Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 139/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

Dosar nr- (2409/2009)

Completul 5

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR. 139

Ședința publică de la 04.02.2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Ioana Singh

JUDECĂTOR 2: Adriana Daniela Bînă

JUDECĂTOR 3: Claudiu

GREFIER - I

Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea reclamantă - pârâtă, împotriva deciziei civile nr. 1608 din 23.11.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât - reclamant.

are ca obiect - contestație în anulare.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă contestatoarea reclamantă - pârâtă, personal și asistată de avocat cu împuternicire avocațială nr. -/2009 emisă de Baroul București (fila 7) și intimatul pârât - reclamant personal și asistat de avocat cu împuternicire avocațială nr. -/2009 emisă de Baroul București la dosar (fila 21).

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Apărătorul contestatoarei reclamante - pârâte, având cuvântul, că înțelege să precizeze că acțiunea prezentă este întemeiată pe disp. art. 318 cod procedură civilă și nu cum din eroare a este menționat respectiv art. 317 cod procedură civilă.

Apărătorii părților având pe rând cuvântul învederează că nu au alte cereri sau probe de administrat, solicitând cuvântul asupra contestației în anulare.

Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra admisibilității cererii de completare formulată de către contestatoarei reclamante - pârâte și pe contestația în anulare.

Apărătorul contestatoarei reclamantă - pârâtă, învederează că, completarea depusă la dosar, a fost formulată după ce clienta s-a a intrat în posesia deciziei civile pronunțată de Curtea de Apel, respectiv după depunerea contestației, și având în vedere disp. art. 318 Cod procedură civilă, solicită admiterea acestora, iar în cazul în care nu vor fi admise de instanță, completarea să fie avută în vedere ca "note scrise".

Pe fondul cauzei, solicită admiterea contestației în anulare conform art. 318 cod procedură civilă, deoarece așa cum prevede acest articol, contestația poate fi admisă în cazul în care se face vorbire de rezultatul unei greșeli materiale sau de omiterea cercetării a unui motiv de recurs, de către instanță.

În continuare, arată că, în prezenta cauză ce a avut ca obiect partaj bunuri comune, au fost pronunțate mai multe hotărâri, respectiv două hotărâri cu aceiași motivare și aceeași dispozitiv, una, împotriva căreia a fost formulată prezenta contestație, ce modifică în parte hotărârea pronunțată de instanța de fond, care stabilește că valoarea bunului ce-i revenea clientei sale, nu mai avea aceeași valoare ca cea stabilită la fond și tribunal, fiind modificată având în vedere un act material, adică un înscris, pe baza căruia instanța se putea pronunța, neîndeplinind disp. art. 305 cod procedură civilă.

Având în vedere, cele de mai sus apreciază că prezenta contestație este dovedită, că greșeala materială a fost demonstrată, motiv pentru care solicită ca instanța să aibă în vedere la pronunțarea contestației, de toate înscrisurile aflate la dosar pe tot parcursul judecății.

Depune la dosar concluzii scrise

Apărătorul intimatului pârât - reclamant cu privire la completarea contestației formulată de către partea adversă, învederează că nu sunt aplicabile disp. art. 318 cod procedură civilă, motiv pentru care o apreciază că inadmisibilă.

Pe fondul contestației în anulare solicită respingerea acesteia, și admiterea excepției de inadmisibilitate invocată prin întâmpinare, deoarece așa cum rezultă din decizia civilă nr. 5033/19.06.-2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost definit pe larg art. 318 al. 1 cod procedură civilă, respectiv definiția unei greșeli materiale, așa încât apreciază că prezenta contestație este inadmisibilă.

În cazul în care instanța va respinge excepția inadmisibilității de care a făcut vorbire, solicită a se vedea că din motivele contestației cât și din completarea contestației, rezultă că înscrisul despre care s-a făcut vorbire, respectiv înscrisul depus la dosar de experta ce a efectuat raportul de expertiză, le apreciază ca fiind de fapt obiecțiuni la raportul de expertiză, obiecțiuni care trebuiau formulate la acel moment.

Față de cele de mai sus apreciază că instanța de recurs s-a pronunțat în mod corect, în acest moment contestatoarea încercând o rejudecare a recursului.

Solicită acordarea cheltuielilor de judecată sens în care depune la dosar chitanța nr. 120/12.01.2010 și extras decizie civilă 5033/2007 a ICCJ.

După reținerea cauzei spre soluționare, prin serviciul registratură, contestatoarea reclamantă - pârâtă a depus "memoriu".

CURTEA,

Deliberând asupra contestației în anulare de față, Curtea constată următoarele:

Prin decizia civilă nr.1608 din 23.11.2009, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a respins excepția nulității recursului și a admis recursurile formulate de recurentul - pârât - reclamant în contradictoriu cu intimata - reclamantă - pârâtă și a modificat în tot decizia recurată, în sensul admiterii apelului declarat împotriva sentinței civile nr.9127/2009 a Judecătoriei sectorului 1 B pe care o schimbă în parte, în sensul că pe fond constată că valoarea lotului reclamantei este în sumă de 409.981 RON și obligă reclamanta - pârâtă să plătească pârâtului - reclamant o sultă în valoare de 38.260 RON. S-a înlăturat obligarea pârâtului - reclamant la plata sultei, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 302¹alin.1 lit. c proc.civ. cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art. 306 alin. 3.proc.civ. indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304.proc.civ. criticilor de recurs invocate.

În speță, Curtea reține că prima critică adusă deciziei instanței de apel se referă la modul de stabilire a cotelor de contribuție ale părților la realizarea bunurilor comune ce au fost supuse partajului, recurentul susținând astfel că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au stabilit eronat cuantumul cotelor de contribuție a părților la realizarea bunurilor comune, fără a avea în vedere adeverințele cu veniturile obținute de recurent și faptul că imobilul din comuna a fost construit și utilat cu banii obținuți de recurent, care a obținut un venit mai mare decât intimata.

Or, față de toate aceste aspecte și argumente arătate de către recurent în dezvoltarea primului motiv de recurs, Curtea constată că deși, formal recurentul a invocat prevederile art. 304 pct.9 proc.civ. critica vizează exclusiv o apreciere greșită a probelor administrate în cauză care însă nu poate face obiectul controlului judiciar în calea extraordinară a recursului, întrucât față de actuala configurație a art. 304.proc.civ. - care permite reformarea unei hotărâri a instanței de apel în recurs numai pentru motive de nelegalitate, nu și de netemeinicie - instanța de recurs nu mai poate cenzura situația de fapt stabilită prin hotărârea atacată și de a reevalua în acest scop probele, verificând doar legalitatea hotărârii prin raportare la situația de fapt stabilită.

In ceea ce privește criticile de recurs referitoare la erorile de calcul făcute de instanța de fond, constatate după pronunțarea sentinței, și menținute însă de către instanța de apel, Curtea a apreciat că se încadrează în textul de lege invocat, respectiv dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă sub aspectul aplicării greșite al legii la stabilirea valorii loturilor și, implicit, a sultei datorate de copărtași, susținerile intimatei în sens contrar neputând fi primite.

Față de cele reținute anterior, Curtea a constatat că se impune respingerea excepției nulității recursului ca neîntemeiată.

Procedând în continuare la examinarea deciziei recurate prin prisma acestui ultim motiv de recurs invocat în cauză, Curtea constată întemeiate aceste critici de recurs pentru considerentele expuse în continuare.

In fața instanței de apel recurentul în speță a învederat calcularea eronată a valorii loturilor, indicând în acest sens și o adresă emisă de expertul către cabinetul de avocat, adresă din care reiese că mprejurarea că apelantul nu a solicitat în fața instanței de apel încuviințarea altor probe decât cea cu înscrisuri, sau faptul că aceasta adresă a parvenit reclamantului doar după ce se pronunțase instanța de fond sunt lipsite de relevanță, în cauză neimpunându-se administrarea de probe noi cu privire la acest aspect ci doar analiza atentă a raportului de expertiză judiciară existent la dosar, în condițiile în care prin acel înscris de care apelantul a înțeles să se folosească experta nu completa situația reținută prin raportul efectuat în cauză, ci atrăgea atenția asupra unei erori de calcul strecurate în raport, eroare ce putea fi verificată de tribunal pe baza lucrării existente deja la dosar.

Tribunalul a examinat superficial acest aspect în cadrul considerentelor deciziei pronunțate în cauză, apreciind doar că prin acest motiv de apel s-ar încerca repunerea în discuție tot a cotelor de contribuție la realizarea bunurilor comune stabilite de prima instanță, deși apelantul critica aspecte ulterioare stabilirii respectivelor cote în cauză, și anume realizarea efectivă a operațiunii partajului între soți, prin stabilirea valorii loturilor și a sultei datorate pentru egalizarea acestora, conform art. 673⁶alin.2 proc.civ. rap. la art. 728 Cod civil.

Curtea reținut astfel din raportul de expertiză tehnică întocmit de experta (fila 292 dosar judecătorie), omologat de instanțele de fond, că valoarea reală a apartamentului situat în B,-, a fost calculată ca fiind de 115.608 euro, respectiv, 409.981 lei (RON), potrivit cursului BNR euro-leu de la momentul efectuării acestei lucrări în cauză, sub acest aspect fiind emisă ulterior și adresa expertei de rectificare a celor consemnate în continuare în raport.

Această eroare materială strecurată în raport, neobservată de prima instanță și, ulterior, neluată în considerare, contrar art. 295.proc.civ. de instanța de apel, are consecințe asupra stabilirii loturilor și a sultei corespunzătoare, astfel încât valoarea lotului reclamantei este în sumă de 409.981 lei, aceasta din urmă datorând în consecință o sumă de bani cu titlu de sultă pentru egalizarea loturilor atribuite, în cuantum de 38.260 lei, iar nu recurentul, cum în mod nelegal s-a stabilit în cauză.

Împotriva deciziei pronunțată de instanța de recurs, reclamanta - pârâtă a formulat contestație în anulare, întemeindu-se pe dispozițiile art.318 Cod procedură civilă.

În motivarea contestației în anulare, reclamanta pârâtă a arătat următoarele:

Masa partajabilă, conform încheierii de admitere în principiu e alcătuită din imobilul situat în str.T - apartament cu două camere și un imobil construcție și teren situat în comuna, sat F, jud.D, iar cotele stabilite de instanța de fond conform probelor administrate au fost stabilite în cote de 65% pentru reclamantă și 35% pentru pârâtul.

Reclamantei i-a fost atribuit apartamentul din str.T, iar celuilalt copărtaș imobil-teren și construcție din comuna.

Valoarea fiecărei cote a fost stabilită în raport de concluziile raporturilor de expertiză efectuate în cauză, raporturi omologate de instanța de fond după ce părțile au depus sau nu obiecțiuni la acestea, după ce părțile și-au susținut părerile în fața instanței de fond.

Valoarea apartamentului a fost stabilită de instanța de fond la 256,238 lei, iar terenul și construcția din comuna la suma de 161.898 lei, iar pentru respectarea cotelor stabilite de instanța de fond și neschimbate de nici una de instanțele superioare intimatul a fost obligat la plata unei sulte în cuantum de 15.550 lei către reclamantă, valori ce au fost menținute și de instanța de apel prin decizia civilă nr.321 din 23.02.2009, prin respingerea apelului formulat de pârâtul.

Unul din motivele de apel a fost și acela expus și în motivele de recurs și anume faptul că valoarea reală a apartamentului atribuit reclamantei la cota de 65% din întreaga masă de bunuri comune este de fapt de 409.981 lei și nu de 256.238 lei cum inițial au stabilit atât instanța de fond cât și instanța de apel prin respingerea acestuia.

Instanța de recurs prin decizia civilă nr.1608/23.11.2009, decizie atacată cu această contestație în anulare stabilește că de fapt valoarea acestui apartament este 409.981 lei și nu de 256.238 lei și mă obligă pe mine să achit o suită către de 38.260 lei, sultă ce reprezintă diferența de valoare pe care a primit-o în lotul său față de cea stabilită de instanțele anterioare,ca urmare a admiterii și privirii ca un înscris determinant în soluția adoptată prin admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul că a admis apelul, a schimbat în parte decizia recurată și pe fondul cauzei a constatat că valoarea lotului atribuit reclamantei este în sumă de 409.981 lei, a obligat-o la o sultă de 38.260 lei, a înlăturat obligarea pârâului-reclamant la plata suitei de 15.550 lei către aceasta și a obligat-o la plata și a cheltuielilor în recurs în cuantum de 4.848 lei,

Procedând în acest fel instanța de recurs a pronunțat Decizia nr.1608/23.11.2009 urmare luării în calcul a unui înscris considerat nou în raport de dispozițiile art.305 Cod procedură civilă și anume înscrisul care a fost depus și la instanța de apel, acest act constând într-un supliment la raportul de expertiză efectuat de expertul fondului, supliment efectuat la cererea apărătorului - pârâtului reclamant după pronunțarea sentinței în fond și nicidecum prin solicitarea efectuării unui nou raport de expertiză în condițiile devolutive a apelului

Înscrisul în cauză consemna că de fapt calculele efectuate la solicitarea instanței de fond în vederea stabilirii valorii cotelor de atribuire a masei partajabile stabilite prin încheierea de admitere în principiu respectiv 65% pentru reclamantă și 35% pentru-pârâtul - reclamant a fost calculat eronat în sensul că valoarea imobilului apartament cu două camere este de 409.981 lei și nu 256.238 lei, sumă la care s-au aplicat coeficienții de atribuire de către instanța de fond la întreaga masă de bunuri comune.

Contestatoarea consideră că instanța de recurs a pronunțat o decizie urmare unei greșeli materiale grave constând în stabilirea valorii lotului său atribuit a sumei de 409.981 lei și nu cea de 256.238 lei cât a stabilit atât instanța de fond și instanța de apel. Eroarea materială este consecința luării în calcul a unui înscris depus de recurentul - pârât și în faza de apel respectiv suplimentul la raportul de expertiză extrajudiciar la imobilul din T efectuat de expertul la solicitarea Cabinet Avocat, supliment care a fost răspuns referitor la adresa nr.53/11.12.2008 adresat expertului de acest cabinet.

Așa cum reglementează dispozițiile art.305 Cod procedură civilă, instanța de recurs nu avea dreptul să folosească considerentele acestui supliment de expertiză extrajudiciar deoarece raportat la dispozițiile arătate mai sus înscris urile noi în înțelesul legii sunt înscrisuri emanate de la părți sau de la un terț, care ar fi putut schimba decizia atacată dacă instanța în cauză I-ar fi avut în vedere atunci când a pronunțat hotărârea atacată.

Tot textul de lege invocat și mai ales practica a statuat că nu au valoare de înscrisuri rapoartele de expertiză, suplimentele acestor rapoarte de expertiză extrajudiciare, deoarece acestea nu pot constitui un act nou în înțelesul legii - Decizia -2685/1998, act care a fost determinant pentru instanța de recurs când a admis recursul și a dispus modificarea deciziei apelate prin aceea că a admis apelul.

În atare situație trebuie realizat că decizia nr.1608/23.11.2009 a Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a III-a Civilă în dosar nr-, este pronunțată în baza unei greșeli materiale, deoarece se poate observa că pârâtul-reclamant nu a solicitat în fond ca instanța să solicite expertului să stabilească care din cele trei variante cu privire la valoarea de circulație a apartamentului cu două camere trebuie să țină cont de una din cele trei valoare la stabilirea valorii apartamentului ce a intrat în lotul contestatoarei aș fi acceptat că instanța de recurs nu a hotărât așa în urma unei grave greșeli materiale,ci a luat în calcul valoarea stabilită de expert și instanța de fond și de apel au greșit în mod succesiv. Cum nici în apel - cale devolutivă,intimatul nu a solicitat refacerea acestui raport de expertiză pentru a exista un act nou așa cum dispune legea și pentru a se afla valoarea de circulație la data efectuării unei noi expertize, instanța de recurs nu putea lua în calcul actul extrajudiciar, pronunțând astfel o decizie ilegală, ba mai mult valoarea acestui imobil în condițiile admiterii recursului ajungând la o sumă impresionantă chiar și pentru data efectuării expertizei fiind nu numai ireală dar și imposibil de acceptat.

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației în anulare, invocând totodată excepția inadmisibilității căii de atac formulată de contestatoare.

În motivarea excepției invocate, intimatul a arătat următoarele:

Întrucât dispozițiile art.318 Cod procedură civilă au caracter de excepție, noțiunea de greșeală materială nu trebuie interpretată extensiv.

Instituind acest motiv de contestație în anulare, legiuitorul a avut în vedere greșelile materiale cu caracter procedural pe care instanța le-a omis ori omiterea sau confundarea unor elemente sau a unor date materiale importante, iar o asemenea eroare trebuie să fie evidentă și să fie în legătură cu aspectele formale ale judecării.

Greșeala materială nu trebuie să fie rezultatul modului în care instanța de judecată a înțeles să interpreteze un text de lege pentru că, altfel, s-ar ajunge pe cale ocolită la judecarea încă o dată a aceluiași recurs.

Ținându-se cont de motivele invocate de către contestatoare în contestația în anulare formulată, pe cale de excepție solicită admiterea excepției invocate și respingerea ca inadmisibilă a acestei contestații în anulare.

In situația în care se va respinge aceasta excepție a inadmisibilității, pe fondul contestației în anulare solicită intimatul a solicitat să se aibă în vedere următoarele motive:

Un prim motiv invocat de către contestatoare în cuprinsul contestației în anulare este acela că decizia civilă contestată este rezultatul unei greșeli materiale nu poate fi primit de către instanța de judecată întrucât când legiuitorul a întocmit textul de lege a avut în vedere la interpretarea sintagmei "greșeli materiale" pe acelea cu caracter procedural pe care instanța de judecată le-a comis prin omiterea sau confundarea unor elemente sau a unor date materiale importante, nicidecum la înțelesul dat acestei sintagme din cuprinsul art.318 alin.1 Cod procedură civilă de către contestatoare.

Un alt motiv al contestației în anulare invocat de către contestatoare este acela că instanța de recurs în mod greșit a luat în calcul în cadrul probei cu înscrisuri acel calcul făcut de către experta depus în fata instanței de apel și de care aceasta nu a ținut seama.

Nu se poate aprecia adresa expertei emisă către Cabinetul de Avocat " " ca fiind un supliment la raportul de expertiza întocmit în cadrul dosarului civil nr- pentru termenul de judecată din data de 28.01.2007, întrucât această adresă poate fi calificată ca fiind o eroare materială îndreptata în raportul de expertiza tehnică construcții, din care rezultă faptul că s-a omis a se adăuga coeficientul cerere-ofertă la valoarea apartamentului care face parte din masa partajabilă, astfel încât prin adăugarea acestui coeficient s-a stabilit in mod corect valoarea de 409.981 lei.

În mod corect a procedat instanța de recurs cant în cuprinsul deciziei civile contestate a reținut faptul că prin analiza atentă a acestui înscris s-a corectat raportul de expertiză și s-a atras atenția de către experta asupra acestei erori de calcul strecurată și îndreptata prin adresa emisă la solicitarea Cabinetului de Avocat.

de aspectele reținute de către contestatoare în contestația în anulare apreciază că acestea sunt încadrate ca și motive de recurs însă cum nu se poate retine acest fapt, pe cale de consecința instanța de judecată investită cu aceasta contestație în anulare nu poate rejudeca recursul și înlăturând sau admițând o proba sau mai multe cerute de către părți.

Constatand ca este legal investita si competanta sa solutioneze calea de atac promovata si analizând actele și lucrările dosarului și decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că respectiva contestație în anulare este nefondată pentru următoarele considerente:

Prin decizia contestată, instanța de recurs reținând greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor legale, potrivit prevederilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, a apreciat că trebuia valorificat de către instanța de apel suplimentul la raportul de expertiză efectuat în primă instanță, pe considerentul că nu se modifică situația reținută prin lucrarea inițială, ci doar se rectifică o eroare de calcul cu privire la valoarea apartamentului ce făcea parte din masa partajabilă. Dând eficiență acestei rectificări, făcute de expert, instanța de recurs a luat act de valoarea apartamentului ca fiind cea de 409.981 ron și nu de 256.238 ron (cât s-a stabilit prin raportul de expertiză inițial și de altfel, cât a avut în vedere prima instanță la formarea loturilor) s-a recalculat sulta datorată intimatului (din prezenta cauză) pârât - reclamant de către contestatoarea - reclamantă pârâtă, ajungându-se la suma de 38.260 ron.

Prin contestația în anulate formulată, reclamanta - pârâtă a criticat decizia pronunțată în recurs pe considerentul unei erori materiale în sensul că, datorită acestei greșeli (încadrabilă în concepția contestatoarei în prevederile art.318 Cod procedură civilă) instanța de recurs a recalculat cotele părți, sub aspect valoric, modificându-se în mod implicit și cuantumul sultei (element necesar pentru păstrarea echilibrului valoric al cotelor de partajare a bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei).

Așa cum prevăd dispozițiile art.318 aliun.1 teza I Cod procedură civilă, hotărârile instanței de recurs pot fi atacate pe calea contestației în anulare (specială) dacă soluția pronunțată este rezultatul unei greșeli materiale.

Având în vedere faptul că din economia dispozițiilor procedurale rezultă caracterul extraordinar al contestației în anulare, care este în concepția legiuitorului o cale de atac de retractare, ce poate fi exercitată strict pentru motivele expres și limitativ prevăzute de dispozițiile legale, Curtea apreciază că prevederile art.318 Cod procedură civilă (anterior reproduse) au caracter de excepție, astfel că noțiunea de greșeală materială nu trebuie să fie interpretată extensiv.

Prin reglementarea acestui motiv de contestație în anulare legiuitorul a avut în vedere erorile materiale cu caracter procedural pe care instanța le comite prin confundarea sau omiterea unor elemente sau date materiale importante. Greșeala materială, pentru a intra sub incidența dispozițiilor art.318 Cod procedură civilă trebuie să îndeplinească cumulativ două condiții: să fie evidentă și să aibă legătură cu aspectele formale ale judecății.

Greșeala materială nu trebuie să fie rezultatul modului în care instanța de recurs interpretează un text de lege, pentru că, altfel, s-ar ajunge pe cale ocolită la rejudecarea aceluiași recurs. Instanța învestită cu soluționarea unei contestații în anulare nu poate cenzura modul în care instanța de recurs a judecat fondul recursului, ci doar aspecte formale ce țin de procedura de judecată.

Pe cale de consecință, făcând aplicarea acestor aspecte teoretice la speța dedusă judecății în prezenta cauză, Curtea constată că, deși formal se invocă noțiunea de greșeală materială, la care face referire art.318 Cod procedură civilă, de fapt, contestatoarea solicită instanței să procedeze la o nouă judecată a recursului.

În mod concret, prin criticile formulate contestatoarea supune atenției instanței, sub forma unei greșeli materiale în sensul art.318 Cod procedură civilă, de fapt o pretinsă greșeală de judecată. Valorificarea suplimentului raportului de expertiză, prin care expertul rectifică valoarea unuia dintre imobilele partajabile, nu poate constitui o eroare materială, în condițiile în care, instanța de recurs a reținut ca temei pentru modificarea deciziei din apel, pe considerentul stabilirii greșite a cotelor sub aspect valoric, depozițiile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.

Pentru toate aceste considerente, apreciind că motivele contestației în anulare nu se încadrează în dispozițiile art.318 Cod procedură civilă, Curtea constat că este inadmisibilă contestația în anulare promovată de reclamanta - pârâtă, urmând aor espinge ca atare.

Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea împotriva deciziei civile nr.1608 din 23.11.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât - reclamant.

Obligă contestatoarea la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimat.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 04.02.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - - -

GREFIER

I

Red.

Tehnodact.

Ex.2/19.03.2010

Secția a III-a Civ. -

-

-

Președinte:Ioana Singh
Judecători:Ioana Singh, Adriana Daniela Bînă, Claudiu

← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia...		Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță