Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 1342/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1342
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stela Popa
JUDECĂTOR 2: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 3: Maria Cumpănașu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta împotriva deciziei civile nr.156 din 26 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenta pârâtă, personal și asistată de avocat și intimatul reclamant, personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință care a învederat netimbrarea recursului pârâtei cu 1288 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, după care:
Avocat, pentru recurenta pârâtă, a depus chitanța nr.560-317-0057 din 13.11.2009 și timbru judiciar. A depus contractul nr.- încheiat la 29.11.2009 pe numele lui pentru a face dovada valorii actuale a vaselor, pe care l-a comunicat și intimatului reclamant.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta pârâtă, a susținut că deși în cauză s-au efectuat două expertize nu s-a stabilit un preț corect pentru apartamentul în litigiu, acesta fiind supraevaluat. Cu privire la vasele a învederat instanței că valoarea acestora, în prezent este de aproximativ 3700 lei și nu 7615,72 lei așa cum a fost reținut prin raportul de expertiză. Pentru pian, în mod greșit, expertul a stabilit valoarea acestuia la 20.000 lei, având în vedere că la data vânzării acestuia, acesta avea o uzură de 90%, fiind foarte vechi.
Față de motivele scrise, pe care le-a dezvoltat oral, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei, iar pe fond să se rețină la alte valori bunurile cuprinse în masa partajabilă, urmând a se restabili cotele față de acestea. A solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
Intimatul reclamant a susținut că în cauză nu s-a efectuat decât o expertiză cu privire la apartamentul în litigiu, atât instanța de fond cât și cea de apel, reținând în mod corect valoarea apartamentului la 251.114 lei.
Cu privire la pian, a precizat că acesta a fost înstrăinat înainte de efectuarea expertizei, fiind evaluat de un expert în instrumente muzicale. A mai precizat că până în anul 1991, anul în care a fost vândut, pianul era funcționabil.
Cu privire la vasele, expertul a stabilit valoarea acestora din contractul încheiat cu firma.
A solicitat respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin IAP din 27.10.2003 Judecătoria Craiovaa admis în parte și în principiu acțiunea completată formulată de reclamantul, a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtă, și tot în parte cererea de complinire formulată de pârâta.
S-a constatat că reclamantul și pârâta au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri: un apartament cu 4 camere, un autoturism Mitsubishi C 10, un radiocasetofon cu CD, mașină de spălat Daewoo, un cort turistic, masă și 4 scaune voiaj, 4 TV color, o butelie aragaz, 7 covoare mici de hol, 5 covoare persane, 3 cuverturi de pluș maro, una de pluș, un set tacâmuri, un set de vase, un set pahare, un set 6 pahare roșu, un set 6 cești cafea de, unul de 6 pahare tot Ť. o răzătoare, frigobox autoturism, un fie călcat, o saltea pneumatică, un aspirator, 4 perdele, 3 prosoape, 3 fețe de masă, o draperie pluș, o combină electronică RC, un pian cu marca, o lustră, un recamier, o mobilă bucătărie cu 3 corpuri și 2 scaune, frigider Arctic, un birou cu dulap cu 3 sertare pentru copii, 50 gr., un loc de veci cu 6 cripte în cimitirul, parcela X rândul 13 loc 27, și suma de 1.417.724 lei reprezentând cheltuieli de întreținere achitate de reclamant pentru lunile aprilie - mai 2001 reactualizată.
S-a constatat contribuția pârâtei la dobândirea apartamentului bun comun cu suma de 54.000 lei din prețul plătit și c/val. îmbunătățirilor privind realizarea structurii în acest apartament, ce va majora lotul acesteia.
S-a dispus ieșirea din indiviziune în cote de pentru fiecare parte.
S-a constatat care sunt bunurile dobândite de reclamant anterior căsătoriei și care sunt bunurile proprii ale pârâtei. S-a numit expert pentru evaluare și lotizare a bunurilor, fixându-se un onorariu de 4.000.000 lei ce a fost achitat de reclamant.
Apelul declarate de reclamant împotriva acestei încheieri de admitere în principiu, a fost admis de Tribunalul Dolj prin decizia civilă nr. 315/07.04.2005, schimbându-se în parte IAP din 27.10.2003, în sensul că s-au înlăturat dispozițiile privind contribuția pârâtei la dobândirea apartamentului cu suma de 54.000 lei și cu c/val. îmbunătățirilor din apartament.
S-a majorat lotul valoric al apelantului-reclamant cu suma de 11.000.000 lei reprezentând contribuția acestuia la dobândirea autoturismului marca Mitsubishi.
S-au menținut restul dispozițiilor IAP.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, iar prin decizia civilă nr. 352/29.09.2005 Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul, a casat decizia civilă și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj, reținându-se că instanța de apel nu s-a pronunțat pe critica vizând reținerea sumei de 54.000 lei, ca fiind contribuția proprie a pârâtei la dobândirea apartamentului, cât și faptul că instanța de fond nu a reținut o contribuție de 80% pentru recurent la dobândirea aceluiași apartament și sub aspectul neindividualizării pieselor ce compun setul de tacâmuri, vase și pahare.
Primind cauza spre rejudecare, Tribunalul Dolj prin dec. nr.108/19.12.2006 a respins apelul pârâtei, a admis apelul reclamantului, a schimbat în parte IAP din 27.10.2003 în sensul că a înlăturat mențiunea privind constatarea contribuției pârâtei la dobândirea apartamentului bun comun, cu suma de 54.000 lei din prețul plătit și c/val. îmbunătățirilor privind realizarea structurii în acest apartament cu care s-a majorat lotul acesteia.
S-a exclus din masa bunurilor comune un set tacâmuri, un set de vase, un set pahare tot și o combină electronică RC.
A constatat că reclamantul și pârâta au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri: un set de vase Junior Computer compus din griler, tigaie, oală 3. ulcică, un set de pahare, compus din 6 bucăți tip și 6 bucăți tip, cu ornament aurit, un set de tacâmuri din 56 piese, fără tavă de serviciu, un set de vase pentru bucătărie, compus din oală de 9. cratiță 6. și o combină marca Electronica RC 7.
A fost majorat lotul valoric al reclamantului cu suma de 1100 RON, reprezentând contribuția acestuia la dobândirea autoturismului marca Mitsubishi, ce va fi reactualizată.
Au fost menținute restul dispozițiilor IAP.
A fost obligată pârâta la 1517 RON cheltuieli de judecată către apelantul-reclamant.
Recursurile declarate de părți împotriva acestei hotărâri au fost respinse prin decizia civilă nr. 89/04.05.2007 de Curtea de APEL CRAIOVA, cauza fiind înaintată Judecătoriei Craiova pentru continuarea judecății.
Primind cauza spre soluționare, instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize tehnice pentru evaluarea și lotizarea bunurilor imobile și o expertiză tehnică pentru evaluarea și lotizarea bunurilor mobile.
Prin sentința civilă nr.6109 din 21 aprilie 2008, Judecătoria Craiovaa admis în parte acțiunea formulată de reclamantul și a admis în parte cererea reconvențională introdusă de pârâta.
S-a omologat raportul de expertiză efectuat de expert în varianta a II-a, astfel:
LOTUL NR. 1 - pârâta NOFERI
Pârâta primește bunuri în valoare totală de 254.896 lei și anume: apartamentul cu 4 camere, inclusiv îmbunătățirile în valoare de 251.114 lei și locul de veci cu 6 cripte în valoare de 3.782 lei.
A fost obligată pârâta să dea sultă reclamantului suma de 127.594 lei.
LOTUL NR. 2 - reclamantul
Reclamantul primește sultă de la pârâta suma de
127.594 lei.
S-a omologat raportul de expertiză efectuat de expert în varianta I și s-au atribui bunurile mobile ținând seama de posesia lor, astfel:
Lotul nr. 1-reclamantul primește: autoturism, mașină spălat=150, cort turistic=150, TV color, 7 covoare tip persoan pt., covor persan c uloare maron=220, covor persan culoare muștar=32, un covor mic 0,8x1,6m=4, o cuvertură pluș maron=12, răzătoare, frigobox pt., aspirator=67, 3 prosoape =4, set vase (oală 9. Și cratiță 6.)=265, 25 gr. =1912. lei.
Și primește sultă de la pârâtă suma de 5691 lei.
LOTUL NR. 2 -pârâta NOFERI primește: măsuță cu 4 scaune pt., TV color, butelie aragaz=106, covor persan culoare gri=105, 2 cuverturi din pluș,maron=24, 1 cuvertură din pluș =6, saltea pneumatică=7, birou=167, set 6 pahare ""=607, set vase "Junior "=287, set 6 pahare ""=152, set tacâmuri ""=102, pian cu =7400, 25 gr. =1912.Total 10.913 lei.
Și plătește sultă pârâtului suma de 5691 lei.
În baza art. 276.CIV. instanța a compensat cheltuielile de judecată.
Împotriva sentinței civile au declarat apel reclamantul și pârâtă.
Motivându-și în fapt apelul reclamantul arată că soluția primei instanțe de omologare a variantei a II-a a raportului de expertiza efectuat de exp., varianta in care apartamentul supus partajării îi este atribuit pârâtei este incorectă.
Motivarea judecătorului de fond precum că "apartamentul bun comun este atribuit pârâtei ținând seama de îmbunătățirile aduse locuinței și de contribuția pârâtei la dobândirea acesteia" (pag 12 sentinței, alin. 1) nu se justifică având în vedere că pretinsele îmbunătățiri aduse de pârâtă locuinței și pretinsa contribuție a acesteia la cumpărarea apartamentului fuseseră reținute de același judecător în încheierea de admitere în principiu din 27.10.2003, însă această încheiere a fost schimbată în parte de Tribunalul Dolj, prin dec. nr. 108/19.12.2006, prin care i-a fost admis apelul, hotărâre rămasă irevocabilă prin dec. civ. 89/04.05.2007 a Curții de APEL CRAIOVA.
A fost astfel înlăturată mențiunea privind constatarea contribuției pârâtei la dobândirea apartamentului bun comun cu suma de 54.000 lei și contravaloarea îmbunătățirilor privind realizarea structurii (de fapt, îmbunătățirile se referă la stucatură) în acest apartament, cu care s-a majorat lotul paratei.
Pe de altă parte, argumentele pentru care a cerut ca apartamentul supus partajării să-i fie atribuit, omologându-se varianta Iar aportului de expertiză, au fost acelea că apelantul nu are altă locuință, în timp ce pârâta este uzufructuara unui alt apartament cu 3 camere si dependințe, situat in centrul, respectiv in str. -, - împrejurare care rezultă din: contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 542/19.04.2004, act prin care, în timpul prezentului proces de partaj, și-a înstrăinat cota-parte din proprietatea asupra acelui apartament, tocmai pentru a putea pretinde acum că nu deține o altă locuință.
Se-a mai arătat că a mai avut un alt apartament, în coproprietate cu fostul sot, că pârâta a înstrăinat apartamentul si a încasat prețul, ulterior fiind acționată în judecată de fostul soț, în dosarul nr. 11373/2004 al Judecătoriei Craiova.
Apelantul reclamant a mai susținut că fiind comandor în rezervă, are venituri mult mai mari decât cele ale pârâtei, astfel încât are posibilitatea să o despăgubească pe aceasta cu sulta stabilită de instanță, că in imobil locuiește și fiica părților, care i-a fost încredințată lui spre creștere și educare, prin hotărârea de divorț.
De asemenea s-a mai arătat că bunurile sale, menționate in încheierea de admitere in principiu, se găsesc în apartament iar, in situația in care imobilul nu îi va fi atribuit, nu va avea unde să le depoziteze (3 dulapuri, 3 paturi, 3 corpuri de sufragerie, 3 covoare persane, frigider, aragaz, mașina spălat, mașina de cusut, bucătărie, mese, scaune, etc).
Pentru toate aceste motive, apelantul-reclamant a solicitat schimbarea sentinței și omologarea variantei Iar aportului de expertiza întocmit de exp., variantă în care apartamentul supus partajării îi este atribuit lui.
A doua critică adusă sentinței apelate vizează subevaluarea unora dintre bunurile mobile atribuite paratei, după cum urmează:
1. Pianul cu marca, înstrăinat de parata in timpul procesului, a fost evaluat de expert la valoarea de 7400 lei, suma care este mult sub valoarea reala. Ori, susține apelantul reclamant, a depus la dosarul cauzei o oferta de produse si preturi provenind de la Esențial Comed (societatea ce tine Magazinul Muzica), in care se arata ca prețul pentru cel mai ieftin pian de concert este de 28.000 Euro.
In asemenea condiții, este evident ca valoarea de 7400 lei, echivalentul a 2000 Euro, reținuta de instanța de fond, este pur si simplu ridicola, cu atât mai mult cu cat pianul era stare foarte buna de funcționare, fiind cumpărat pentru a fi folosit de fiica ce i-a fost încredințata lui prin divorț), care studiază la Academia de Muzica, anterior fiind eleva Ia Liceul Arta din C, intre anii 2001-2005.
Faptul ca parata a înstrăinat cu rea-credință in timpul procesului pianul (cu numai de 150 lei suma din care nici măcar transportul pianului nu putea fi acoperit), reprezintă o lipsa de loialitate fata de fiica sa, care are nevoie de acest instrument si încasând singura o suma situata probabil intre 30.000 si 40.000 euro, fapt coroborat cu atribuirea imobilului de către judecătorul fondului, ii oferă paratei apartamentul gratis, pentru ca poate plăti sulta din banii obținuți pe pian.
2. Setul de vase, de asemenea înstrăinat de parata în timpul procesului de partaj, au fost mult subevaluate de către expert, iar judecătorul fondului si-a însușit concluziile expertului.
Așa cum reiese din contractele de vânzare-cumpărare, depuse la dosarul cauzei, vasele sunt garantate pe viata. Ori, expertul a stabilit o valoare de 10-20% din valoarea inițiala, la o vechime de 13 ani, deși vasele sunt garantate pe viata. In schimb, la autoturismul Mitsubishi atribuit lui, vechi de 21 de ani, uzura stabilita de expert este de 75%.
Pornind de la prețul mare de achiziționare al vaselor (1500 mărci germane la setul Junior ) sau tacâmurilor (539 mărci germane), valoarea data de expert si reținuta de instanța este derizorie, respectiv suma de 287 lei pentru vase si 102 lei pentru tacâmuri.
Pentru motivele expuse mai sus, apelantul reclamant a solicitat efectuarea unei noi expertize pentru evaluarea lotizarea bunurilor mobile subevaluate la instanța de fond.
2. Pârâta, motivându-și apelul a arătat că apartamentul litigios a fost supraevaluat, sens în care a formulat la fondul cauzei obiecțiuni la raportul de expertiză, obiecțiuni care au fost respinse în mod greșit ca fiind neîntemeiate. In cadrul acestor obiecțiuni a arătat prin intermediul expertului tehnic în construcții, dl., că valoarea apartamentului, în care sunt incluse și îmbunătățirile, este de 197.422 lei; pianul este, de asemenea, supraevaluat, și pe acest considerent a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză "Evaluare bunuri mobile", obiecțiune care se impunea cu atât mai mult cu cât un pian nu este orice fel de bun mobil și deci nu poate fi evaluat de către orice expert. Neavând pregătire în acest domeniu, experta s-a mulțumit în mod neprofesional să se raporteze la o ofertă second-hand de pe internet, lucru inadmisibil din partea unui expert, întrucât acest lucru îl puteau face părțile, nefiind nevoie de salarizarea unui așa-zis evaluator bunuri mobile;
Pârâta apelanta a mai susținut că autoturismul MITSUBISHI este vădit subevaluat, întrucât un autoturism având această marcă și fabricat în 1987 nu are cum să valoreze sub 1.000 euro, respectiv 3.369 lei. Mai mult, experta nu arată în niciun fel modul de evaluare, criteriile legale cu ajutorul cărora reușește să stabilească o anumită valoare;
Că suma de 1.417.724 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere achitată de reclamant a fost avută în vedere în mod greșit atât de către expertiza în construcții, cât și la expertiza având ca obiect "evaluare bunuri mobile". Ca urmare, a solicitat eliminarea unei dintre ele.
Apelanta pârâtă a riticat și modul de actualizare a sumei de 1.100 lei care din anul 1998 până la momentul raportului de expertiză a suferit o majorare de aproape 600%, devenind astfel 6.444 lei, fără ca experta să indice modul în care a stabilit reactualizarea sumei, respectiv un coeficient de inflație a monedei naționale, ori alte criterii.
În apărare, pârâtă apelantă a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului formulat de reclamant ca nefondat.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că, în ceea ce privește primul motiv, deși instanța în mod greșit a argumentat atribuirea apartamentului în lotul său prin îmbunătățirile și contribuția aduse de ea la dobândirea acestuia, motivele acestei atribuiri sunt mai multe și rezultă din probele administrate în cauză. Că nu este adevărat că reclamantul nu mai are nicio proprietate urmând a proba acest lucru și că și ea are venituri suficiente pentru a achita sulta cuvenită reclamantului.
Deși este adevărat că are un drept de uzufruct, acesta nu privește un apartament cu trei camere, ci doar una din cele trei camere, potrivit deciziei civile nr. 997 Tribunalului
Cu privire la bunurile proprii aparținând reclamantului se arată că acestea nu mai există, întrucât le-a înstrăinat, asemenea, și ea am posesia unei serii de bunuri mobile care se află în apartament.
Cu privire la "setul de vase " pârâta apelantă a arătat că ele au fost corect evaluate, întrucât aveau o perioadă de folosire de peste 10 ani, iar "setul", este de fapt de o oală și o cratiță. Pe de altă parte, în lotul reclamantului a căzut și unul din vasele care a fost evaluat la 265 lei, ambele seturi evaluate în același mod.
Reclamantul apelant a formulat de asemenea întâmpinare solicitând respingerea apelului pârâtei ca nefondat, susținând că ste vădit subiectivă critica cu privire la faptul că apartamentul cu 4 cam. situat la. 1 al unui bloc construit în 1986 - 1987 în zona centrală a mun. C (lângă Judecătorie și Universitate) la suma de 251.114 lei (aprox. 70.000 euro) a fost "supraevaluat";
Valoarea de 197.422 lei, (aprox. 55.000 euro), cât pretinde pârâta că ar fi reală, în comparație cu evaluarea din raportul de expertiză omologat de instanță, este exagerat de mică fată de prețurile practicate pe piața imobiliară; poate dl., care nu are calitatea admisă ca expert asistent la dosar și nici probe depuse din care să rezulte cum a reușit să obțină suma de 197.422 lei, a fost indus în eroare de către pârâta când a evaluat locuința ca pe o garsonieră cu îmbunătățiri incluse;
Este de neînțeles, a mai arătat apelantul reclamant, și totodată contradictorie critica cu privire la faptul că pianul a fost "supraevaluat", când de altfel, pârâta a recunoscut valoarea eosebită a acestui instrument muzical -pian de concert "cu " marca, cu placă de ronz și claviatură albă placată cu fildeș iar cea neagră din abanos - fiindcă cum 120 de ani nu se foloseau masele plastice, motiv pentru care s-a hotărât sa-1 vândă în anul 2006 (act otarial la fila 384 - dos.) cu suma derizorie de 150 RON (aprox. 40 euro), cu vădită rea intenție de a nu fi prezentat la data fectuării expertizei - 27.12.2007 (la fel a procedat și cu seturile de vase ).
Prin decizia civilă nr. 156 din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, s-au admis apelurile formulate de apelantul, și apelanta împotriva sentinței civile nr. 6109/21.04.2008, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-.
S-a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că s-a omologat raportul de expertiză specialitatea bunuri mobile întocmit de expert prin care s-au evaluat vasele și raportul de expertiză întocmit de expert cu privire la celelalte bunuri mobile.
S-a omologat raportul de expertiză specialitatea autoturisme întocmit de expert, precum și raportul de expertiză specialitatea instrumente muzicale întocmit de expert.
S-au atribuit bunurile după cum urmează:
Lotul nr.1 s-a atribuit pârâtei și se compune din următoarele bunuri:
Apartament cu 4 camere (inclusiv îmbunătățiri) situat în C, str. -. -. 1,. 2, jud. D, în valoare de 254.896 lei; loc de veci cu 6 cripte situat în C, cimitirul, -, parcela X, rândul 13,locul 27 în valoare de 3.782 lei; măsuță cu 4 scaune pentru voiaj-17 lei; TV. Color Philips -21 lei; 1butelie aragaz-106 lei; 1covor persan de c culoare gri-105 lei; două cuverturi din pluș maro -24 lei;o cuvertură din pluș - 6 lei; saltea pneumatică-7 lei; birou-167 lei; set vase Junior, set 6 persoane tip., set tip cu ornament aurit, set tacâmuri tip din 56 de piese, set compus din oală de 9 și cratiță de 6 L-valoare 7615,72 lei;
suma de 20.866 lei reprezentând echivalentul în lei a valorii de 5000 Euro stabilită pentru pianul; 25 gr. în valoare de 1.912 lei
Total valoare cuvenită 144.598,5, total valoare bunuri atribuite 289.525 lei.
sultă reclamantului 144.926,5 lei.
Lotul nr. 2 s-a atribuit reclamantului și se compune din următoarele bunuri: autoturism Mitsubishi -3.800 lei; mașină de spălat-150 lei; cort turistic-150 lei; TV color imperial -21 lei; 7 covoare pentru hol-30 lei; covor persan de culoare maro-220 lei; covor persan de culoare miștar-32 lei;covor mic-0,8x1,6m-4 lei; cuvertură pluș maro-12 lei; răzătoare -14 lei; frigobox pentru mașină 19 lei; aspirator 67 lei;3 prosoape de - 4 lei; 25 gr. -1.912 lei
Valoare cuvenită 151.334,5 valoare bunuri atribuite: 6.408 lei.
Primește sultă de la pârâtă 144.926,5 lei.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
S-au compensat cheltuielile de judecată ale părților în apel și a fost obligată pârâta la 250 lei către reclamant.
Pronunțându-se astfel, instanța de apel a reținut că este întemeiată critica apelantului referitoare la evaluarea pianului, întrucât expertul care a evaluat acest bun în primă instanță nu este abilitat să evalueze instrumente muzicale. În consecință, în apel s-a încuviințat efectuarea unei expertize de către un specialist, respectiv, acesta stabilind valoarea unui astfel de instrument muzical ca fiind de 5000 de euro. Susținerea pârâtei potrivit căreia pianul nu mai putea fi folosit nu a putut fi verificată ca urmare a culpei acesteia, expertizarea efectuându-se fără ca expertul să aibă acces la pianul care a făcut parte din comunitatea de bunuri ca urmare a înstrăinării lui de către pârâtă pe parcursul derulării procesului de partaj. La stabilirea valorii în lei, instanța a avut în vedere cursul euro de la data pronunțării, rezultând suma de 20.866 lei, sumă care a fost reținută în lotul pârâtei, dat fiind că ea l-a înstrăinat, însușindu-și prețul.
S-a reținut totodată că este întemeiată și critica privind subevaluarea vaselor, având în vedere perioada mare pentru care acestea sunt garantate. Întrucât acestea au rămas la domiciliul pârâtei și nu au mai fost prezentate expertului cu ocazia evaluării, fiind de presupus că au fost înstrăinate, instanța le-a atribuit în lotul ei, menținându-se modalitatea de atribuire a celorlalte bunuri mobile.
Instanța a mai reținut că, având în vedere criteriile prevăzute de art.6739,respectiv mărimea cotei părți care se cuvine fiecărei părți, natura bunurilor, ocupația și domiciliul părților, apartamentul dobândit de părți pe durata căsătoriei a fost în mod corect atribuit pârâtei. Niciuna din părți nu are o altă locuință în proprietate, iar susținerea că fiica părților a fost încredințată reclamantului spre creștere și educare nu poate constitui motiv pentru a i se încredința acestuia apartamentul, având în vedere că aceasta a devenit majoră și că, de altfel, are un alt imobil în proprietate.
Nu se justifică nici invocarea de către părți a împrejurării că în apartamentul respectiv se află bunurile lor proprii, pe care nu ar avea unde să le depoziteze, acesta nefiind un criteriu de atribuire a fostei locuințe comune, cu atât mai mult cu cât fiecare primește bunuri mobile din comunitatea de bunuri.
Cum părților le revine câte din bunurile comune, în lipsa unor alte criterii de apreciere, luând în considerare și faptul că apartamentul respectiv nu este partajabil în natură, instanța a avut în vedere cu prioritate modul de folosință al acestuia, faptul că el a constituit locuința pârâtei de la data separării părților.
Cu privire la apelul pârâtei s-a reținut că suma de 1.417.724 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere achitată de reclamant a fost avută în vedere în mod greșit atât la expertiza în construcții, cât și la expertiza având ca obiect "evaluare bunuri mobile", astfel că instanța a avut în vedere ca suma respectivă să fie reținută doar o singură dată. S-a mai constatat că și critica privind subevaluarea autoturismului Mitsubishi, este întemeiată, acesta putând fi valorificat în cadrul programului "rabla" pentru suma de 3.800 lei, așa cum a fost arătat și în raportul de expertiză întocmit de expert.
Împotriva acestei decizii a declarat și motivat recurs în termen pârâta, considerând-o ca fiind nelegală, susținând în esență supraevaluarea unor bunuri care i-au fost repartizate în lot, respectiv a apartamentului spațiu de locuit, a pianului și a vaselor.
Susține recurenta că evaluarea locuinței făcută de expert în fața primei instanțe nu mai corespunde prețurilor actuale, așa încât se impune reevaluarea acesteia potrivit prețului actual al pieței, cu consecința diminuării contravalorii sultei pe care trebuie să o achite intimatului reclamant, invocând și faptul că în dobândirea acestui apartament are o cotă de contribuție majoritară.
Printr-o altă critică se susține de către recurentă că pianul a fost supraevaluat, neținându-se seama de faptul că acest instrument nu mai funcționa din anul 1990, nemaiputând fi reparat, arătând totodată că în mod greșit a fost reținut la masa de partaj, acest bun fiind cumpărat de părinții recurentei, constituind bun proprietate personală.
Se mai susține că suma de 1.417.724 lei vechi reprezentând cheltuielile de întreținere pe luna mai 2001 au fost suportate în exclusivitate de aceasta, iar cu privire la vasele arată că au fost supraevaluate, fiind în totală neconcordanță cu prețul actual al acestora, după cum nu s-a reținut că piesele au fost împărțite, neobservându-se că oala de 9. este la intimatul reclamant.
Recursul este nefondat.
Din verificarea actelor și lucrările cauzei, se constată că sunt lipsite de temei legal criticile formulate de recurenta pârâtă, prin hotărârea supusă recursului, instanța de apel dând o judicioasă rezolvare pricinii dedusă judecății.
Se constată astfel că apartamentul ce a aparținut părților și care a fost atribuit în lotul recurentei pârâte este cu 4 camere, fiind situat la etajul 1 al unui bloc construit în 1986-1987, în zona centrală a Mun.C, (între Judecătorie și Universitate), situație în care se reține că evaluarea acestui bun cu îmbunătățiri cu tot la suma de 254.896 lei, (aproximativ 70.000 Euro la data efectuării expertizei și cca.60.000 Euro în prezent), este corespunzătoare și în prezent prețurilor de pe piața imobiliară.
Ca atare, se constată că este lipsită de temei legal critica recurentei vizând supraevaluarea acestei locuințe, iar cât privește susținerea sa în sensul contribuției majoritare la dobândirea bunului, se constată că este inadmisibilă, câtă vreme acest aspect a fost rezolvat irevocabil, prin decizia civilă nr.108 din 19 dec.2006 a Tribunalului Dolj, prin care s-a soluționat apelul declarat de părți împotriva încheierii de admitere în principiu din 26 oct.2003.
Prin această, hotărâre instanța de apel a reținut că în dobândirea apartamentului părțile au o cotă de contribuție egală și, în consecință, a fost înlăturată din IAP dispoziția cu privire la contribuția pârâtei la dobândirea apartamentului cu suma de 54.000 lei, soluția Tribunalului Dolj rămânând irevocabilă prin respingerea recursurilor declarate în cauză de părți, de Curtea de APEL CRAIOVA prin decizia civilă nr.89 din 04 mai 2007.
Referitor la critica vizând supraevaluarea pianului, se constată că de asemenea este neîntemeiată, stabilirea valorii acestui instrument muzical făcându-se de către un expert specialist în acest domeniu, prin expertiza încuviințată în fața instanței de apel.
Susținerile recurentei pârâte în sensul că acest bun nu mai putea fi folosit, prezentând un grad mare de uzură, nu au putut fi verificate de expert din culpa exclusivă a pârâtei, care pe parcursul derulării procesului de partaj a înstrăinat pianul, tocmai în scopul sustragerii acestui instrument muzical de la masa de împărțit, ori a stabilirii unei valori cât mai mici a acestuia.
Evaluarea acestui bun s-a făcut de către expertul desemnat, specialist în efectuarea expertizelor tehnice în domeniul "bunuri arheologice și istorico-documentare: instrumente muzicale", ținându-se seama de caracteristicile acestui pian, fiind vorba de un pian cu, instrumente ce au placa de bronz și mecanica engleză, fiind relativ puține pe teritoriul României.
Expertul a concluzionat că prețul de tranzacționare a unui astfel de pian a variat între 3.000 și 7.000 Euro, suma de 5.000 Euro fiind corespunzătoare unui pian cu bine întreținut și funcțional, sumă pe care în mod corect a reținut- instanța de apel ca reprezentând valoarea acestui bun, câtă vreme susținerile părților au fost contradictorii, în sensul că intimatul reclamant a arătat că acest bun era pe deplin funcțional, că fiicele părților au studiat pe acesta, în timp ce recurenta pârâtă a invocat contrariul.
Or, de vreme ce din vina sa instrumentul muzical nu a putut fi verificat de expert, concluzia ce se degajă este aceea că susținerile recurentei pârâte sunt nereale, nefăcându-se dovada că acest pian nu funcționa, intenția vădită a pârâtei fiind aceea ca bunului respectiv să i se stabilească o valoare cât mai mică.
Cât privește susținerea recurentei pârâte, în sensul că acest bun ar fi fost în mod greșit introdus la masa de împărțit, se reține că de asemenea reprezintă un aspect ce a fost rezolvat prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în cauză, în care s-a stabilit componența masei partajabile și cota contributivă a părților, încheiere împotriva căreia părțile au uzat de căile de atac apel și recurs, stabilindu-se irevocabil că instrumentul muzical, respectiv pianul, a fost dobândit prin contribuția comună și egală a reclamantului și pârâtei.
În ceea ce privește suma de 1.417.724 lei cheltuieli de întreținere pe luna mai 2001, se constată că de asemenea reprezintă o problemă ce a fost rezolvată irevocabil prin încheierea de admitere în principiu, reținându-se că a fost achitată de reclamant, din adeverința emisă de Asociația de proprietari - rezultând că părțile au avut partidă separată pentru aceste cheltuieli, că pârâta a folosit doar o cameră din cele 4, și nu a beneficiat de celelalte utilități, respectiv cablu, telefon, internet, energia electrică fiind achitată de ambele părți, deci și de pârâtă, situație în care se constată că și acest motiv invocat de recurentă este nefondat.
Mai mult, prin decizia supusă recursului, se constată că instanța de apel reținând faptul că această sumă de bani a fost avută în vedere în mod greșit atât la expertiza în construcții, cât și la expertiza având ca obiect "evaluare bunuri mobile", prin hotărârea pronunțată a dispus ca această sumă să fie reținută doar o singură dată.
Referitor la ultima critică invocată de recurenta pârâtă, se constată că de asemenea este lipsită de temei legal, valoarea vaselor fiind corect stabilită în raport de prețul achitat la data dobândirii acestora de părți și ținându-se seama de faptul că aceste obiecte de uz casnic sunt garantate pentru o perioadă mare de timp.
Se constată că nici aceste bunuri nu au putut fi prezentate expertului pentru evaluare, deși rămăseseră la domiciliul recurentei pârâte, ceea ce conduce la concluzia că și aceste obiecte au fost înstrăinate de recurentă, așa încât repartizarea în lotul acesteia a fost judicios făcută de instanță.
Așa fiind, constatându-se că sunt lipsite de temei legal criticile formulate de recurenta pârâtă, urmează ca potrivit art.312 alin.1 pr.civ. recursul declarat să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta, împotriva deciziei civile nr.156 din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehn.MC/2 ex./19.11.2009
Președinte:Stela PopaJudecători:Stela Popa, Ionela Vîlculescu, Maria Cumpănașu
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 1400/2009. Curtea de... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
