.420 lei.
Potrivit art. 33 Codul familiei creditorii personali ai soților pot urmări numai bunurile proprii ale soțului debitor. În cazul în care bunurile proprii ale soțului debitor nu sunt suficiente pentru acoperirea integrală a creanțelor personale, aceștia pot cere împărțirea bunurilor comune, însă reclamanta nu a făcut dovada că a început urmărirea silită în principal a bunurilor proprii ale debitorulu De asemenea, ontractul de ipotecă ce a fost constituită pentru garantarea creanței și care dădea dreptul ca bunul ipotecat să fie urmărit în mâna oricui s-ar fi aflat a fost declarat nul absolut.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs reclamanta, în termen legal, solicitând casarea ei și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin decizia civilă nr.160/A din 29.05.2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-a dmis apelul declarat de reclamanta - CREDIT BANK - Societate în lichidare judiciară, prin lichidator - contra sentinței civile nr. 2895/14.11. 2007 Judecătoriei Vișeu d S u s, care a fost desființată și cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
Examinând sentința atacată, tribunalul a constatat că potrivit art. 33 alin. 1 Codul familiei bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți. Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul său personal poate cere împărțirea bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței sale așa cum se arată la același articol de lege la alineatul 2.
Ori, reclamanta, după ce a pornit urmărirea silită împotriva pârâtului, respectiv a imobilului casă și teren care apăreau în evidențele funciare ca bun propriu (neindentificându-se alte bunuri proprii), iar formele de executare au fost anulate, a solicitat în temeiul art. 4001Cod procedură civilă împărțirea imobilului proprietatea codevălmașă a celor doi soți pârâți.
S-a reținut că această acțiune este admisibilă, contrar celor reținute de prima instanță. Nepronunțându-se pe fondul acțiunii de partaj a bunurilor comune, tribunalul în temeiul art. 297 (1) Cod procedură civilă a admis apelul reclamantei și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții ȘI solicitând modificarea în tot a deciziei atacate și menținerea sentinței civile nr.2895/14.11.2007 a Judecătoriei Vișeu d S u s, ca temeinică și legală.
În motivarea recursului, în memoriul înregistrat la data de 11.07.2008, s-a arătat că judecătoria în mod temeinic și legal a respins acțiunea de partaj judiciar a bunurilor comune ale soților, promovată de către creditoarea - Credit Bank prin lichidator -. Se mai arată că, potrivit art.33 alin.2 fam. creditoarea, înainte de a promova acțiunea privind partajarea bunurilor comune ale soților, trebuia să facă dovada că a urmărit mai întâi bunurile proprii ale soțului debitor și că după această urmărire creanța nu s-a acoperit. Creditoarea nu a făcut la fondul cauzei această dovadă, nefiind suficientă, în acest sens, doar simpla susținere a creditoarei.
Cum art.33 alin.2 fam. stipulează că împărțirea bunurilor comune poate avea loc numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței, în situația în care o parte din aceste bunuri pot satisface creanța creditoarei, aceasta nu va putea cere partajarea tuturor bunurilor comune.
Prin memoriul înregistrat la data de 16.07.2008, în termenul legal, recurenții au solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Maramureș cu recomandarea recalificării primei căi de atac din apel în recurs, urmând ca Tribunalul Maramureș să rejudece calea de atac împotriva sentinței fondului ca recurs și nu ca apel, invocând disp. art. 304 pct. 1,7 și 9. proc. civ.
Recurenții au susținut că într-o manieră greșită Tribunalul a recalificat și judecat calea de atac a intimatei ca fiind apel. În speță, acțiunea principală a intimatei este o cerere de partaj judiciar în temeiul art.400 ind.1 proc.civ. a cărei valoare se situează sub 100.000 RON, astfel încât calea de atac este recursul și nu apelul.
Raportat la primul motiv de recurs, consideră că decizia a fost dată de o instanță care nu a fost alcătuită legal, în complet de apel, fiind incidente disp.art. 304 pct. 1.proc.civ.
În sfârșit, apreciază că hotărârea nu cuprinde motivele și temeiul de drept avute în vedere la recalificarea căii de atac din recurs în apel în considerentele soluției pronunțate.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs, Curtea reține următoarele:
Tribunalul fost investit, prin calea de atac formulată de reclamantă, cu soluționarea unui recurs, astfel încât completul de judecată trebuia alcătuit din numărul de judecători prevăzut în normele de organizare judecătorească ( art.54 din Legea nr.304/2004 republicată ), respectiv 3 judecători în recurs.
Prin motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.1 proc. civ. este sancționată nesocotirea unor norme de ordine publică, cele referitoare la compunerea instanței.
La termenul din 6 martie 2008, completul a fost constituit din 2 judecători ( 12, apel), iar la termenul următor instanța din oficiua pus îndiscuțiecalea de atac care se poate exercita împotriva sentinței atacate.
Instanța nu s-a pronunțat asupra căii de atac, prorogând pronunțarea pentru următorul termen de judecată, stabilit pentru 29 mai 2008, însă nu s-a mai pronunțat și a soluționat cauza în compunerea completului de judecată pentru apel.
Dat fiind că Tribunalul a fost sesizat cu un recurs, ce nu a fost recalificat de către instanță ca fiind apel, dar l-a soluționat ca fiind apel, în compunerea prevăzută pentru această cale de atac, fără nici o motivare, Curtea apreciază că recursul este fondat.
Fiind incidente dispozițiile art.304 pct.1 și 7. proc. civ. se va admite recursul declarat de pârâți, consecința admiterii recursului fiind casarea deciziei atacate cu recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții ȘI împotriva deciziei civile nr. 160/A din 29.05.2008 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Maramureș.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact.Sz./3ex.
19.01.2009
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Antoaneta Tania Nistor, Anca
← Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 1702/2009. Curtea de... | Divort. Decizia 1052/2009. Curtea de Apel Cluj → |
---|